Tribuna Sibiului, iulie 1973 (Anul 6, nr. 1664-1689)

1973-07-01 / nr. 1664

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1664 Duminică, 1 iulie 19734 pagini, 30 bani m­it A In cinstea marii sărbători VSARr.-trimn La I.R.E. Sibiu De la o idee la economii de ordinul zecilor de milioane La­ secţii de utilaje, confecţii ş­ reparaţii echipament energetic din cadrul întreprinderii de reţele electri­ce din Sibiu a fost încheiată asimila­rea întregii game de bobine de stin­gere cu reglaj continuu necesare sis­temului energetic. Aşa s-ar putea formula într-o in­formaţie laconică, una din cele mai prestigioase realizări înregistrate in ultimii ani de acest harnic şi talentat colectiv sibian. Totul a pornit de la o idee a in­ginerilor Cicerone Du­mitraşcu şi Ste­lian Marinică, idee dictată ea însăşi de o necesitate stringentă pentru bu­ni Ciifiiţidiurrtt­a siîClinuha enei'ge..... o , idee­ care s-a născut acum şapte ani cu prilejul — întimplare nu lipsita de semnificaţie — unei vizite la hi­drocentrala de la Bicaz. Înainte însă de a derula istoria transpunerii ei in practică, e bine poate să explicam în cîteva cuvinte cititorului nespecialist ce este o bo­bină de stingere cu reglaj continuu. Se ivesc adesea situaţii cînd, din cauza intemperiilor, a descărcărilor electrice la care sînt­ expu­şi conducto­rii electrici, apare pericolul unor gra­ve avarii în reţea cu pagube însem­nate pentru consumatori. Este ceea ce electricienii numesc punere la pă­­m­ânt, fenomen care provoacă curenţi foarte periculoşi. Pentru anihilarea lor trebuia creat un curent cu sens in­vers de intensitate egală. Acesta este rodul pe care îl îndeplinesc bobinele de stingere. Ele trebuie, aşadar, re­glate în funcţie de intensitatea cu­rentului capacitiv de punere la pă­mânt. Pină acum cîţiva ani se foloseau bobine de stingere cu reglare în trep­te a tensiunii. O parte din ele se fa­bricau chiar la unitatea sibiană. Ele prezentau însă neajunsul că realizau, ca să spunem așa, doar o reglare a­­proxin­ativă, cea ce însemna că re­țeaua trebuia scoasă de sub tensiune, ■ ■ iar alimentarea consumatorilor — în­treruptă. Este tocmai dezavantajul care i-a pus pe gînduri pe specialiştii sibieni. Pentru valorificarea acestei idei a fost constituit din mic colectiv: ingi­nerul Mihai Neguş, maiştrii Vasile Ghişoiu şi Valentin Gligor au fost primii care s-au angajat în această o­­peraţie. A urmat un an de zile de premiera pe ţară (Continuare In pag. a II-a) E. NICOLESCU­ UGUST Fundaţii din prefabricate la un bloc de locuinţe PJ.li colectiv de la întreprinderea ju­deţeană de construcţii montaj a in­trodus, în premieră pe ţară, o inte­resantă noutate tehnologică. Este vor­ba de executarea fundaţiilor unui bloc de locuinţe cu cinci nivele (P-IIV) din materialele prefabricate, turnate la poligonul întreprinderii du­pă un proiect propriu. Este pentru prima oară în judeţul nostru cînd se aplică procedee industrializate la exe­cutarea acestei categorii de lucrări. Principalele avantaje ale acestei me­tode sîunt accelerarea ritmului de exe­cuţie, posibilitatea de a se lucra în orice condiţii meteorologice, reduce­rea manoperei şi calitatea superioara a lucrărilor. Blocul la­ care s-a aplicat ,noul procedeu este supus observaţii­lor atente ale specialiştilor. El se “comportă“ excelent, confirmînd jus­ teţea adoptării metodei noi. Sub ce optică aşezăm pregătirea forţei de muncă ce va decide dezvoltarea economică-socială a municipiului? Comitetul municipal de partid a dezbătut in plenară şi a stabilit măsuri in problema asigurării cadrelor calificate pentru realizarea importantelor sarcini care revin Sibiului, la actualul cincinal şi în perspectivă. Dintr-o „problemă între alte probleme”, pregătirea forţei de muncă şi stabilizarea ei devine „o chestiune de prim-plan“ a conducerii politice şi administrative. Avxnxxxxxxxxxxxxxnx\xxxxxxx>c,\xxxxxnxxxxnxxxxxxxnn\xxv\xxxxxvxxxxxxxxxxnxxxvxxxxxxx\x\xx>.xxx\xxxxxxxxxx\ în această epocă, pe care o traver­sam rulind idei novatoare și aprofun­­dind latura calitativă a dezvoltării sociale, problema calificării forței de muncă necesare îndeplinirii acestui cincinal de un dinamism aparte şi rezolvării optime a perspectivei impune, credem, o optică nouă în ceea ce priveşte asigurarea cadrelor de mun­citori calificaţi. Calificativele prime, care vor decide esenţa acestei priviri scrutătoare asupra necesarului de a­­cum şi de mîine, trebuie socotite responsabilitatea comunistă asupra viitorului şi modul ştiinţific — feric de nuanţe apreciative empirice — al abordării forţei de producţie prin care se asigură transpunerea în prac­tică a politicii economice a partidu­lui. Chestiunea în discuţie este de o excepţională complexitate socială, ea trebuie să beneficieze de aportul con­jugat al tuturor factorilor, trebuie so­cotită, cu alte cuvinte, o problemă cheie pentru satisfacerea necesităţilor economice cărora Sibiul este chemat să le dea viaţă în viitorii ani. în acest sens, aprofundarea ideilor directoare conţinute in cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, cu pri­vire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţământului (Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie) trebuie socotită o obligaţie a membrilor organelor de partid, a comuniştilor, a tuturor fac­torilor care intervin în direcţia creării condiţiilor pentru pregătirea şi asi­gurarea forţei de muncă necesare a­­coperirii integrale a capacităţilor­­de producţie existente şi a dezvoltărilor din­ anii viitori. Dar,­ mai presus de alte cerinţe de principiu, o socotim importantă pe aceea care se referă la obligaţia or­ganelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor unităţilor (nu numai in­dustriale), a organizaţiilor de masă şi obşteşti de a examina cu exigenţă şi înaltă răspundere fenomenele din întreprinderi atingătoare de problema pregătirii şi stabilizării forţei de muncă, in vederea găsirii metodelor eficiente de acţiune şi prospectare care să asigure ridicarea gradului utilizării forţei de muncă şi a productivităţii muncii. Pentru ei, azi, nu ne put­em per­mite judecarea problemei doar prin concursul cîtorva parametri tradiţio­nali! * Din foarte multe puncte de vedere, atenţia ce o acordă — în ultima vreme in mod deosebit — organele şi orga­nizaţiile de partid din judeţul Sibiu analizării şi direcţionării preocupări­lor privind asigurarea cu cadre com­petente se cere subliniată, ca atare, plecînd de la nevoi şi specific local. Nevoi şi specific local care, ele însele, propulsează chestiunea în prim-plan. Acest mod responsabil de evaluare a perspectivei a şi fost finalizat prin rezolvaţi pozitive. Statistica susţine şi ca cu argumente concrete această constatare: indicatorii care reflectă compoziţia şi structura salariaţilor sunt superiori mediei, la toate capi­tolele (muncitori, ingineri, tehnicieni şi maiştri, economişti, grad de ocu­pare în industrie, ponderea femeilor ş.a.). Balanţa resurselor de muncă în dinamica actualului cincinal eviden­ţiază, de asemenea, mutaţii şi spo­ruri constante, remarcabile. Or, toc­mai această situaţie, mai conformă, în municipiu, cu ceea ce presupunem a fi cerinţele viitorilor ani decit si­tuaţia generală naşte şi specificitatea direcţiilor de acţiune, pentru organul municipal de partid în principal. Din acest punct de vedere, optica sub care au fost dezbătute problemele aferente temei, luările de poziţie, măsurile pre­conizate concură spre a contura o fr­erie de bun augur pentru demer­surile care vor urma. Recunoscând importanţa problemei şi notînd reali­zările deja obţinute într-o serie de ra­muri industriale şi neindustriale tre­buie să ne oprim şi asupra ideii de continuitate a problemei pregătirii forţei de muncă­­pentru realizarea sarcinilor planului cincinal ,înainte de termen, atingerea indicilor de utili­zare a maşinilor şi utilajelor, a pro­ductivităţii, dezvoltări de capacităţi, devansări ţie puneri îni funcţiune) pe agenda de lucru a organelor de partid din întreprinderile industriale ale mu­nicipiului. έn studiu privind nece­ (Continuare în pact. a II-a) VICTOR DOMȘA Festivităţi dedicate Zilei învăţătorului Cu prilejul Zilei învăţătorului, ieri dimineaţă s-a deschis sub egida Inspectoratului şcolar ju­deţean, expoziţia realizării acti­vităţilor tehnice productive ale e­­levilor din unităţile de învăţă­­mânt de cultură generală din judeţul Sibiu. La deschidere, au participat tovarăşii Ion Prică, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., Teodor Ţopa, preşedintele Consiliului, judeţean al sindicatelor, Heinrich Sitzler, secretar al Comitetului munici­pal Sibiu al P.C.R., activişti de partid şi ai organizaţiilor de masă, inspectori ai Inspectora­tului şcolar judeţean, cadre di­dactice, pionieri şi elevi. Cuprin­emd doua profile dis­tincte — realizări din activita­tea tehnică productivă şi aspec­te de orientare şcolară şi pro­fesională — expoziţia prezintă cele mai reuşite produse execu­tate de elevii şcolilor sibiene care îşi desfăşoară activitate­a tehnico-productivă în 258 atelie­re şcolare prevăzute cu 4 275 locuri de muncă. Alte 18 uni­tăţi de invăţămint profesional, tehnic şi licee de specialitate ■ prezintă interesante realizări pentru orientarea şcolară şi pro­fesională a elevilor. Tot in cursul dimineţii de ieri, în sala mare a clubului „Inde­pendenţa“ a avut loc festivita­tea omagială dedicată muncii cadrelor didactice prilejuită de sărbătorirea zilei învăţătorului. In sală erau prezenţi nume­roşi învăţători, educatoare şi profesori din unităţile de învă­­ţămînt din judeţul nostru, con­ducătorii unor mari unităţi eco­nomice, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă.­­ Despre munca plină de abne­gaţie închinată formării cadre­lor de mîine, de constructori ai societăţii noastre socialiste mul­tilateral dezvoltata a vorbit to­varăşul Ion Prică, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Trecind în revistă rezul­tatele­ obţinute în acest an şco­lar de cadrele didactice din­ lo­calităţile judeţului Sibiu, vorbi­torul a subliniat valoarea inesti­mabilă a hotăririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, pentru dezvoltarea şi per­fecţionarea invăţămîntului■ in România. In încheiere tovarăşul Ion Prică a felicitat in numele Biroului f­amili­­ului judeţean ue partid, f al Comitetului executiv al Con- ^ siliului popular judeţean pe toţi ^ acei care îşi dedică munca celei­­ mai nobile îndeletniciri, de for-­ţ­­are a omului nou în consens ^ cu înaltele atribute ale norme- ^ lor eticii comuniste.­­ Tovarăşul Alexandru Galea,­­ inspector general al Inspectora­tului şcolar judeţean a înmînat, apoi, unor cadre didactice cu merite deosebite în muncă, ti­tlul de­ profesor sau învăţător evidenţiat precum şi gradaţia de merit. In încheierea festivităţii cele mai bune formaţii ale unităţilor şcolare din municipiul Sibiu au prezentat un program artistic omagial. Festivităţi asemănătoare au a­­vut loc la Casa armatei Sibiu pentru cadrele didactice din municipiu, la Casa da cultură a­­, sindicatelor, din municipiul Me­­i­diaş pentru învăţătorii, profeso­­r­­ii şi educatorii medieşeni şi la­­ Casa de cultură din oraşul Ag­ ^ nita. " 4 Adunarea festivă prilejuită de Ziua învățătorului, la Casa armatei din Sibiu țv­,\w.\\\\\\\\\\\\v,\\ ? încheierea vizitei tovarăşului < Ţ‘Î ,iU­NICOLAE CEAUŞESCU în R. F. Germania Plecarea Simbată 53 iunie, s­a­uîncheia® vi­zita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreunăă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este îm­podobit, ca şi în ziua sosirii, cu dra­pelele de­nse ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun pre­şedintele Republicii Federale Germa­nia, Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, mi­nistrul federal al justiţiei, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă am­basadorul României la Bonn, Con­stantin Oancea, membri ai Ambasa­dei şi Agenţiei economice a ţării noas­tre. Este prezent, de asemenea, am­basadorul R. F. Germania la Bucu­reşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc rapor­tul comandantului gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în re­vistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup nu­meros de muncitori şi tehnicieni ro­mâni, care lucrează în R.F. Germa­nia, în cadrul contractelor de coope­rare cu întreprinderi din aceasta ţara, scandează cu însufleţire „Ceauşescu- România", aclamă, flutură, steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o data dragostea şi respectul pentru condu­cătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Heinemann buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi pre­şedinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string miinile. La 9:15, ora locală, aeronava pre­zidenţială decolează, îndreptindu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o e»oe­­drilă a forțelor aeriene fedeeal®. Sosirea la Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoa­nele oficiale care i-au însoţit în vizita oficială în Republica Federală Ger­mania, s-au reîntors sâmbătă la amia­ză în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români î. R. F. Ger­mania a constituit o expresie eviden­tă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii, ani între cel două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, , din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărî­­rea comună de a intensifica colabora­rea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii in lume. Având loc acum, în preajma Con­ferinţei pentru securitate şi colabora­re cu Europa, întâlnirile şi convorbi­rile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, teh­nică şi culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret po­sibilităţile reale ce există pentru În­făptuirea ţelurilor nobile c® stau in faţa acestei importante reuniuni a gu­vernelor ţărilor continentului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale, Declaraţia solemna comu­nă încheiată la Bonn­­—• al şaptelea document politic de acest fel, sem­nat în cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale glo­bului, — se impune prin caracterul tău, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pa­ce şi securitate, a unei noi politici in viaţa internaţională. Ex,primind satisfacţia opiniei publi­ce din ţara noastră pentru aceste re­zultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucu­­­reşteni au întâmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată, dragostea, mulţumirile profunde ale întregului spor pentru eforturile susţinute ce o depune în vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lu­me, în slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi pro­gresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întâmpi­nare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, I­­mil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Nicu­lescu-Mizil,­­ Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Bei­­ghianu, Gheorghe­­ Cioară, Em­a Cio­banu­, Florian Dănălache, Emil Dra­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Eujpi­, Dumitru Popescu, Lionte Rău­tu, Șote­­fan Voitec, Constantin Băbălău, Cor­nel Burtică, Miron Constantines.«, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Paru­met, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţii­lor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţi­fice şi culturale, generali, ziariştii. Au fost de faţă Bernhard Wolf, în­sărcinatul cu afaceri ad-inter­n al R. F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpu­lui diplomatic. La coborârea din avion. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sin® salutaţi cu multă căl­dură de conducătorii de partid şi d­e stat, de celelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei veniţi in în­ti­a­­pinare, aclamă entuziast, te urează nun sosit. Tovarăşul Nicolae C .eauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu multă prietenie urărilor cald® ce le sunt adresate. (AgenprS#) fc fata! adresat de tovarăşa! CIMSiIl! colectivului ziarului „Clopotul“ din Botoşani Dragi tovarăşi, Doresc, înainte de toate, să vă mul­ţumesc în mod călduros pentru invi­taţia pe care mi-aţi adresat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al zia­rului „Clopotul“ — Botoşani. Regre­­tînd sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare, do­resc să fidresez pe această cale căldu­roase felicitări colectivului redacţio­nal, colaboratorilor, precum şi cores­pondenţii,­ voluntari — muncitori, ţărani, intelectuali —, tipografilor care, atît în anii ilegalităţii, cit şi în perioada de după eliberarea ţării, şi-au adus contribuţia la editarea şi tipărirea ziarului, între cele peste 300 de ziare şi re­viste apărute la trecut sub îndruma­rea Partidului Comunist Român şi care au avut un rol important în mo­bilizarea maselor largi la lupta revo­luţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, împotriva fascismului, ziarul „Clopotul“, apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol de­osebit de important, împreună cu ce­lelalte publicaţii comuniste, „Clopo­tul“ a militat activ pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţio­nale, pentru răspândirea ideilor mar­­xist-leniniste in rîndul maselor, demascind cu fermitate concepţiile politice retrograde, acţiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deşi supri­mat în mai multe rînduri de către organele represive burghezo-moşiereşti, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub ju­gul fascist, „Clopotul" şi-a adus con­tribuţia la întreaga luptă pentru transformarea revoluţionară a socie­tăţii româneşti, la construcţia social­­economică a ţării, la succesul marii opere de edificare a orînduirii socia­liste pe pămintul României. Am convingerea, dragi tovarăşi, că bilanţul pe care-l faceţi cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toţi — redactori şi colaboratori un puternic imbold de a acţiona şi mai datorit pentru îm­bunătăţirea continuă a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cit mai bine înaltelor cerinţe pe care partidul le pune în faţa presei noastre comu­niste. Sunt încredinţat că acţionînd pe linia bogatelor sale tradiţii din trecut, ziarul „Clopotul“ îşi va spori şi mai mult in viitor contribuţia, la lupta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes ln viaţă a politicii interne şi externe a parti­dului, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal şi dezvol­tarea 111 ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii în patria noastră, pentru educarea socialistă a oameni­lor muncii şi aplicarea neabătută a normelor eticii şi echităţii socialiste in întreaga viaţă socială, pentru bunăstarea şi civilizaţia întregii «to»s­­tre naţiuni. Vă urez, dragi tovarăşi, succese *«l mai mari în îndeplinirea sareinîîor de răspundere ce vă revin, satisfacţii depline în muncă, multă Sunjtat« ţi fericire. ­ • Rubrica de informaţii: LA DISPOZIŢIA DVS. , In pag. a II-a 0 Magazin • PUBLICITATE In pag. a III-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ în pag. a IV-a In pagina a IV-a Comunicat comun cu privire la vizita ofi­cială în Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu Am Pentru Aurelia Demetrescu din secţia celoplast de la IMIX Agnita, o preocupare permanentă o constituie calitatea produselor. Un control riguros al produselor, in diferite rate de fabricaţie, va duce in final la obţinerea rezultatelor scontate

Next