Tribuna Sibiului, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-22 / nr. 1577

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PXR, ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1973—AW HOTARITOR PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎN PATRU ANI Şl JUMĂTATE Din agenda de lucru a constructorilor Antrenaţi în marea întrecere so­cialistă consacrată realizării cincinalului înainte de termen, harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri ai Grupului de pandere de construcţii industriale Si­biu raportează, la finele decadei a doua, înfăptuirea planului anual în proporţie de 22 la sută in municipiul Sibiu şi de 19 la sută la nivel de ju­deţ. Succesul dobîndit — ţinind cont de faptul că desfăşurarea unei activităţi ritmice presupune realizarea, în fiecare trimestru, a 25 la sută din sarcinile planului anual — se datorează unei mai bune organizări a procesului de producţie şi a muncii, pregătirii din timp a lucrărilor ce urmau a se des­făşura pe timp friguros şi bazei tehni­­co-materiale, astfel, incit nu s-a sim­ţit lipsa prefabricatelor, ele fiind adu­se din timp pe şantier etc. .Toate a­­cestea, cît şi avansul cîştigat, vor fa­cilita realizarea unor obiective înainte de termen.­­ Printr-o mai mare mobilizare de forţe şi concentrarea lor, pe lucrările de primă importanţă, în acest an vor fi date în funcţiune mai devreme ur­mătoarele obiective: cu două luni îna­inte de termen hala de montaj, de două mii de tone, de la D.P.A.S.; cu trei luni înainte căminul de nefamilişti al aceleiaşi uzine; cel de la Uzina me­canică Mirşa cu o lună; hala de unelte nidropneumatice a uzinei „Balanţa“ Sibiu, obiectivul de la fabrica de co­voare „Dumbrava* şi cel de la Fabrica de cuţit« Ocna Sibiului cu cite o lună mai devreme, corpul D al fabricii de confecţii „Steaua roşie* Sibiu cu 3 luni etc. Garanţia acestor înfăptuiri­ o constituie procentul mare de realizare a lucrărilor de pe şantierele menţio­nate. „ Bilanţul activităţii anului trecut consemna economisirea a peste 200 m­c material lemnos, a 20 tone mate­rial metalic, 10 mii bucăţi cărămizi — ca să amintim doar poziţiile de plan cele mai reprezentative. Pentru ’73, prin planul de măsuri tehnico-organi­­zatorice propus şi adoptat în adunarea generală a salariaţilor, vor fi economi­ei, aproape 200 tone ciment, 110 mii cărămizi, 12 tone material metalic şi 26 mc material lemnos, în vederea reducerii cheltuielilor indirecte se pre­vede eliminarea plăţilor de locaţii pen­tru vagoanele ce staţionau, peste limi­ta admisibilă, în staţia C.F.R. Aţi lansat o iniţiativă Cum o traduceai în fapt? începind de astăzi, în fiecare joi, în coloanele zia­rului nostru vor fi oglindite, în scopul generalizării, iniţiativele valoroase ale comitetelor de partid şi colec­tivelor de munca din unităţile economice ale judeţului, izvorîte din torentul viu al întrecerii socialiste pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Propunîn­­du-ne să ne ocupăm săptămînal, la rubrica inaugurată , astăzi, de felul cum sînt susţinute şî materializate­­ acestea, supunem atenţiei cititorilor noştri,­ în pagina a IlI-a, INIȚIATIVA COLECTIVULUI UZINEI MECANICE DIN SIBIU. După procesul de imprimare a modelelo­r ornamentale in contexturi şi culori diferite, ţesăturile produse la uzina „Tirnava“ Mediaş trec printr-o serie de faze de finisare unde, datorită multiplelor acţiuni fizice şi chimice la care sunt supuse, acestea capătă, în sfirşit, calităţile solicitate: elasticitate, rezistenţă, durabilitate etc. Fotografia vă redă un cadru dintr-o secţie a uzinei mai sus amintite, dotată cu maşini de mare productivitate în judeţ • Ieri dupa-amiază, la Cisnădie, a avut loc simpozionul cu tema: „Sar­cinile ce ne revin din documentele Conferinţei Naţionale a partidului pentru reducerea cheltuielilor materia­le de producţie“. Organizat de Comi­tetul orăşenesc de partid, cu con­cursul direct al comisiilor economice şi de propagandă, simpozionul face parte din planul de acţiuni al Co­mitetului judeţean Sibiu al P.C.R. La conturarea unor concluzii şi reu­şita dezbaterilor purtate pe margi­nea graficelor (de prezentare a evo­luţiei cheltuielilor de producţie pe a­nii 1070—'71—72) şi-au adus contri­buţia secretari ai organizaţiilor de bază şi membri ai comitetelor de partid, contabilii şefi ai celor trei unităţi textile din oraş, membri ai comitetelor oamenilor muncii, pre­şedinţii comitetelor sindicale, econo­mişti, alte cadre de : conducere din sectoare şi întreprinderi. • Comitetul municipal U.T.C. Me­diaş a organizat, ieri, o interesantă dezbatere cu tema: „Formarea şi e­­ducarea tineretului în spiritul ideilor comuniste. O sarcină de înaltă răs­pundere a partidului, a întregii noas­tre societăţi“. Dezbaterea a fost con­dusă de tovarăşul Teodor Moldovan, secretar al Comitetului municipal de partid­ în ţară . La Sinaia, s-au deschis miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii Consiliului Societăţii Europene de Fizică, la care participă specialişti de renume din pes­te 20 de ţări din Europa. Emoadat în 1968, acest for ştiinţific european reuneşte 27 de Societăţi, a­­cademii şi comitete naţionale de fizi­că. Ţara noastră este reprezentată prin Comitetul naţional român de fizică. Timp de trei zile, în cadrul ştiinţe­lor în plen şi pe comisii, vor fi dez­bătute probleme privind dezvoltarea fizicii în Europa, extinderea cooperării dintre fizicienii din diverse ţări, orga­nizarea unor manifestări ştiinţifice in­ternaţionale. • In cadrul Şcolii generale de 10 ani din Oraşlie s-a inaugurat prima micro­întreprindere a elevilor din judeţul Hu­nedoara. Organizată pe principiul func­ţionării întreprinderilor industriale, noua unitate dispune de 4 ateliere: electrome­canică, prelucrarea maselor plastice, tim­­­plărie şi artizanat-croitorie. Comitetul microîntreprinderii, ales din rîndul ele­vilor cu cele mai bune înclinaţii spre tainele meseriei, a stabilit regulamen­tul de ordine interioară şi a întocmit planul de producţia pe acest an, care prevede realizarea unui sortiment bogat de produse: balamale, menghine parale­le, lampadar®, obiecte de uz casnic din lemn şi material plastic, articole de arti­zanat, cusături, in valoare de peste 21 600 lei. Pentru desfăşurarea in buna condiţii a întregii activităţi de producţie s-au în­fiinţat servicii de planificare, control tehnic de calitate, aprovizionare-desface­­re, energetic, protecţia muncii, cercetare­­inovaţii. (Agerpres) • Agenţia A.C.T.C. informează că, la Phenian, s-a deschis, miercuri dimi­neaţă, cea de-a 5-a rundă a convorbi­rilor dintre delegaţiile societăţilor de Cruce Roşie din Nord şi din Sud. Participanţii continuă examinarea principiilor de bază în vederea abor­dării agendei de lucru şi a primului punct de pe agendă referitor la cău­tarea adreselor membrilor familiilor care trăiesc despărţiţi în Nord şi în Sud. • Corespondentul Agerpres, Nicolae Plopeanu, transmite: La expoziţia ro­mânească din cadrul Tîrgului interna­ţional „Căminul ideal“ organizat în hotare marea sală Olympia, din Londra, a avut loc, cu prilejul „Zilei României“, o întîlnire cu oameni de afaceri,, cu reprezentanţi ai Departamentului co­merţului şi industriei, ai Confederaţiei ■industriei britanice şi ai Camerei de comerţ din Londra. A fost prezent ambasadorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Londra, Pretor Popa, şi alţi­ membri ai ambasadei. Zilnic, în cadrul expoziţiei româ­neşti, grupul­ folcloric „Mugurelul“, din Bucureşti, prezintă două progra­me de melodii şi dansuri populare româneşti. (Agerpres) e ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • Inovaţie de mare eficienţă La Uzina de piese auto Sibiu, miş­carea tehnică de masă este îndrep­tată şi în acest an spre perfecţio­narea tehnologiilor de fabricaţie, spre realizarea unor dispozitive ca­re să permită creşterea productivită­ţii muncii. De la începutul anului s-au, făcut ÎS propuneri de inovaţii din care TiuiAăBat­e­ au şi fost aplicat.*­ Vfta­­mir inovaţiile de mare eficienţă econo­mică este cea a muncitorilor strun­gari Aurelian Ureche, Udo Kesler, Mihai Florea şi a maistrului Gheor­­ghe Grăjdean. Dispozitivul de strun­­­jit ochiurile la foile­­ de ara pentru autocamioane, realizat de ei, asigură o eficienţă economică de peste 840 mii lei, contribuind in special la creşterea productivităţii­ muncii. Anul VI, nr. 1577, Joi 22 martie 1973­­4 pagini 30 Bani Starea de vegetaţie a cerealelor de toamnă şi Datorită condiţiilor meteorologice cu totul excepţionale din toamna anului 1972, semănatul cerealelor de toamnă nu s-a încadrat în epoca optimă. Mai mult, suprafeţele cele mai mari au fost însămînţate în luna noiembrie. Tot­odată, lucrările­ agrotehnice nu au fost dintre cele mai bune. La intrarea în iarnă doar prîn supra­­feţe mici s-a înregistrat o răsărire a plantelor, iar din acestea într-un pro­cent­­ foarte mic, plantele au ajuns îa stadiul de înfrăţire. Această situaţie a impus specialişti­lor sa urmărească îndeaproape evoluţia stării de vegetaţie la culturile de toam­nă pe fiecare suprafaţă de teren cul­tivată. Pentru edificarea precisă a nu­mărului de plante răsărite, boabe în­colţite, boabe viabile etc. s-au luat monoliţi. La ora actuală culturile de toamnă prezintă un potenţial biologia mai ridicat şi un avans fenologic com­parativ cu faza de la intrarea în iar­nă. Pierderile de plante şi boabe sunt nesemnificative, iar în lanurile semă­nate târziu se semnalează chiar o creş­tere a densităţii în urma răsăririi boa­belor negerminate în toamnă. Procentele ce indicau, acum 2—3 săptămâni, suprafeţele nerăsărite la griul de toamnă, de 60 la sută în sec­torul I.A.S. şi 36 la sută în C.A.P., sunt în continuă descreştere. Un aspect pozitiv pentru declanşa­rea sezonului de vegetaţie îl constituie faptul că rezervele de apă în sol din zona sistemului radicular la data de î martie a.c. erau mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.­­Dar,­ de la ... martie ,şi pî­nă în pre­zent au mai căzut precipitaţii sub for­mă de zăpadă între 15—45 l/m­p, ceea ce înseamnă că pe unele suprafeţe se vor produce stagnări de ape. Or, se ştie că apa in exces dăunează culturilor. Ce măsuri se impun a se lua in condiţiile din această primăvară? In primul rînd, se vor supraveghea şî controla permanent culturile de toamnă, tarla Cu tarla, identifieîndu-se suprafeţele, chiar şi cele mai mici pe care bălteşte apa sau este în exces. Se va interveni cit mai energic pentru eli­minarea ei, săpîndu-se şanţuri de scurge­re. O altă măsură care se impune este asigurarea cu hrană a plantelor. Din­tre toate elementele nutritive, azotul este cel care joacă rolul predominant în sporirea producţiei. Datorită preci­pitaţiilor şi a apei din sol, cantităţi însemnate de­­ azot au fost spălate în straturile mai profunde ale solului. De aceea, în primă urgenţă , este ab­solut necesar ca în fiecare unitate spe­cialiştii să aprecieze, pe baza cunoaş­terii situaţiei din teren, ordinea prio­ritară a culturilor care vor fi fertili­zate. Criteriul de bază să fie în pri­mul rînd, starea plantelor. Deci vor fi fertilizate în primul rînd culturile unde plantele demon­strează că au carenţe în nutriţie. Sim­ptomul este culoarea palidă a frunze­lor. Celelalte suprafeţe cu plante mai viguroase vor fi fertilizate ulterior. Dozele vor fi da ICO—200 kg/ha azo­tat de amoniu administrat în mod diferenţiat, ţinîndu-se cont în primul rînd de interacţiunea dintre plantă (starea generală a culturii) şi sol (gra­dul lui de fertilitate). Griul valorifică foarte bine­ azotul aplicat iarna pe zăpadă sau primăvara cit mai timpuriu. In condiţiile acestui an, cu cit îngrăşămintele se vor aplica mai devreme, cu atît eficienţa lor va fi mai mare. Date fiind condiţiile din această pri­măvară, este pericol ca plantele să fie „descălţate“. De aceea, se impune ca atunci cînd terenul permite,­ să se­­ tăvălug­ească, pentru a se opune din nou în­ contact rădăcinile şi nodul de în­frăţire al plantelor cu solul încă rea­văn la suprafaţă. Acolo unde cultura este bine înră­dăcinată se va folosi sapa rotativă, pentru mobilizarea solului şi pentru distrugerea parţială a buruienilor. Ing. C. JURASCU de­­ Direcţia generală judeţeană a agriculturii In realizarea dezideratelor majore, pe care organizaţia revoluţionară a tineretului din ţara noastră le are d­in munca pentru educarea tinerei gene­raţii în spiritul politicii partidului nostru, de o deosebită importanţă sunt mijloacele publice de informare şi for­mare politică şi culturală. Nu ne pu­tem, însă, declara nici pe departe mul­ţumiţi de ponderea pe care folosirea acestor mijloace o ocupă în preocu­pările organizaţiilor U.T.C. Se orga­nizează numeroase activităţi interesan­te, utile, începind cu conferinţele, continuând cu simpozioanele, colocvii­le, mesele rotunde şi terminind cu activităţile distractive care, avînd un important mesaj educativ, se dovedesc eficiente. Susţinem deci ca şi în con­tinuare să fie organizate asemenea ac­tivităţi, potenţîndu-se de fiecare dau cu noi valenţe calitative. Se întîmplă, însă, de multe ori, ca, din dorinţa de a organiza cît mai mul­te activităţi, să se ajungă în situaţia neglijării sau ignorării complete a mij­loacelor publice de formare şi ridi­care a nivelului de cultură al tinerilor. Iată de ce secţia de propaganda ca organism de specialitate al Comitetu­lui judeţean U.T.C., ne-am propus sa folosim, din ce în ce mai mult, mij­loacele audio-vizuale moderne de prac­tică politică şi culturală. Constatîn­­du-se că adunările generale U.T.C. îşi pot spori eficienţa dacă vom folosi, pe lîngă metodele de pînă acum, pre­zentarea unor aspecte inedite, culese din organizaţie şi înregistrate pe bandă de magnetofon încercăm, în prezent, să extindem această metodă. Experi­­mentul a fost făcut în organizaţia U.T.C. „Firul roşu“ Tălmaciu, la sec­ţia răsucit, unde a fost pregătită şi desfăşurată adunarea generală U.T.C. pe tema „Disciplina în muncă şi în viaţa de organizaţie“. Fiind înregistrate pe bandă diverse aspecte tematice, pă­rerile unor tineri fruntaşi, dar în spe­cial a unor tineri cu carenţe în ceea ce priveşte disciplina, părerea şefului secţiei şi a secretarului organizaţiei de partid, prezentindu-i de apoi aspectele în adunarea generală, aceasta s-a do­­vedit nu numai foarte interesantă ci şi deosebit de eficientă. Un larg interes au suscitat, în rîn­­du­l tinerilor, montajele audio-vizuale. Prezentîndu-se cu ajutorul aspectoma­­tului 25—30 de diapozitive, al căror comentariu, înregistrat pe bandă de d­agnetofon, însoţea proiecţia, aceste forme de practică culturală s-au dove­dit a fi foarte interesante dar şi deose­bit de accesibile. Montajul „Momente din istoria P.C.R.“, de exemplu, a fost vizionat de peste 20 000 tineri din judeţ, iar cel intitulat „Doftana“, de peste 10 000 tineri. Casa de cultură a tineretului din municipiul Sibiu ■ dis­pune şi de alte montaje audio-vizuale, pe teme cum ar fi „Istoria P.C.R.“, „Imagini din R. S. România“, „F.roi utecişti“, şi altele. Posibilitatea efectuării unor diapo­zitive (chiar color) de­ către laborato­rul fotografic al casei de cultură ne-a permis realizarea unui montaj audio­vizual intitulat „Adunarea generală de primire în U.T.C. — eveniment săr­bătoresc in viaţa organizaţiei“ care, fiind inclus în programul de instruire al activelor U.T.C., s-a bucurat de mult succes, facili­tind, totodată, ac­ţiunea organizatorică de primire a ti­nerilor in U.T.C. O altă formă auxiliară, intuitivă, aliată în prezent în curs de experi­mentare este „fenomontajul*. Alcătuit din diverse aspecte — culese din an­chetele efectuate de secţia de propa­gandă sau din unele microscenarii rea­­­lizate de studioul de teatru şi poezie al Casei de cultură a tineretului, im­primate pe bandă de magnetofon, —­ un asemenea fenomontaj, intitulat „Nu le urmaţi exemplul“, înlocuieşte cu succes un referat sau o expunere, pre­­zentind un grad de interes sporit. În pregătire se află fenomontajul cu tab­il „Să muncim şi să trăim în chip (Continuare In pag. a IV-a) TONEI. SOCOBEANU secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. Mijloacele moderne de comunicare culturală de masă—sprijin preţios in EDUCAREA COMUNISTĂ A TINERETULUI Sibiul — centru cu vechi tradiţii meteorologice — dispune de o staţie meteo­rologică cu cel mai mare număr de observaţii meteo din ţară (123 ani). In prezent, in cadrul staţiei, utilată cu aparatură modernă, lucrează un personal de înaltă calificare. Aici funcţionează un sector meteo şi unul de hidrologie, coordonînd activitatea din aceste domenii in judeţele Sibiu, Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş. Centrul de prevedere a timpului, de unde vă redăm imaginea de faţă, asigură prevederea timpului pentru sudul şi sud-estul Transilvaniei. In fotografie, meteorologul Ilie Ţiban şi tehniciană Marcela Mihalache, întocmesc harta sinoptică, după ultimele comunicări recepţionate de radio­telegrafistul Nicolae Fălticeanu. Text şi foto: FRED M­SS ) • Caleidoscop cultural • j: • Dialog cotidian ■ : • Curier juridic * j: • Rubrica de informaţii: LA DISPOZIŢIA DVS. : • Publicitate tn p.?. a It.a \ j: • Proiecte de legi în dezbatere publică ; : • Etica profesiunii medicale Opinii ; : * DiN POSFTA DE IERI­­ • : I gg V : • Date pentru un portret... in devenire » -» In pag. a Ill-a . !: ® SPORT... SPORT... : • VIAȚA INTERNAȚIONALĂ ni astmiRiacii n&sti." ore • 24 « ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 IL3KI I 1 Copenhaga 21 (Agerpres).­­ Cu prilejul vizitei sale în Danemarca, ministrul afacerilor externe al Ro­mâniei, George Macovescu, a fost primit­, miercuri după-amiaza, de Anker Jorgensen, primul ministru al Danemarcei. Ministrul român a prezentat primitului ministru danez, din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, un salut prietenesc, urări de sănătate, iar poporului danez urări de pros­peritate şi i-a transmis invitaţia de a face o vizită oficială în România. Mulţumind pentru salut, primul ministru al Danemarcei a transmis primului ministru român urări de sănătate şi fericire, iar poporului român prosperitate. Invitaţia adre­sată a fost primită cu multă plă­cere, data vizitei urmînd a fî, sta­bilită pe cale diplomatică. Cairo 21 (Agerpres). — Agenţia M.E.N. informează că, în urma si­tuaţiei încordate, etuată la frontie­ra dintre Irak şi Kuweit, o serie de state arabe au adresat celor două ţări apeluri în care îşi exprimă pre­­ocuparea şi îngrijorarea faţa de evo­luţia evenimentelor şi le cheamă să-şi reglementeze neînţelegerile e­­xistente intre ele pe calea negocie­rilor. Secretarul general al Ligii Arabe, Mahmud Riad, a calificat drept re­gretabilă producerea unor ciocniri între două state membre ale orga­nizaţiei. Ziarul „Al Ahram“ infor­mează că Mahmud Riad a plecat, miercuri, în Kuweit pentru , a exa­mina evoluţia situaţiei la frontiera dintre cele două ţări. Un purtător de cuvânt egiptean a declarat că preşedintele Anwar Sadat a hotărît să trimită, oricînd va fi necesar, un reprezentant spe­­cial în cele două ţări. De asemenea, Mohamed Hassan El Zayyat, minis­trul afacerilor externe al Egiptului, va sosi în Kuweit, după încheierea vizitei pe care o va efectua în Irak, la 30 martie. Egiptul, se ara­tă în declaraţie, cheamă cele două ţări la­ respectarea reciprocă a in­tegrităţii teritoriale şi a independen­ţei, la soluţionarea neînţelegerilor pe cale paşnică, în concordanţă cu spiritul bunei vecinătăţi, pentru păstrarea unităţii ţărilor arabe. După cum relatează agenţia M.E.N., Abdel Halim Khaddam, vi­cepremier şi ministru al afacerilor externe al Siriei, a plecat la Bag­dad cu o misiune urgentă, în le­gătură cu recentele incidente ira­­kiano-kuweitiene. El va vizita apoi Kuweitul.

Next