Tribuna Sibiului, iulie 1973 (Anul 6, nr. 1664-1689)
1973-07-01 / nr. 1664
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1664 Duminică, 1 iulie 19734 pagini, 30 bani mit A In cinstea marii sărbători VSARr.-trimn La I.R.E. Sibiu De la o idee la economii de ordinul zecilor de milioane La secţii de utilaje, confecţii ş reparaţii echipament energetic din cadrul întreprinderii de reţele electrice din Sibiu a fost încheiată asimilarea întregii game de bobine de stingere cu reglaj continuu necesare sistemului energetic. Aşa s-ar putea formula într-o informaţie laconică, una din cele mai prestigioase realizări înregistrate in ultimii ani de acest harnic şi talentat colectiv sibian. Totul a pornit de la o idee a inginerilor Cicerone Dumitraşcu şi Stelian Marinică, idee dictată ea însăşi de o necesitate stringentă pentru buni Ciifiiţidiurrtta siîClinuha enei'ge..... o , idee care s-a născut acum şapte ani cu prilejul — întimplare nu lipsita de semnificaţie — unei vizite la hidrocentrala de la Bicaz. Înainte însă de a derula istoria transpunerii ei in practică, e bine poate să explicam în cîteva cuvinte cititorului nespecialist ce este o bobină de stingere cu reglaj continuu. Se ivesc adesea situaţii cînd, din cauza intemperiilor, a descărcărilor electrice la care sînt expuşi conductorii electrici, apare pericolul unor grave avarii în reţea cu pagube însemnate pentru consumatori. Este ceea ce electricienii numesc punere la pământ, fenomen care provoacă curenţi foarte periculoşi. Pentru anihilarea lor trebuia creat un curent cu sens invers de intensitate egală. Acesta este rodul pe care îl îndeplinesc bobinele de stingere. Ele trebuie, aşadar, reglate în funcţie de intensitatea curentului capacitiv de punere la pământ. Pină acum cîţiva ani se foloseau bobine de stingere cu reglare în trepte a tensiunii. O parte din ele se fabricau chiar la unitatea sibiană. Ele prezentau însă neajunsul că realizau, ca să spunem așa, doar o reglare aproxinativă, cea ce însemna că rețeaua trebuia scoasă de sub tensiune, ■ ■ iar alimentarea consumatorilor — întreruptă. Este tocmai dezavantajul care i-a pus pe gînduri pe specialiştii sibieni. Pentru valorificarea acestei idei a fost constituit din mic colectiv: inginerul Mihai Neguş, maiştrii Vasile Ghişoiu şi Valentin Gligor au fost primii care s-au angajat în această operaţie. A urmat un an de zile de premiera pe ţară (Continuare In pag. a II-a) E. NICOLESCU UGUST Fundaţii din prefabricate la un bloc de locuinţe PJ.li colectiv de la întreprinderea judeţeană de construcţii montaj a introdus, în premieră pe ţară, o interesantă noutate tehnologică. Este vorba de executarea fundaţiilor unui bloc de locuinţe cu cinci nivele (P-IIV) din materialele prefabricate, turnate la poligonul întreprinderii după un proiect propriu. Este pentru prima oară în judeţul nostru cînd se aplică procedee industrializate la executarea acestei categorii de lucrări. Principalele avantaje ale acestei metode sîunt accelerarea ritmului de execuţie, posibilitatea de a se lucra în orice condiţii meteorologice, reducerea manoperei şi calitatea superioara a lucrărilor. Blocul la care s-a aplicat ,noul procedeu este supus observaţiilor atente ale specialiştilor. El se “comportă“ excelent, confirmînd jus teţea adoptării metodei noi. Sub ce optică aşezăm pregătirea forţei de muncă ce va decide dezvoltarea economică-socială a municipiului? Comitetul municipal de partid a dezbătut in plenară şi a stabilit măsuri in problema asigurării cadrelor calificate pentru realizarea importantelor sarcini care revin Sibiului, la actualul cincinal şi în perspectivă. Dintr-o „problemă între alte probleme”, pregătirea forţei de muncă şi stabilizarea ei devine „o chestiune de prim-plan“ a conducerii politice şi administrative. Avxnxxxxxxxxxxxxxnx\xxxxxxx>c,\xxxxxnxxxxnxxxxxxxnn\xxv\xxxxxvxxxxxxxxxxnxxxvxxxxxxx\x\xx>.xxx\xxxxxxxxxx\ în această epocă, pe care o traversam rulind idei novatoare și aprofundind latura calitativă a dezvoltării sociale, problema calificării forței de muncă necesare îndeplinirii acestui cincinal de un dinamism aparte şi rezolvării optime a perspectivei impune, credem, o optică nouă în ceea ce priveşte asigurarea cadrelor de muncitori calificaţi. Calificativele prime, care vor decide esenţa acestei priviri scrutătoare asupra necesarului de acum şi de mîine, trebuie socotite responsabilitatea comunistă asupra viitorului şi modul ştiinţific — feric de nuanţe apreciative empirice — al abordării forţei de producţie prin care se asigură transpunerea în practică a politicii economice a partidului. Chestiunea în discuţie este de o excepţională complexitate socială, ea trebuie să beneficieze de aportul conjugat al tuturor factorilor, trebuie socotită, cu alte cuvinte, o problemă cheie pentru satisfacerea necesităţilor economice cărora Sibiul este chemat să le dea viaţă în viitorii ani. în acest sens, aprofundarea ideilor directoare conţinute in cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţământului (Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie) trebuie socotită o obligaţie a membrilor organelor de partid, a comuniştilor, a tuturor factorilor care intervin în direcţia creării condiţiilor pentru pregătirea şi asigurarea forţei de muncă necesare acoperirii integrale a capacităţilorde producţie existente şi a dezvoltărilor din anii viitori. Dar, mai presus de alte cerinţe de principiu, o socotim importantă pe aceea care se referă la obligaţia organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor unităţilor (nu numai industriale), a organizaţiilor de masă şi obşteşti de a examina cu exigenţă şi înaltă răspundere fenomenele din întreprinderi atingătoare de problema pregătirii şi stabilizării forţei de muncă, in vederea găsirii metodelor eficiente de acţiune şi prospectare care să asigure ridicarea gradului utilizării forţei de muncă şi a productivităţii muncii. Pentru ei, azi, nu ne putem permite judecarea problemei doar prin concursul cîtorva parametri tradiţionali! * Din foarte multe puncte de vedere, atenţia ce o acordă — în ultima vreme in mod deosebit — organele şi organizaţiile de partid din judeţul Sibiu analizării şi direcţionării preocupărilor privind asigurarea cu cadre competente se cere subliniată, ca atare, plecînd de la nevoi şi specific local. Nevoi şi specific local care, ele însele, propulsează chestiunea în prim-plan. Acest mod responsabil de evaluare a perspectivei a şi fost finalizat prin rezolvaţi pozitive. Statistica susţine şi ca cu argumente concrete această constatare: indicatorii care reflectă compoziţia şi structura salariaţilor sunt superiori mediei, la toate capitolele (muncitori, ingineri, tehnicieni şi maiştri, economişti, grad de ocupare în industrie, ponderea femeilor ş.a.). Balanţa resurselor de muncă în dinamica actualului cincinal evidenţiază, de asemenea, mutaţii şi sporuri constante, remarcabile. Or, tocmai această situaţie, mai conformă, în municipiu, cu ceea ce presupunem a fi cerinţele viitorilor ani decit situaţia generală naşte şi specificitatea direcţiilor de acţiune, pentru organul municipal de partid în principal. Din acest punct de vedere, optica sub care au fost dezbătute problemele aferente temei, luările de poziţie, măsurile preconizate concură spre a contura o frerie de bun augur pentru demersurile care vor urma. Recunoscând importanţa problemei şi notînd realizările deja obţinute într-o serie de ramuri industriale şi neindustriale trebuie să ne oprim şi asupra ideii de continuitate a problemei pregătirii forţei de muncăpentru realizarea sarcinilor planului cincinal ,înainte de termen, atingerea indicilor de utilizare a maşinilor şi utilajelor, a productivităţii, dezvoltări de capacităţi, devansări ţie puneri îni funcţiune) pe agenda de lucru a organelor de partid din întreprinderile industriale ale municipiului. În studiu privind nece (Continuare în pact. a II-a) VICTOR DOMȘA Festivităţi dedicate Zilei învăţătorului Cu prilejul Zilei învăţătorului, ieri dimineaţă s-a deschis sub egida Inspectoratului şcolar judeţean, expoziţia realizării activităţilor tehnice productive ale elevilor din unităţile de învăţământ de cultură generală din judeţul Sibiu. La deschidere, au participat tovarăşii Ion Prică, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., Teodor Ţopa, preşedintele Consiliului, judeţean al sindicatelor, Heinrich Sitzler, secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R., activişti de partid şi ai organizaţiilor de masă, inspectori ai Inspectoratului şcolar judeţean, cadre didactice, pionieri şi elevi. Cuprinemd doua profile distincte — realizări din activitatea tehnică productivă şi aspecte de orientare şcolară şi profesională — expoziţia prezintă cele mai reuşite produse executate de elevii şcolilor sibiene care îşi desfăşoară activitatea tehnico-productivă în 258 ateliere şcolare prevăzute cu 4 275 locuri de muncă. Alte 18 unităţi de invăţămint profesional, tehnic şi licee de specialitate ■ prezintă interesante realizări pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor. Tot in cursul dimineţii de ieri, în sala mare a clubului „Independenţa“ a avut loc festivitatea omagială dedicată muncii cadrelor didactice prilejuită de sărbătorirea zilei învăţătorului. In sală erau prezenţi numeroşi învăţători, educatoare şi profesori din unităţile de învăţămînt din judeţul nostru, conducătorii unor mari unităţi economice, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă. Despre munca plină de abnegaţie închinată formării cadrelor de mîine, de constructori ai societăţii noastre socialiste multilateral dezvoltata a vorbit tovarăşul Ion Prică, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Trecind în revistă rezultatele obţinute în acest an şcolar de cadrele didactice din localităţile judeţului Sibiu, vorbitorul a subliniat valoarea inestimabilă a hotăririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, pentru dezvoltarea şi perfecţionarea invăţămîntului■ in România. In încheiere tovarăşul Ion Prică a felicitat in numele Biroului familiului judeţean ue partid, f al Comitetului executiv al Con- ^ siliului popular judeţean pe toţi ^ acei care îşi dedică munca celei mai nobile îndeletniciri, de for-ţare a omului nou în consens ^ cu înaltele atribute ale norme- ^ lor eticii comuniste. Tovarăşul Alexandru Galea, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean a înmînat, apoi, unor cadre didactice cu merite deosebite în muncă, titlul de profesor sau învăţător evidenţiat precum şi gradaţia de merit. In încheierea festivităţii cele mai bune formaţii ale unităţilor şcolare din municipiul Sibiu au prezentat un program artistic omagial. Festivităţi asemănătoare au avut loc la Casa armatei Sibiu pentru cadrele didactice din municipiu, la Casa da cultură a, sindicatelor, din municipiul Meidiaş pentru învăţătorii, profesorii şi educatorii medieşeni şi la Casa de cultură din oraşul Ag ^ nita. " 4 Adunarea festivă prilejuită de Ziua învățătorului, la Casa armatei din Sibiu țv,\w.\\\\\\\\\\\\v,\\ ? încheierea vizitei tovarăşului < Ţ‘Î ,iUNICOLAE CEAUŞESCU în R. F. Germania Plecarea Simbată 53 iunie, sauîncheia® vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreunăă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele dense ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Ambasadei şi Agenţiei economice a ţării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasadorul R. F. Germania la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc raportul comandantului gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori şi tehnicieni români, care lucrează în R.F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din aceasta ţara, scandează cu însufleţire „Ceauşescu- România", aclamă, flutură, steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o data dragostea şi respectul pentru conducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Heinemann buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi preşedinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string miinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidenţială decolează, îndreptindu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o e»oedrilă a forțelor aeriene fedeeal®. Sosirea la Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sâmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români î. R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii, ani între cel două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, , din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii in lume. Având loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare cu Europa, întâlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilităţile reale ce există pentru Înfăptuirea ţelurilor nobile c® stau in faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale, Declaraţia solemna comună încheiată la Bonn—• al şaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul tău, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate, a unei noi politici in viaţa internaţională. Ex,primind satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întâmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată, dragostea, mulţumirile profunde ale întregului spor pentru eforturile susţinute ce o depune în vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, în slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întâmpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Imil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Beighianu, Gheorghe Cioară, Ema Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Dragănescu, Janos Fazekas, Petre Eujpi, Dumitru Popescu, Lionte Răutu, Șotefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantines.«, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Parumet, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali, ziariştii. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-intern al R. F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborârea din avion. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sin® salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei veniţi in întiapinare, aclamă entuziast, te urează nun sosit. Tovarăşul Nicolae C .eauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu multă prietenie urărilor cald® ce le sunt adresate. (AgenprS#) fc fata! adresat de tovarăşa! CIMSiIl! colectivului ziarului „Clopotul“ din Botoşani Dragi tovarăşi, Doresc, înainte de toate, să vă mulţumesc în mod călduros pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul“ — Botoşani. Regretînd sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare, doresc să fidresez pe această cale călduroase felicitări colectivului redacţional, colaboratorilor, precum şi corespondenţii, voluntari — muncitori, ţărani, intelectuali —, tipografilor care, atît în anii ilegalităţii, cit şi în perioada de după eliberarea ţării, şi-au adus contribuţia la editarea şi tipărirea ziarului, între cele peste 300 de ziare şi reviste apărute la trecut sub îndrumarea Partidului Comunist Român şi care au avut un rol important în mobilizarea maselor largi la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, împotriva fascismului, ziarul „Clopotul“, apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important, împreună cu celelalte publicaţii comuniste, „Clopotul“ a militat activ pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru răspândirea ideilor marxist-leniniste in rîndul maselor, demascind cu fermitate concepţiile politice retrograde, acţiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deşi suprimat în mai multe rînduri de către organele represive burghezo-moşiereşti, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clopotul" şi-a adus contribuţia la întreaga luptă pentru transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, la construcţia socialeconomică a ţării, la succesul marii opere de edificare a orînduirii socialiste pe pămintul României. Am convingerea, dragi tovarăşi, că bilanţul pe care-l faceţi cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toţi — redactori şi colaboratori un puternic imbold de a acţiona şi mai datorit pentru îmbunătăţirea continuă a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cit mai bine înaltelor cerinţe pe care partidul le pune în faţa presei noastre comuniste. Sunt încredinţat că acţionînd pe linia bogatelor sale tradiţii din trecut, ziarul „Clopotul“ îşi va spori şi mai mult in viitor contribuţia, la lupta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes ln viaţă a politicii interne şi externe a partidului, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal şi dezvoltarea 111 ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii în patria noastră, pentru educarea socialistă a oamenilor muncii şi aplicarea neabătută a normelor eticii şi echităţii socialiste in întreaga viaţă socială, pentru bunăstarea şi civilizaţia întregii «to»stre naţiuni. Vă urez, dragi tovarăşi, succese *«l mai mari în îndeplinirea sareinîîor de răspundere ce vă revin, satisfacţii depline în muncă, multă Sunjtat« ţi fericire. • Rubrica de informaţii: LA DISPOZIŢIA DVS. , In pag. a II-a 0 Magazin • PUBLICITATE In pag. a III-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ în pag. a IV-a In pagina a IV-a Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu Am Pentru Aurelia Demetrescu din secţia celoplast de la IMIX Agnita, o preocupare permanentă o constituie calitatea produselor. Un control riguros al produselor, in diferite rate de fabricaţie, va duce in final la obţinerea rezultatelor scontate