Tribuna Sibiului, februarie 1973 (Anul 6, nr. 1535-1558)

1973-02-01 / nr. 1535

ClfiCIfiAllll ifi PATRU ASII $1 JUMĂTATE DE­V-A PENTRU întrecerea socialistă ce se desfăşoară în vederea îndeplinirii cincinalului îna­inte de termen a căpătat rădăcini adinei la, fabrica „8 Mai“ din Mediaş. Anul trecut, de pildă, datorită emu­laţiei şi spiritului novator, participării active a fiecărui salariat la realizarea sarcinilor economice ce reveneau în­treprinderii, panoul întrecerii a fost mereu îmbogăţit cu rezultate de va­loare. La data de 10 decembrie harni­cul colectiv al fabricii a raportat în­deplinirea planului anual la producţia globală şi marfă, ceea ce a permis să se producă în plus circa 310 mii pe­rechi încălţăminte din piele şi înlocui­tori şi 42 mii m­p piei moi. Rezultatele se datoresc, fără îndoială şi unei orga­nizări a producţiei şi a muncii, aplicării în practică a unor măsuri tehnice şi a unor metode adecvate de antrenare a tuturor salariaţilor de a-şi aduce con­tribuţia la producerea de bunuri ma­teriale. De pe această bază a demarat pro­ducţia anului 1973, an hotărîtor al cincinalului, în funcţie de care se va desfăşura cu o şi mai mare intensitate întrecerea pentru realizarea sarcinilor de plan înainte de termen. — Anul 1995 — ne spune inginerul şef al fabricii, Francisk Keszeg — în­seamnă pentru colectivul nostru un an în care ne vom situa pe o treaptă şi mai ridicată a creşterii eficienţei economice a întreprinderii, a producţiei şi pro­ductivităţii muncii. Cîteva cifre, con­sider că sunt elocvente în acest sens. Faţă de anul 1972, producţia globală va creşte cu 18 la sută, producţia marfă, cu 17 la sută, exportul cu 20 la sută, iar productivitatea muncii pe sa­lariat cu 11 la sută. Sunt cifre mobili­zatoare. Pentru înfăptuirea lor, comi­tetul oamenilor muncii, organizaţia de partid, cea de sindicat şi de tineret au prevăzut o serie de măsuri, care, în­deplinite, vor da rodul scontat. — Vă puteţi referi la citeva din­tre acestea? — Nu am neglijat, fireşte, asigura­rea bazei tehnico-materiale necesare desfăşurării normale a procesului de producţie. In acest sens, în general, contractele la materialele si materiile prime pentru primul semestru sunt asi­gurate în întregime, forţa de munca a fost completată în toate sectoarele productive, iar acolo unde a fost ca­zul, ţinînd seama de cerinţele benefi­ciarilor noştri, formaţiile de lucru au fost reorganizate. Aş mai adăuga în acest sens obiecti­vele planului M.T.O., ale planului teh­nic etc. — Multe dintre acestea se referi, desigur, la obţinerea unei producţii şi productivităţi ridicate, care să ducă la realizarea integrală a sarci­nilor maximale de plan.­­ De o mare eficienţă vor fi stu­diile întreprinse de specialiştii fabricii (in acest sens am preluat iniţiativa co­legilor de la „Emailul roşu“, ca fiecare specialist sa rezolve o problemă tehnică de eficienţă economică). Am preconizat introducerea unor noi tehnologii în procesul de fabricaţie, cum este, de pildă, introducerea înlocuitorilor la ar­ticole tehnice din piele, iniţiativă care la noi a dat bune rezultate şi anul tre­cut, utilizarea prefabricatelor la secto­rul de încălţăminte, extinderea orga­nizării­­ muncii pe baza principiului MIM la mănuşi­ pentru­ export.‘ De un mare ajutor în creşterea ran­damentului muncii noastre va fi reali­zarea unor maşini şi utilaje prin auto­­dotare, acţiune pentru care avem pre­văzut în acest an 800 mii lei. — în fiecare an şi chiar în fiecare sezon pe piaţa mondială apar noi modele de încălţăminte. Ce între­prindeţi pentru a ţine pas cu moda? — Este o întrebare căreia noi îi căutăm mereu răspuns prin fapte. Ser­viciul nostru de creaţie este destinat tocmai acestui scop. Aici, anual se creează circa 300 noi modele de încăl­ţăminte, în raport de cerinţele benefi­ciarilor noştri interni şi externi. Ţinem seama, în special, de reducerea consu­mului specific de materiale, de îmbună­tăţirea factorului de aşezare, să produ­cem o încălţăminte estetică şi în spe­cial comodă. Pentru aceasta vom pro­duce mai multe piei moi în finisaj mar­morat pentru încălţăminte tip mănuşă. In ce­­priveşte alte articole noi, pe care Ie vom produce, aş arăta şeile ds (Continuare la pag. a IIl-a) Convorbire realizata de E. SANDU ÎNTREPRINS REALIZAREA LA NIVEL MAXIMAL­­ A SARCINILOR DE PLAN?­I populare Interviu cu Francisk Keszeg, inginer şef la fabrica „8 Mai“ Mediaș însufleţit de indicaţiile date de­ secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie trecut, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Industria cărnii Sibiu şi-a luat în­sufleţite angajamente în întrecerea so­cialistă. După cum ne informează tova­răşul Géza Kiss, secretarul comitetului de partid,­­organizaţiile de partid din secţii,­ comitetul oamenilor muncii au stabilit, încă din 1972, o serie de mă­suri politico-organizatorice, de mare eficienţă economică, pentru îndeplini­ deosebite în întrecerea rea ritmică a sarcinilor de plan înce­­pînd cu prima lună a anului 1973. Buna organizare a muncii la toate locurile de muncă, îmbinată cu spiri­tul novator al tuturor salariaţilor în întrecerea socialistă, au condus la obţi­nerea unor rezultate economice valo­roase pe ansamblul întreprinderii. In ziua de 2­1­­ ianuarie, zi cu profunde semnificaţii pentru întregul partid şi popor,­ ocazionată de sărbătorirea ani­versării celui mai scump fiul al poporu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, colectivul de la Industria cărnii a ra­portat îndeplinirea sarcinilor maximale pe luna ianuarie cu cinci zile înainte de termen. Ritmul alert în care se des­făşoară întrecerea socialistă, creează po­sibilitatea ca pînă la sfîrşitul lunii să se dea suplimentar o producţie glo­bală în valoare de 5 milioane lei, o producţie marfă ce depăşeşte 5 milioa­ne lei şi 80 tone conserve diferite. Realizările obţinute pînă în prezent de către colectivul de la Industria cărnii Sibiu evidenţiază hărnicia a o serie de oameni, printre care amintim pe Florea Mureşan, Ioan Opriş, Vetu­­ria Căpudean, Constantin Călin, Ioan Piţu, Paraschiva Drăguţ, Gavriil Ro­man, Teodor Benţea, Francisc Keseg, Mihai Krauss, Maria Birsan. 2000 kg. pieptănată Acum, la sfârşitul primei luni din acest an hotărîtor pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, colec­tivele de muncă din unităţi economice ale judeţului raportează îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. In a­­ceastă idee consemnăm astăzi, succesul textiliştilor de la fabrica „Libertatea“ din Sibiu, care prin măsurile tehnico­­organizatorice luate încă din cursul anului trecut au reuşit să înscrie­­pe graficul întrecerii rezultate de presti­giu­ De pildă, deşi realizările lui ia­nuarie sînt „la zi“, muncitorii, tehni­cienii­ şi maiştrii secţiei filatură piep­tănata au produs peste plan 2 000 kg fire lină pieptănată. In mod deosebit s-au remarcat muncitoarele Elena Io­nică şi Emna Mesman, care alături de colegele lor, au ştiut să-şi organizeze cit mai judicios locurile de muncă, să folosească din plin cele 480 de minute de lucru, făcînd dovada priceperii și hărniciei lor. fire peste Ia v­z lina plan Ucenici la locul de muncă. Fabrica „Libertatea" Sibiu PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, M­IŢI-VA ! 20­0 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1535 Joi, 1 februarie 1973 4 pagini, 30 bani I în pag. a I-a ; CHEMARE consiliile ■ comunale, I către toţi I locuitorii satelor ţării adresată de către sesiunea popular al comunei I I I I I I I Stoicănești-Olt­­ I 1s Din arhitectura celui mai tinăr cartier de locuinţe din municipiul Sibiu , Hipodrom II Foto: FRED M­SS I către toate­­ Luna cărţii la sate 28 februarie în cadrul amplului program de fău­rire a societăţii socialiste multilateral­­dezvoltate, conturat ca: Urmare a lu­crărilor Conferinţei Naţionale a P.C.R. din 10—21 iulie 1972, formarea şi dez­voltarea conştiinţei socialiste a mase­lor, ridicarea nivelului lor de cunoaş­tere, educarea în spiritul eticii şi echi­tăţii socialiste constituie una din di­recţiile principale ale activităţii de in­fluenţare ideologică, de formare a o­­mului nou, temeinic pregătit profesio­nal, receptiv faţă de marile valori ale culturii româneşti şi universale, în acest proces complex, dinamic, înnoi­tor, cartea, cuvîntul tipărit, capătă­­ta mod firesc un rol şi o importanţă deosebită. Actuala ediţie a „lunii cărţii la sate“, organizată de Consiliul culturii şi educaţiei socialiste, Uniunea Tinere­tului Comunist şi Uniunea Centrală a cooperativelor de consum este conti­nuare firească a acţiunilor educaţio­nale organizate pe întreaga durată a anului 1972, declarat, după cum se ştie, de către UNESCO „an inter­naţional al cărţii“. Intre direcţiile de acţiune se preconizează intensificarea răspîndirii în rîndul maselor de oa­meni ai muncii de la sate a cărţii so­­cial-politice, agrozootehnice, ştiinţifice şi beletristice valoroase din patrimo­niul naţional şi universal; mobilizarea intelectualităţii satelor, in special a cadrelor didactice, pentru sporirea contribuţiei acestora la pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de populari­zare a cărţii; lărgirea şi dezvoltarea legăturilor între scriitori, redactori de edituri, membri ai cenaclurilor lite­rare şi cititorii satelor, prin organiza­rea unor acţiuni de cunoaştere a noi­lor realităţi ale satelor, a opţiunilor şi problemelor tineretului patriei noastre; formarea şi dezvoltarea, la tinerii din mediul rural, a deprinderi­lor de lectură şi studiu individual, pentru aplicarea în practică a învă­ţămintelor desprinse din cărţi; ampli­ficarea şi diversificarea formelor şi metodelor de popularizare şi difuzare a cărţii ş.a. . Manifestările din cadrul „lunii cărţii la sate“ vor fi grupate pe săptămîni: 1—7 februarie, săptămina cărţii social­­politice; 8—14 februarie, săptămina căr­ţii agrozootehnice;­ 13—21 febr­uarie, săptămina cărţii beletristice contem­porane; 22—28 februarie, săptămina cărţii pentru tineret. Din evantaiul larg al manifestărilor ce vor avea loc spicuim deschiderea, în cadru festiv, în data de 1 februa­rie, în toate localităţile rurale ale ju­deţului, a „lunii cărţii la sate“, orga­nizarea în cămine culturale, biblioteci, cluburi a unor manifestări închinate cărţii, concretizate în: „Tribuna citi­torului“, dezbatere largă care să re­flecte opinia, cititorului de la sate asu­pra acelor lucrări care pun în lumină probleme ale construirii societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, „Scrii­torii despre viaţa satului contempo­ran“, constînd din recenzii şi prezen­tări de cărţi pe această temă, mese rotunde, simpozioane literare, dezba­teri pe marginea celor mai valoroase opere existente în bibliotecile locale. (Continuare în­­pag. a 11-a) ION ALBU inspector la Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri după amiază a avut loc ple­nara Consiliului judeţean Sibiu al Frontului Unităţii Socialiste. Tre­­cînd la înfăptuirea hotărîrii Plena­rei C.C. al P.C.R. din 20—21 no­iembrie 1972, plenara a ales ca membru al Biroului executiv şi se­cretar al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste pe to­varăşul VASILE BĂRBULEŢ , se­cretar al Comitetului judeţean de partid. De asemenea, au fost aleşi membri ai biroului executiv to­varăşii TOADER ŢOPA preşedin­tele Consiliului judeţean al sindica­telor, CONSTANTIN VULCU, prim-secretar al Comitetului jude­ţean al U.T.C. Sibiu şi LEOPOLD KÖBER, preşedintele Uniunii jude­ţene a C.A.P. Sibiu. In cadrul plenarei a fost prezen­tată o informare privind realizarea principalelor sarcini, pe anul 1972 şi contribuţia pe care trebuie să şi-o aducă organizaţiile ce compun Fron­tul Unităţii Socialiste, pe anul 1973. Pentru obţinerea rezultatelor deose­bite cu care s-a încheiat cel de al doilea an al cincinalului Consiliul judeţean şi-a structurat activitatea pe­­coordonatele majore ale activi­tăţii economice, sociale şi­ culturale educative. S-au întreprins măsuri energice pentru cunoaşterea sarcini­lor ce stau în faţa colectivelor din judeţul nostru cit şi pentru desco­perirea şi mobilizarea tuturor re­surselor umane şi materiale. In in­dustrie s-a realizat o producţie marfă suplimentară de 398 milioane lei, materializată în maşini şi uti­laje, bunuri de consum etc. Unită­ţile comerciale au desfăcut peste plan mărfuri în valoare de 28 mi­lioane lei, iar agricultura judeţului a înregistrat în ultimii doi ani cea mai ridicată producţie din istoria acestor locuri. Aceste rezultate constituie o pre­misă pentru desfăşurarea unei acti­vităţi şi mai rodnice în acest an, an în care vor trebui concentrate toate eforturile pentru asigurarea condiţiilor de realizare a actualului cincinal în patru ani şi jumătate. Pe marginea lucrărilor plenarei au luat cuvîntul tovarăşii Ioan Mun­­teanu, de la Consiliul judeţean al sindicatelor, Heinrich Sitzler, pre­şedintele Consiliului judeţean al oa­menilor muncii de naţionalitate ger­mană, Maria Bucşe, membră a Con­siliului Judeţean al Frontului Uni­tăţii Socialiste, Eugen Kazinsky pre­şedinte al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Toader Ţopa, preşedinte al Consi­liului judeţean al sindicatelor, Si­­mion, Schorsten vicepreşedinte al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, Costică Perim, prim-secretar al Comitetului muni­cipal de partid Mediaş. Plenara a aprobat repartizarea membrilor consiliului judeţean P.U.S. în comisii pe probleme, co­misii care vor contribui la o mai larga atragere a tuturor organizaţii­lor ce fac parte din Frontul Uni­tăţii Socialiste, pentru traducerea în fapt a sarcinilor economice sociale (Continuare în pag. a 11-a) ^vvzazi­rtvwvyvvvvvv'rtvrt Angajamente mobilizatoare asumate pentru sporirea producţiei agricole In această perioadă se desfă­şoară adunările generale ale coo­peratorilor, unde se analizează modul cum au fost îndeplinite sarcinile de producţie în 1972 şi se stabilesc măsurile pentru rea­lizarea obiectivelor propuse­ în acest an. Chemarea la întrecere pentru depăşirea producţiilor plani­ficate şi reducerea cheltuielilor în 1973, lansată de cooperatorii din Apoldu de Sus, a fost pri­mită cu viu interes de lucrătorii din agricultura cooperatistă a ju­deţului nostru Redăm succint angajamentele asumate în adu­nările generale de colectivele de t^»VVVSVVV"«VVV»^VVVVV'i»,WVV,«V cooperator­, mecanizatori, spe­cialişti în direcţia sporirii con­tribuţiei agriculturii cooperatiste la realizările economice ale ju­deţului nostru. • C.A.P. Apoldu de Jos. Produc­ţiile medii planificate vor fi depă­şite cu 100 kg la porumbul pentru boabe, 1 000 kg la cartofii de toam­nă şi 1 000 kg la legume. In acest mod vor fi obţinute suplimentar 40 tone porumb boabe, 55 tone ca troli şi 30 tone legume, adică in plus o producţie globală de 116 000 lei,­­ C.A.P. Ciclos. Vor fi depăşite producţiile medii planificate cu 100 kg la porumbul pentru boabe, 300 kg la cartofi, 1 000 kg la legume, 20 tone la sfecla de furaj şi 5 000 kg la porumbul pentru siloz, realizîn­­du-se venituri suplimentare de 108 200 lei. Pentru ridicarea efi­cienţei econom­ice a activităţii, vor fi reduse cu 87 000 lei, cheltuielile materiale de producţie. , • C.A.P. Cirţa. Producţiile medii planificate vor fi depăşite cu 100 kg la porumbul pentru boabe şi 200 kg la cartofi, obţinîndu-se suplimentar 13,5 tone porumb boabe şi 20 tone cartofi. De asemenea, vor fi reduse cu 2 la sută cheltuielile totale a­­nuale planificate.­­• C.A.P. Porumbacu de Jos. Vor fi obţinute producţii medii mai mari decit indicatorii planificaţi cu 100 kg la porumbul pentru boabe, 100 kg la cartofi şi 2 000 kg la sfecla de furaj. Din sectorul zootehnic se vor realiza suplimentar 100 hl lapte de vacă, iar în cadrul activităţii in­dustriale se va obţine o producţie globală mai mare cu 6. 000 lei de­cit prevede planificarea. • C.A.P. Sacadate.­­Se va obţine o depăşire a producţiei medii pla­nificate de ICO kg la porumbul pen­­tru boabe, 5 000 kg la sfecla pentru furaj și 2 000 kg la sfecla pentru zahăr. De asemenea, va fi livrată statului suplimentar cantitatea de 20 hl lapte de oaie. Şedinţele de lucru ale comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean Ieri au­ avut loc şedinţele de lucru ale comisiilor permanente ale Consiliu­lui popular judeţean, la care au parti­cipat 182 deputaţi. Au fost analizate şi avizate proiec­tele de hotariri privind adoptarea pla­nului economic în profil teritorial a bugetului local pe anul 1973, precum şi răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular judeţean Maramureş. La dezbateri, au participat 25 depu­taţi care au făcut preţioase propuneri pentru îndeplinirea obiectivelor majore stabilite. PUTERNICĂ EMULAŢIE CREATOARE ÎN MIŞCAREA DE INOVAŢII Antrenaţi în marea întrecere socialistă consacrată înfăptuirii cincinalului înainte de termen, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii Flamura roşia din Sibiu îşi concretizează cu succes căutările pentru bunul mers al producţiei. De pildă, dacă in 1972 din 50 de inovaţii propuse la ca­binetul tehnic s-au aplicat 30, obţinîndu-se o economie postcal­­culată de aproape 1,7 milioane lei, noul an a debutat sub bune auspicii. Numai în luna ianuarie au fost prezentate un număr de cinci propuneri, dintre care cea a inginerului Ilie Miclăuş, inti­tulată „Nou sistem de matriţă pentru injectat ramificaţii brazi, cu sistem de fixare a armăturilor“ se anunţă a fi de mare eficienţă. Pe lista celor mai recenţi ino­vatori ai fabricii figurează şi nu­mele lui Dumitru Drăgoi, tehni­cian, care prin­ inovaţia intitule că „Un nou sistem de ştanţare a plăcuţelor pentru confecţionarea peniţelor pentru stilouri" a adus întreprinderii o economie de 53 mii lei. Inginerul Dan Giurgiu prin „procedeul de confecţionare a rezervoarelor pentru creioanele cu filieră" — procedeu descope­rit­ de el, realizează economii de aproape 200 mii lei. —"I ■ ..... TfjxC­IMRlJlxj 4 BDUPACLA, informează AGENŢIA M.T.I., în după-amiaza zilei de 30 ianuarie s-a produs, în apropierea localităţii ungare Kecs­kemet, din estul ţării, un grav acci­dent de circulaţie, rezultat din cioc­nirea unui tren de pasageri cu un autobuz. Accidentul, care a avut loc la trecerea autovehiculului peste un pasaj feroviar fără barieră, s-a soldat cu 34 de morţi şi cu rănirea grava a altor 21 de persoane. Orga­nele ungare de resort cercetează cauzele accidentului.­­ ORAŞUL ISLANDEZ VEST­­MANNAEYJAR nu va redeveni lo­cuibil decit după ciţiva ani, chiar dacă erupţia vulcanului Helgafoll ar înceta intr-un viitor apropiat. Po­trivit declaraţiilor specialiştilor, există din păcate posibilitatea ca vulcanul să-şi continue activitatea luni, îi chiar ani de zile. Sute de clădiri ale oraşului, ai cărui locui­tori au fost, după cum se ştie, eva­cuaţi,­­se află îngropate sub tone de lavă şi cenuşă, în timp ce altele au fost mistuite de foc. în momentul de faţă, există pericolul ca furtuna care s-a abătut duminică asupra in­sulei să-şi schimbe din nou direcţia, ducînd spre oraş cantităţi sporite de cenuşă.­­ Vulcanologii apreciază că, în săptămina care a trecut de la declanşarea erupţiei, oraşul a pri­mit, în plus faţă de masa de lavă, aproximativ patru milioane tone de cenuşă.­­ ÎN ACCIDENTELE DE CIR­CULAŢIE PETRECUTE ANUL TRECUT PF, ŞOSELELE DIN EL­VEŢIA, şi-au pierdut viaţa mai multe sute de persoane. Constatîn­­du-se că principala cauză a acci­dentelor este viteza excesivă, auto­rităţile au limitat viteza de circu­laţie pe şosele la numai 100 kilo­metri pe oră.­­ IN MUNŢII DE LA FRON­TIERA dintre norvegia şi SUEDIA, aproximativ 20 000 de reni riscă să piară din cauza lipsei de hrană, s-a anunţat la Oslo. In absenţa hranei în Suedia, datorată condiţiilor meteorologice grele, tur­mele de reni au fost minate spre Norvegia. Dispariţia renilor, care reprezintă principala resursă a laponilor din nordul Suediei, ar crea serioase pro­bleme pentru această populație.

Next