Tribuna Sibiului, iunie 1973 (Anul 6, nr. 1638-1663)
1973-06-01 / nr. 1638
i aceste zile, în ţară, au luat fiinţă noi unităţi economice. Bazele judeţene de aprovizionare tehnico-materiale în peisajul economic al ţării noastre au apărut, în aceste zile, noi unităţi economice. Este vorba de bazele judeţene deaprovizionare tehnico-materială înfiinţate printr-o H.C.M. 569 din 21 mai 1973 — unităţi direct subordonate Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe. Avînd ca obiect de activitate aprovizionarea tehnico-materială cu materii prime, materiale şi produse de uz general, în cantităţi nevagonabile, a unităţilor socialiste de stat precum şi a unităţilor cooperatiste şi funcţionând pe principiul gestiunii economice, cu personalitate juridică, conform prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor de stat, bazele recent înfiinţate reprezintă o continuare apreocupărilor partidului şi statului nostru pe linia perfecţionării organizării şi conducerii vieţii economico-sociale. Apariţia lor se circumscrie preocupărilor în direcţia traducerii in viaţă a hotărârilor Congresului al XX-lea şi Conferinţei Naţionale a partidului, precum şi a Plenarei din 28 februarie—2 martie, care au stabilit o seri© de măsuri organizatorice menite să îmbunătăţească munca din toate sectoarele de activitate. în acest perimetru am purtat ieri în discuţie cu ing. Nistor Palcu, şeful sectorului coordonare şi sinteză economică al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului judeţean de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale. — V-ar ruga, tovarăşe Palcu, să ne spuneţi ce aduce nou reglementarea la care ne referim? —■ Bazele judeţene de aprovizionare tehnico-materială vin în sprijinul producţiei, pentru desfăşurarea unei activităţi ritmice şi în cele mai bune condiţiuni. Suportul acestui salt calitativ îl constituie noile reglementări privind relaţiile ce există între furnizorii şi consumatorii de materii prime,, materiale etc., în sensul că ele — bazele — preiau din atribuţiile întreprinderilor legate de contractarea şi livrarea materialelor necesare producţiei. Aşa cum se stipulează dealtfel şi în H.C.M., este vorba doar de materialele aflate în cantităţi nevagonabile. Avantajele noii organizări sunt foarte mari. în primul rînd, în permanenţă, unităţileeconomice din teritoriul de pe care funcţionează baza ştiu, la orice oră, cu ce s-ar putea aproviziona şi, în acelaşi timp, sunt obligate a închide robinetele risipei de materiale pentru că la bază vor fi „adunate“ toate materialele ce reprezintă disponibilităţi pentru uaeip uzine, dar atît de necesare şi utile altora. într-un cuvînt se pune ordine în gospodărirea raţională a bazei materiale a fiecărui judeţ. Apoi, prin instituirea,, la unităţile productive a unor normative de stocuri limită vor putea fi evitate stocurile supranormative. Nu este mai puţin adevărat că prin existenţa unui sistem informaţional de evidenţă cu mijloace mecanizate, atît la producător cit şi la bază se poate raţionaliza utilizarea tuturor materialelor de care dispune economia naţională. Sistemul de evidenţă centralizată privind gestiunea stocurilor permite utilizarea raţională a materiilor şi materialelor putîndu-se trece,treptat, la urmărirea îndeaproape a consumurilor normate, influenţându-le în mod favorabil, în sensul reducerii lor, în permanenţă. — Ce înseamnă pentru judeţul Sibiu înfiinţarea unei astfel de bazi de aprovizionare? Şi la Sibiu, ca de altfel ,în toate judeţele ţării, va funcţiona o asemenea bază. însemnătatea ei este, incontestabil, foarte mare. Plecînd de la considerentul — devenit realitatea, de acum — că Sibiul este un judeţ cu o pondere mare a producţiei industriale in economia ţării şi avînd în vedere diversitatea ramurilor şi a activităţilor realizate în judeţ, se-nţelege ce complicat şi complex este sistemul aprovizionării. Aprovizionarea, în condiţiile în care se făcea ea pînă acum, solicita din partea unităţilor economice, organizaţiilor socialiste şi cooperatiste, o susţinută muncă pentru soluţionarea problemelor legate de asigurarea bazei materiale a producţiei. Or, baza de aprovizionare vine tocmai in sprijinul întreprinderilor din judeţ, în sensul că problemele ce apar în procesul , de derulare a aprovizionării cu materii prime, materiale şi produse de uz general şi care ar putea avea implicaţii în realizarea ritmică a sarcinilor de plan, vor fi sesizate de către unitățile economice, în timp util, bazei judeţene de aprovizionare, care are obligația sa se soluţioneze cu operativitate, în conformitate cu prevederile planificate și a competențelor ce-i revin. — Cum s-a trecut la aplicarea H.C.M.. 369 ca în cel mai scurt timp posibil baza judeţeană din Sibiu să-şi poată Intra in atribuţiuni? — Cu ani în urmă, Comitetul judeţean de partid a studiat posibilitatea înfiinţării unor depozite specializate, care să conducă la o mai bună utilizare a bazei de materii prime şi materiale necesare economiei județului, a (Continuare în pag. a IIIat Convorbire consemnată de V. BARBU yy y De Ziua internaţională a copilului Florile veşnicei averi ţwWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW’ţ Statornicită în conştiinţa umanităţii ca Z.X internaţională a copilului, 1 IUNIE este, înainte de orice, un simbol. Un simbol al perpetuei primăveri. Ziua cînd, peste graniţi, meridiane şi adversităţi, oamenii îşi dau mîna spre a-şi ocroti primăvara — copiii, cea mai frumoasă dintre frumuseţile lumii noastre. Un simbol al grijii, a omeneştii griji faţă de viitorul nostru. Ziua cînd, peste graniţi, meridiane şi adversităţi, noi, oameni?, ne aplecăm asupra vieţii paştilor noştri, ci înşişi fiind viitorul, ziua însorită de mâine, schimburile într-o ştafetă fără de sfârşit. Un simbol al ramurii de măslin, al florii omeniei şi statorniciei întru omenie. Pentru ca-i ziua cînd, peste meridian® şi graniţi, peste adversităţile dospite, crescute şi răbufnite în ani şi secoli de ură şi ignoranţă, noi, oamenii acestei minuni care este TERRA, leagăn de civilizaţie şi nu mai puţin, de iubire şi — uneori — de neiubire, gîndim că ei, cei mai mici pot şi trebuie să uite că pe pământul nostru a fost vreodată vrajbă. Un simbol al maii lumi mai bune mai drepte. Pentru că şi în această zi, ca în toate zilele şi ceasurile unei politici de înţelepciune şi stimă,i de adevăr şi echitate, noi,românii, prin glasul cel mai autorizat al naţiunii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, afirmăm prin faptă şi vorbă un mesaj secular de omenie şi voinţă neînfrântă de progres şi dreptate. Un simbol al unei lupte pentru alte zări ale înţelegerii. Pentru că, iar uităm, spre alte zări mai răsună canonade, cei mici, nevinovaţi, mai sunt sfîrtecaţi de bombe. Pentru că, nu uităm, pe alte meridiane cei mici nu au cum să se bucure de binefacerile luminii, sănătăţii, bucuriei. Pentru că mizeria, linţoliu nedemn de lumea noastră, foamea, ignoranţa împiedică viitorul sa triumfe mai repede pretutindeni. Tuturor, mesaj de solidară luare aminte, de luptă hotărîtă pentru o lume mai bună. Un simbol al bucuriei noastre din anii de sub lumina socialismului. Pentru că nici o dată în istoria noastră ca azi copiii n-au fost mai atent înconjuraţi de grijă, de solicitudine, de căldură părintească. Din prima zi de viaţă, grijă de sănătatea lor morală şi biologică, grijă de dezvoltarea lor întru ale omeniei şi utilităţii. Şcoli, lumina, dascăli. Gratuit. Frumuseţea zilei acesteia stă, înainte de toate, în forţa simbolurilor sale, pentru a căror practică şi concretă articulare, tinereţea ţării, oamenii ţării, puştii ţării viitorului de aur au a mulţumi partidului părinte. De 1 Iunie mesajul cel mai ardent al dragostei noastre de viitor şi de lumina, de omenie şi de progres. VICTOR DOMŞA PROLETARI DIN rnATI 1AKJl.E. UNIU-VA J ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1638 Vineri, 1 iunie 1973 4 pagini, [30 bani CLUBUL — factor oamenilor muncii sarcinilor de producţie Prin menirea lor, cluburile muncitoreşti sînt chemate să desfăşoare o activitate permanentă pentru mobilizarea oamenilor la îndeplinirea sarcinilor de, plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, să organizeze activităţi care să determine petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber al salariaţilor, deci să fie prezenţe ce stimulează iniţiativele şi generalizează experienţele. Pentru a scoate în evidenţă contribuţia cluburilor la îndeplinirea acestor sarcini am organizat o masă rotundă, la care au participat directorii a trei cluburi sibiene cu profiluri diferite: Gheorghe Buţiu, de la clubul „Independenţa“, Elisabeta Sîrbu, de la clubul „7 Noiembrie“, şi Nicolae Munteanu, directorul Clubului salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii. Una dintre sarcinile de mare răspundere ale cluburilor este, desigur, aceea de a organiza cu consecvenţă acţiuni în care să se reflecte în mod optim şi eficace preocupări şi experienţe ale oamenilor in procesul de producţie. Care sunt coordonatele pe care cluburile conduse de dv. îşi desfăşoară activitatea şi ce forme de organizare aţi considerat că sunt necesare în acest sens? Gh. B.: De comun acord cu consiliul de conducere al clubului, am stabilit ca acţiunile organizate să aibă profile de microgrup, pe specialităţi. Astfel, am înfiinţat clubul economiştilor, in cadrul căruia dezbatem, lunar, probleme de matematică economică, probleme de ordinteoretic şi practic» Dintre temele ce au constituit prilejuri de ample discuţii amintim: «Probleme economice de transport“, „Utilizarea eficientă a spaţiilor deproducţie“, „Drumul critic; aplicaţii în probleme economice“, „Aplicaţii economice ale jocurilor strategice“, „Aplicaţii economice ale teoriei graiurilor“. în cadrul acestui club se întrunesc nu numai economişti de la „Independenţa“, ci şi de la alte întreprinderi: „Record“, I.T.S. Un alt club este cel al inginerilor, la care participă şi tehnicieni. Aici în centrul atenţiei stau chestiuni majore privind perfecţionarea profesională atinărului inginer şi cercetarea ştiinţifică. Celmai nou club este cel al strungarului. Eficacitatea activităţii sale se va oglindi nemijlocit în ridicarea calificării tinerilor strungari, asigurarea unei înalte calităţi a produselor. Ceea ce trebuie să amintim estefaptul că în vederea stabilirii obiectivelor propuse în cadrul temelor se fac testări în rîndul membrilor clubului. Şi, se înţelege, discuţiile ce au loc cuprind o întinsă gamă de probleme ce vizează bunul mers al producţiei, condiţiile de lucru ale angajaţilor. Rezultatele bune obţinute pînă acum în acţiunile microgrupurilor amintite ne-au determinat să avem în vedere şi iniţierea altor cluburi, cum ar fi cel al scuterului, al sudorului. E. S.: Clubul nostru iniţiază şi el o serie de acţiuni: mese rotunde, prezentarea unor referate, prin intermediul cărora urmărim unele probleme ale producţiei cum ar fi ridicarea nivelului de pregătire profesională, înlăturarea risipei ş.a. Aş aminti, în această privinţă, masa rotundă cu tema: „Necesitatea şi posibilitatea reducerii consumurilor de materii prime şi materiale în sectoarele noastre“, la care au participat şefi de secţii, maiştri, ajutori de maiştri, muncitori fruntaşi din toate secţiile. Ne preocupă, în mod deosebit, realizarea cincinalului înainte de termen. Pe acest considerent am planificat o discuţie cu muncitoarele de la secţia încheiat pentru a le mobiliza la înfăptuirea acestui înalt deziderat. N. M.: Ţinînd cont de specificul muncii din întreprinderile noastre, noi ne-am organizat activitatea pe cicluri de acţiuni, în aşa fel încât să răspundem profilului fiecărei întreprinderi în parte, ţinînd seama ca acestea să se înscrie într-un context general. Au avut loc, de pilda, simpozioane şi discuţii pe temele: „Prestaţii de înaltă calitate d— datorie de onoare faţă de economia naţională şi populaţie“, „Calitatea prestaţiilor poştale şi difuzarea presei“, „Calitatea prestaţiilor T.T.“. Se preocupă, de asemenea, reducerea timpului de staţionare a vagoanelor la încărcare şi descărcare. Pe această linie au avut un loc ample dezbateri, la care au participat şi reprezentanţi ai întreprinderilor servite. Astfel, un in iContinuare in pag. all-al MARIN NITA m \ SUMAR: • COLABORAREA ŞCOALĂ - FAMILIE ^ în sprijinul educaţiei prin munca şi pentru muncă Io pag. a Il-a • IMIX AGNITA la ora împlinirilor In pag. a IlI-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ In pag. a IV-a y • 24 de ore • 24 ore " ore • 24 de ore • * în judeţ ■ Aseară, la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş a avut loc prima fază a concursului judeţean de muzică populară „Perla Tîrnavelor“. Au participat solişti vocali, solişti instrumentişti, grupuri vocale şi grupuri de fluieraşi din localităţi ale judeţului nostru. Cea de a doua fază a concursului se va desfăşura tot la Mediaş, joi, 7 iunie a.c. . De Ziua copilului, Teatrul de păpuşi din Sibiu prezintă, în sala de spectacole de la sediu, piesele, în limba română, Ursulică turist (regizor Ion Hîndoreanu) şi Pinocchio (regizor Lili Krauss) la orele 11 şi respectiv 15. Tot astăzi, instituţia amintită, în colaborare cu Biblioteca „Astra“, secţia copii, organizează la „Astra“ o întîlnire între micii cititori şi actori. Cu această ocazie, participanţii la întilnire pot vizita şi interesanta expoziţie de cărţi şi păpuşi aflată în sălile de l lectură. O expoziţie similară s-a deschis recent şi la librăria „Mihai Eminescu“ (str. Nicolae Bălcescu). O zi obişnuită din activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului şi statului nostru a fost însăşi viaţa, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, darşi cu neajunsurile pe care putem şi trebuie sa le înlăturăm pentru a atinge ţelurile spre care tindem. A intrat în conştiinţa ţării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarăşul Ceauşescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetăţenilor, intîlnindu-se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu specialiştii, cu lucrătorii din comerţ, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Acest mod dinamic de a conduce a îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineaţa de joi, 31 mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii şi indicaţii menite să conducă la perfecţionarea activităţii gospodarilor Bucureştiului, a conducerilor de întreprinderi şi ministere economice. In ajunul vizitei, incuvintarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea: „Cunoaşteţi preocupările actuale ale întregului popor, care acţionează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărârilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale. Vă sune cunoscute rezultatele pe primii doi ani şi patru luni ale acestui cincinal. In toate domeniile, atît in industrie cit şi în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar şi depăşit“. Mai departe, tovarăşul Ceauşescu releva: „Acordăm o mare atenţie înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Şi în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că şi în activitatea noastră economică şi socială mai sunt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neimplinirile care mai există, conducătorul partidului şi statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valenţe muncii şi vieţii cotidiene ale cetăţenilor Capitalei, ca şi ale tuturor oamenilor muncii din întreaga ţară. In timpul vizitei, secretarul' 'general a fost însoţit de Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfârşită coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănătate şi de viaţă lungă, au ilustrat sentimentele faţă de tovarăşul Ceauşescu, exprimate emoţionant de cele mai largi categorii de cetăţeni ai Capitalei, în vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“, în pieţele „Rahova“ şi „Pantelimon“. in toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai oraşului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mîna secretarului general al partidului, sa-i împărtăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. Intre aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“, maistrul Iulian Vică de la fabrica „Flacăra Roşie“, Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi“ şi mulţialţii. „Să trăiască partidul, să trăiţi şi dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să vă dea dumnezeu sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţăminte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de batrîna Ecaterina Siminiuc. „Vă mulţumesc că vă îngrijiţi de viaţa noastră, să trăieşti tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot poporul românesc şi rogu-te da-mi voie să te îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut şi ce faci pentru ţara, pentru noi“. întîmpinat astfel, pretutindeni, to- varăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populaţia oraşului cumpără cele necesare — din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea şi analiza principalelor probleme ale aprovizionării bucureştenilor. In centrul dialogului d* îaw® «* • ,gospodarii oraşului s-a aflat conaS*tarea că pe pieţele capitalei atît comerţul de stat, cit şi cel cooperatist, precum şi producătorii individuali *sigură o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare, cu legume şi fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri, şi tonele sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu diserva, cu numeroşi bucureşteni. „Sînteţi mulţumiţi de aprovizionare, găsiţi întotdeauna ce căutaţi? Ce produse lipsesc?" — sînt întrebări pe care secretarul general al partidului Ic adresează ir* fiecare piaţă, în repetate rinduri» grupurilor de gospodine, de cetăţeni. „Dă, magazinul este bine aprovizionat“, răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Producţia“, aflată in acele momente în Hala „Traian“. „Găsim de toate, tovarăşe secretar general“ , subliniază gospodina Rozalia Marinache în timpul vizitei în magazinele din piaţa „7 Noiembrie“. Aceleaşi aprecieri se fac şi alţi bucureşteni care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vânzători nu respectă programul de funcţionare al magazinelor, că exista un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineţii şi cele ale dupaamiezii. Rafturile unităţilor de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pline, icnetele fermelor gospodăriilor de stat şi cooperativelor agricole de producţie, ale producătorilor individuali sunt pline de mărfuri. Astfel, numit la Piaţa „Rahova“ s-au adus, ca de altfel in fiecare zi, 4 600 kg carne, 1. 600 kg brinză, 200 000 de ouă, 13 000 kg de legume şi multe alte produse de sezon, mari cantităţi de făină, mălai, zahăr, ulei, conserve precum şi temii preparate , mărfuri suficiente pentru aprovizionarea cotidiană a populaţiei din cartierele din jur, a muncitorilor de la „Vulcan", „Electromagnetica“, fabricile de confecţii şi ale* unităţi industriale din această zonă. Iar aprecierile cumpărătorilor vin să completeze impresia de abundenţa p* (gantinear© tn pag. « ÎV-a) Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU V în pieţe şi întreprinderi bucureştene 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • Peste hotare ■ Kim Ir Sen, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele R.P.D. Coreene, a primit delegaţia Grupului român în Uniunea Interparlamentară, condusă de tovarăşul Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care se află intr-o vizită oficiala în R.P.D. Coreeană. La primire au fost de faţă Hă Dam, vicepremier al Consiliului Administrativ şi ministru al afacerilor externe, al R.P.D. Coreene, Hwan Jan Yop, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Populare Supreme, şi alte persoane oficiale. A fost de asemenea, prezent Dumitru Popa, ambasadfrzieii României la Phenian. Cu acest prilej, a avut loc■ o convorbire, care s-a desfăşurat laPr-o atmosferă cordiala şi prietenească, Corespondentul Agerpres, Constantin Amariţei, transmite: Joi, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia, Trufia Simedrea, a fost primit de Gheorghi Traikov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Bulgariei, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Patriei, într-o vizită de prezentare, întîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. ri în agricultură Eforturi susţinute pentru executarea lucrărilor de sezon Colectivele de muncă din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori, îndrumaţi de organizaţiile de partid, depun eforturi deosebite pentru pregătirea temeinică a producţiei din acest an. Folosind cu maximum de eficienţa fiecare oră prielnică lucrului în cîmp oamenii muncii din agricultură şi-au mobilizat forţele şi mijloacele la întreţinerea culturilor, îngrijirea livezilor, recoltarea furajelor. La întreţinerea culturilor APOLDU DE JOS Deşi condiţiile atmosferice nefavorabile din ultimele zile au creat serioase greutăţi, ţăranii" cooperatori" din Apoldu de Jos, au efectuat prima praşilă la cartofi pe 30 ha din cele 55 prinse în plan. Ieri, peste 50 ţărani cooperatori din brigăzile conduse de Nicolae Preda şi Dumitru Popa se aflau în hotarul „Nuci“ la executarea primei praşile la cultura cartofilor. In „Şesul Apoldului“ cca 60 oameni efectuau praşila mecanică şi manuală la porumb, această lucrare fiind realizată pe 30 ha. Totodată, în vederea combaterii buruienilor au fost erbicidate culturile de orzoaica, griu, porumb boabe şi legume pe o suprafaţă de 135 ha. In viticultură s-a încheiat sapa mare pe 80 ha din 106. La fel, a fost terminat stropitul I la viţa de vie contra manei. MICASASA Prasila I la porumbul pentru boabe s-a executat pe 126 ha, la sfecla de zahăr pe 95 ha, la cartofi pe 45 ha, sfecla furajera — 15 ha şi legume pe 12 ha. în „Gura viilor“, la Micăsasa, şi în „Şesul Ţapului“ peste 100 oameni se aflau antrenaţi în acţiunea de întreţinere a cartofilor. La sfecla de zahăr prima praşilă se execută pe ultimele suprafeţe. Numeroase forţe au fost mobilizate la prăşitul porumbului. CRISTIAN în hotarul „Sub vii“ numeroşi cooperatori efectuau ieri praşila I manual la sfecla de zahăr pe ultimele suprafeţe. Se lucrează şi la prăşitul cartofilor. In sectorul legumicol a fost executată praşila I la varza de vară, sfecla roşie, ridichi de vară, ceapa verde şi morcovi. Acţiunea de combatere a buruienilor se desfăşoară şi pe cale chimică. S-a erbicidat porumbul pe 125 ha, cartofiipe 30 ha şi legumele pe 11 ha. Recoltatul furajelor în majoritatea unităţilor au fost luate măsuri pentru strîngerea la timp şi în bune condiţiuni a nutreţurilor. Lucrătorii Întreprinderii agricole de stat Şura Mică, de exemplu, au cosit trifolienele de pe 48 ha, iar ierburile perene de pe 52 ha. Ieri, la ferma Ocna Sibiului s-a lucrat lacositul lucerne? Prin utilizarea, cele 12 cosituri mecanice la capacitatea lor maximă s-a cosit masa verde de pe tne* 20 ha. Aceeaşi atenţie se acordă asigurată bazei furajere şi în fermele Intreprinderii agricole de stat Dumbrăveni. Si lucrează intens la cositul trifolienelor şi a ierburilor. La ferma zootehnică nr. 4 din Hoghilag s-a acţionat ieri, la cositul lucernei şi trifoiului cu 4 cositori. Demn de remarcat este faptul că pînă în prezenţi aici s-au cosit lucerna, trifoiul şi ierburile de p* 110 ha. Şi la întreprinderea agricolă de ss*t Dealul Ocnei s-au recoltat, pînă la prezent, lucerna,trifoiul, ghizdelUl şi alte nutreţuri de pe 398 ha din care de pe 60 ha pentru fin şi de pe 65 ha pentru semisiloz. Lucrări în livezi La ferma pomicolă nr. 8 Cisnidie, întreaga suprafaţă de livadă a fost fertilizată cu importante cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. S-au executat de asemenea, alături pe 237 ha. In prezent, în livezi, se apună tratamentul pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. Acţiuni similare se desfăşoară şi în fermele pomicole Vurpăr, Valea Hambei şi altele, lucrătorii din acest sector fiind hotariţi să aplice întregul complex de măsuri agrotehnici pentru realizarea producțiilor planificate.