Tribuna Sibiului, mai 1973 (Anul 6, nr. 1611-1637)
1973-05-01 / nr. 1611
1 MAI muncitoresc Intrată adine în tradiţia mişcării muncitoreşti din România, care a cinstit-o înalt încă din veacul trecut, semnificînd şi prin aceasta sentimentele internaţionaliste care animă dintotdeauna activitatea revoluţionară a proletariatului nostru, sărbătorirea zilei de 1 Mai se profilează între marile evenimente aniversare ale clasei muncitoare din patria noastră, ale întregului nostru popor. In uzinele şi in fabricile ţării, la ogoare şi in instituţii, în toate colectivele muncitoreşti, marea sărbătoare a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii de pretutindeni constituie un prilej de analiză plenară a rezultatelor înregistrate in întrecerea socialistă pentru înfăptuirea sarcinilor actualului cincinal in patm ani şi jumătate. Cauză a întregului popor, acest obiectiv de mare însemnătate în realizarea unui progres mai accelerat al patriei pe calea construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate, vine să dea o nouă măsură a entuziasmului cu care clasa muncitoare din România se consacră înfăptuirii chemărilor patriotice lansate de partid, slujind idealul patriotic al ridicării României tot mai sus pe culmile progresului şi civilizaţiei. Semnificînd unitatea nezdruncinată dintre partid şi popor, subliniată la toate evenimentele muncitoreşti, funcţiontnd ca un liant fierbinte in munca de zi cu zi din uzine şi de pe ogoare, sărbătoarea zilei de 1 Mai îmbracă din nou oraşele şi satele în straiele primăverii, înălţind în bătaia vîntului, între flori şi eşarfe, steagurile partidului şi ale patriei, în aceeaşi îngemănare simbolică reunită pe veci. Ca în ţara întreagă, in judeţul Sibiu apropierea marii sărbători a proletariatului a dat prilejul unei noi afirmări a entuziasmului şi a hărniciei în muncă, determinând un real avînt în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor. După cum se ştie, Conferinţa organizaţiei judeţene de partid, din luna ianuarie, a confirmat oficial hotărirea fermă a muncitorimii sibiene, a tuturor oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, români, germani, maghiari, de a îndeplini exemplar, în 4 ani şi 6 luni, sarcinile ac (Continuare ta p»q, a li-a) Uzări de prestigiu Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la „Vitrometan“, raportează realizarea peste nivelul planificat a diferite articole de sticlărie în valoare de aproape 2,5 milioane lei. In cele 4 luni scurse de la începutul anului, făuritorii cristalului românesc şi-au îmbogăţit bilanţul şi cu alte rezultate demne de consemnat. Astfel, din totalul producţiei de cristal contractată pe acest an, în cinstea marii sărbători, 70 la sută a fost deja realizată. De asemenea, in cursul lunii aprilie au fost expediate peste hotare peste 20 vagoane cu diferite articole de sticlărie. Un succes de prestigiu este şi acela că la noua linie din cadrul complexului de amestec au fost atinşi parametrii prevăzuţi în proiect. începînd cu luna, aprilie s-a trecut la asimilarea şi producerea pe maşinile automate a unor noi tipuri de borcane şi au fost pregătite şi expediate o parte din articolele de sticlărie cu care harnicul colectiv se va prezenta la diferitele tîrguri internaţionale în vederea contractărilor pentru anul 1974. Eficienţă ridicată Modul in care şi-a desfăşurat activitatea colectivul uzinei , „Balanţa" Sibiu, demonstrează eficienţa măsurilor stabilite, hotărirea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor de aici de a încheia acest al treilea an al cincinalului cu rezultate remarcabile. Angajamentele asumate sunt edificatoare: 5 milioane Iei producţie globală pe unplan şi 4 milioane producţie marfă suplimentară. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, în ituîmpinarea zilei de 1 Mai, colectivul uzinei a reuşit să raporteze, cu 4 zile înainte de termen,, realizarea sarcinilor de plan pe patru luni. De remarcat ca la aceste rezultate s-a ajuns datorită creării condiţiilor pentru desfăşurarea ritmică a sarcinilor de plan, ritmicitate oglindită fidel în realizările zilnice, decadale. Pînă acum s-au produs suplimentar utilaje textile şi aparate de măsură şi control în valoare de peste 2 milioane Iei. Reducerea ru7A iei chei tu Morde producţie la 1 CCO Iei producţie marfă şi obţinerea unor economii suplimentare la preţul de cost de peste 1,5 milioane lei demonstrează că, în preocupările colectivului pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce-i revin, ridicarea nivelului eficienţei activităţii economice ocupă un loc central. Mecanizarea lucrărilor in construcţii Colectivul de muncă al Şantierului de construcţii Mediaş a obţinut noi succese în muncă. Astfel a fost pusă în funcţiune o instalaţie de sortare a agregatelor de carieră cu ajutorul căreia se valorifică superior mii de mc balast, asigurîndu-se totodată trei sorturi de grilluri, nisip, iar pietrele rezultate se concasează, fiind utilizate eficient în diferite lucrări de construcţii. Această realizare aduce şantierului importante economii prin reducerea cheltuielilor cu 25 la sută pe mc agregate. De asemenea, colectivul şantierului a realizat o staţie de încercat radiatoare şi format corpuri de încălzit. O dată cu punerea în funcţiune a acestei staţii nu se mai pot monta radiatoare cu defecte ascunse, defecte ce pînă acum se constatau doar la efectuarea probelor de rezistenţă a întregii instalaţii de încălzit, iar remedierea defectelor necesita cheltuieli suplimentare. Eficienţa: creşterea productivităţii muncii cu 15 la sută şi peste 200 mii lei economii. Tot pentru realizarea de economii, mecanizarea lucrărilor şi sporirea nivelului calitativ al acestora s-a pus în funcţiune o staţie de izolat ţevi care acoperă întregul volum de activitate pentru toate tipodimensiunile de ţevi utilizate pe şantier. Toate aceste realizări simt rodul activităţii colectivului format din ing. Tiberiu Simon, maistrul Vasile Fiona, electricianul Werner Kelp și lăcătușul Andrei Horn. Astăzi (marţi), în jurul orei 10:00, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la stadionul Republicii din Capitala adunarea populara organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. In pagina a 2-a Fruntaşii in muncă — mîndria noastră în pagina a 3-a O imensă arenă a muncii şi a împlinirilor Idei şi destine în spaţiul transparenţei V?i?ubîi:r/ ..astffi"s?i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1611 Marţi, 1 mai 1973 4 pagini, 30 bani TRAIASCA ! MAI ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! . ^ ■ -MX'in i F: :• f '' . ■ : \ ■ V.: : & . fFF:: ■ I il V* -■ f::ffT ; y ■ ■Í *M jM. JBm • * I# F - ' F: llff ’ ■:M't ' .. F? ■ f-f F-V jyt. ■ gi 1.» SUCCESE SUB SEMNUL SĂRBĂTORII MUNCII Angajamente îndeplinite la uzina „Tîrnava“, întrecerea socialistă, care în preajma marii sărbători a căpătat noi dimensiuni, a constituit un cadru prielnic de afirmare a hărniciei şi priceperii ţesătoarelor. Principalii indicatori ai planului de producţie au fost îndepliniţi înainte de termen, iar fiecare sector a reuşit să-şi realizeze sarcinile fizice. Aceasta ca urmare a faptului că în toate secţiile productive a fost introdus acordul global. Pentru bunul mers al procesului de producţie, prin autoutilare, în cinstea zilei de 1 Mai, a fost realizata o maşină de strecurat paste cu vid. Pe lîngă activitatea curentă, comitetul oamenilor muncii acordă o deosebită atenţie pregătirii producţiei pentru anul care urmează. In acest sens, au fost avizate 20 noi desene în 80 poziţii coloristice şi se lucrează la introducerea unui nou articol de țesătură cu P.N.A., la care se efectuează deja probele. ■ mii lei valute peste plan Colectivul de muncă al fabricii sibiene „Libertatea", ca urmare a entuziasmului și hotărîrii cu care a trecut la realizarea sarcinilor de plan , pe acest an, a reușit sa obţină rezultate de prestigiu. Buna organizare a locurilor de muncă, a fluxului tehnologic au permis finalizarea, în primele 4 luni ale anului, a unei producţii marfă suplimentară în valoare de aproape două milioane lei, concretizată în peste 3 000 mp ţesături lînă şi tip lină. In toată această perioadă— ca de altfel şi măsurile de perspectivă — s-a urmărit îndeplinirea obligaţiilor contractuale atît interne cit şi faţă de beneficiarii externi. Astfel, la export, ca urmare a preocupării pentru îmbunătăţirea calităţii stofelor, s-a reuşit obţinerea unei depăşiri a planului aferent acestei perioade cu peste 250 mii Iei valută. Detaliu din faţada blocului turn — cartierul Cura Cimpului Mediaş Foto: FRFD MSS ! i I ! Prezenţi la datorie încă un pas înainte pentru încheierea însămînţărîior ! Intimi de Mai, aşa după cum bine ne-am obişnuit, este sărbătorit la Copşa Mică — oraşul metalurgiştilor de pe Târnava — prin muncă. A devenit tradiţie împletirea succeselor de producţie ale acestor oameni minunaţi, cu zîmbetul cald, tovărăşesc, întîlnit pretutindeni în această zi de primăvară. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Uzinei metalurgice de metale neferoase de aici — plămădiţi din muncă şi respirînd numai prin ea — înţeleg că focul continuu cere sacrificii. Aşa i-am întâlnit ieri şi alaltăieri — şi de ■cite ori în atîţia ani! — în raza conului de lumină a 115ALM.N., prezenţi la datorie. Inginerul Iuliu Toth, şeful secţiei aglomerare, venise „în treacăt* să vadă cum se desfăşoară procesul tehnologic, dacă sunt ceva greutăţi şi ce se poate face pentru înlăturarea lor. Dar în secţie totul era în ordine. Nici nu putea fi altfel din moment ce încă de joi s-au făcut pregătirile corespunzătoare pentru ca în aceste zile lucrul să se desfăşoare normal. In bilanţul zilei de 29 spre 10 aprilie, la secţia furnal a uzinei au fost înscrise încă 12 tone produse — cantitate produsă suplimentar ca urmare a funcţionării normale a furnalului şi a efortului şi hărniciei depuse de muncitorii de aici, dintre care ii amintim pe Vasile Timaru, Silvestru Haţigan, Silvestru Maink, Iulius Dobşa, Wilhelm Bartus şi Ioan Gorban. Cu nimic mai prejos nu s-au lăsat nici Ion Jerban Kolovar Katila, Dumitru Amarandei şi Vlăduţ Suchi de la instalaţia doi a fabricii de acid sulfuric a U.M.M.N. ale căror rezultate se concretizează în realizarea şi depşirea cu trei procente a sarcîiior de plan aferente acestor două zii.:. Desigur că succesele repurtate în ultimele două zile vin să iscununeze — asemeni ramurilor în floare din această zi — strădaniile acestui colectiv de muncă, mereu la datorie şi mereu in fruntea economiei judeţului. Un amănunt, nu lipsit de interes, cataloghează de la sine activitatea desfăşurată aici , sarcinile de plan pe primele patru luni au fost îndeplinite cu patru zile mai devreme şi, tot în cinstea zilei de 1 Mai, angajamentul asumat a fost materializat. In felul acesta, la U.M.M.N. Copşa Mică, s-a creat deja un avans de două luni şi jumătate pentru realizarea cincinalului înainte de termen ! V. B. Lucrătorii de pe ogoare au intmpinat ziua de 1 Mai prin muncă. Pe ogoare s-au desfăşurat ample acţiuni pentru pregătirea producţiei acestui an. După cum reiese din datele centralizate la Direcţia generală judeţeană a agriculturii, duminică, 29 aprilie, au lucrat 1 357 tractoare şi numeroase alte agregate şi maşini agricole. In această zi au fost executate arături pe 740 ha, a fost pregătit patul germinativ pe 1 300 ha, au fost însămânţate culturi pe 860 ha, din care 840 ha porumb pentru boabe şi pentru siloz. Rezultate deosebit de bune au fost înregistrate la C.Albn Alţîna, Retiş, Marpod, Şaroşu pe Tîrnave, Şura Mică, Slimnic, Şelimbăr, Laslea, Micăsasa, Blăjel, Boian, Cirlos, Aţei, Armeni, Buia, Mediaş, Moşna, Miercurea Sibiului, Alma ş.a., unde cooperatorii, mecanizatorii şi specialiştii au desfăşurat activităţi fructuoase, la semănat, pregătirea patului germiactiv, araturi ş.a., C.A.P. Alţina. Pe ogoarele unităţii mecanizatorii, cooperatorii, specialiştii au fost şi duminică la datorie, în hotarul „Bare“, mecanizatorii Mihai Müller, Ion Müller, Zaharia Martzi, Christian Hartmann şi Simion Corman au executat arături pentru porumb. La Beneşti, la hotarul „Hirla“, mecanizatorii Uie Banu şi Aurel Popovici, cu două agregate, au lucrat la discuirea şi pregătirea patului germinativ, iar Traian Preda, Andrei Diring şi Traian Faur au executat aceeaşi lucrare la Alţîna, în hotarul „Bărci. Cu trei agregate s-a lucrat la semănatul porumbului, C.A.P. Aţei. Preşedintele unităţii, Johann Schuster, împreuna cu inginerul şef, Ştefan Munteanu, se aflau pe teren încă din zorii zilei. În hotarul „Tîrnava“, o tarla de 38 ha a fost pregătită pentru semănat porumbul. Mecanizatorul Constantin Dragulea, cu un agregat format din E-400 și o mașină MSPC- 900, executa erbicidarea terenului, în timp ce colegul său Franz Welter, cu o SPC-6, semăna porumb. Fo line DE M Mirific iată-n arc de ploi aceste Domoare zodii grav născând iubire Cînd ’nalţi, sub primăverile celeste Venim cu chipul nins a împlinire. înrourează trilul de Măiastră impătîmat hram limpede, fecundul Şi suplul rod preumblă-n orga — albastră Sub tinăr pas de-ntinereşte prundul. Mirific iată zvonul de legendă Răcoarea vorbei cind se vrea deplină, Aromitoare lunci, cald vis, mirific Stelara febră — Patria lumină. Călătoresc puteri de neam, curate Şi-i ritual înalt liniştea bună Citim anotimpuri sudice, rotate în românescul crez devin fintini. Mirific, iată, azi ne trec prin fire Mari păsări şî-i iubire roditoare Patria — cintec fără de sftţşîre In dimineţile interioare. NICOLAE PETRU Susuri printre pietre pîlcuri. Poamele verii mugurii sparg. Zvonuri de spice, spre vîrf de catarg. Suie rotunde in grturi. Murmură vesel apele-n ciuturi. Aburi din glieţările torc, Stropi de lumină şi ceruri se-ntors Limpezi pe aripi de fluturi. Inima toată plină-i de doruri, Freamătă codrul de vînt legănat. Păsări, spre-naltul şi vechiul Carpat, Vin de departe în zboruri. .. . Picturi, şi ciuturi, la doruri, şi ramuri Fragi îmi sinteţi voi pretutindeni. Fiî fericită, mereu In Armindeni, Ţara mea bună, cu mindrele-ţi flamuri. V. TRIFU