Tribuna Sibiului, august 1973 (Anul 6, nr. 1690-1715)
1973-08-01 / nr. 1690
Anul VI, nr. 1690 tRIBUOTERA„ASTRA"| SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA !32T ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miercuri, 1 august 19734 pagini, 30 bani 1973 - AN KOTARITOR PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN UGUST Prezenţă rodnică la tîrgurile internaţionale Produsele întreprinderii mecanice Sibiu, rod al unorpermanente eforturi ,pentru diversificarea gamei sortimentale, se bucură în ţară şi peste hotare de aprecieri unanime* Cea mai elocventă dovadă o constituie participarea activă, rodnică a întreprinderii sibiene la o serie de prestigioase tirguri internaţionale. Dintre prezenţele încununate in acest an de rezultate mai deosebite, se pot enumera: Tirgul internaţional de la Bilbao unde un Herăstrău circular automat purtind marca întreprinderii a rămas în stand timp de 6 luni pentru demonstraţii, Tirgul de la Kinshasa, încare pavilionul românesc a fost onorat de vizita preşedintelui Republicii Taii, Tirgul de la Budapesta ,şi altele. Peste citeva zile, două sortimente de prese cu excentric şi un fierăstrău circular automat vor fi expediate la expoziţiile internaţionale organizate in alte două oraşe ale lumii: Plovdiv şi Bangkok. 166 produse noi În cadrul recursului de creaţie şi noutăţi.rganizat de UCECOM, unităţile Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti Sibiu au avut o prezenţă remarcabilă. Avînd ca scop prospectarea pieţii în vederea contractărilor pe 1974, colectivele de creaţie ale cooperativelor sibiene au realizat o gamă variată de produse noi cu caracteristici calitative ridicate. Cele 166 produse noi sunt compuse din confecţii textile, încălţăminte, marochinărie, tricotaje etc. Ponderea acestor produse noi este dată de articolele de artizanat, cum sunt țesăturile cu ațesături, articolele din lemn, dinpiele, realizate mai ales de cooperatorii de laArta Sibiului". ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Dezbateri care au evidenţiat suficiente rezerve pentru depăşirea momentelor de impas Am răsfoit zilele trecute colecţia de ziare şi am regăsit intr-un număr apărut exact cu un an în urmă o analiză extinsă pe citeva coloane a activităţii din acea vreme desfăşurată in întreprinderile de industrie locală ale judeţului. Critica ziarul nostru pe atunci un şir întreg de nerealizări, tendinţa accentuată a conducerilor unor unităţi de a se acoperi cu „plapuma" prea scurtă a unor cauze aşa-zis obiective, atitudinea evident defetistă, pasivă care te determina să estimeze şi să... planifice cu seninătate nerealizării numeroase sortimente, în loc să fi pornit de la reanalizarea energică, responsabilă a disponibilităţilor. Cititorii noştri se vor întreba desigur, la ce este necesară această incursiune în trecut? Ei bine, am făcut-o pentru a-mi alege o situaţie de comparaţie cu ceea ce se întîmplă astăzi în industria locală sibiană. Iar comparaţia mi-a fost facilitată recent de analiza foarte amplă a acestei activităţi în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor. Tabloul general al rezultatelor economice prezentat cu acest prilej în darea de seamă de către" directorul întreprinderii, ing. , Helmut Schenker, m-a determinat să remarc că practic, nimic din ceea ce se propusese şi se promisese cu un an în urmă nu s-a realizat şi ca, probabil, articolul^ critic de atunci ar putea intra, după mici ajustări,foarte lesne şi acum într-unul din numerele ziarului nostru. Departe de noi gîndul de a face speculaţii^ gratuite ! Dacă insistăm totuşi să ne aplecăm din cînd în cînd asupra unor deficienţe ce se manifestă^ sistematic, de la an la an în industria locală, o facem conştienţi de rolul şi locul pe care acest sector ar trebui să le deţină în economia judeţului. Ponderea sa crescindă, sarcinile importante la export, obligaţiile de a asigura aprovizionarea pieţii cu o gamă de "produse de mare însemnătate (materiale de construcţie, elemente prefabricate, cărămizi şi blocuri ceramice, aparataj electric etc.) şi cerinţa de a se raporta şi confrunta în permanenţă cu cererile publicului consumator, cerinţă conturată de atribuţiile şi angajamentele sale, toate aceste obiective fac din industria locală un sector al cărui randament nu poate lăsa "indiferent pe nimeni. Să adăugăm acestor consideraţii faptul deloc neglijabil că începind cu anul acesta, prin aplicarea Decretului 162 cu privire la îmbunătăţirea normelor de structură a întreprinderilor, activitatea de industrie locală a fost în întregime reorganizata asigurindu-se concentrarea ei într-o singură întreprindere. Avem de-a face deci cu o unitate economică puternică, comparabilă sub multe aspecte cu cele mai mari întreprinderi din județ. Indiscutabil, timpul relativ scurt care a trecut de la crearea noii structuri ne determină să nu căutăm deocamdată corelaţii prea intime cu nerealizările şi deficienţele subliniate în adunarea salariaţilor. Şi de această dată aprovizionarea tehnico-materială defectuoasă, lipsa contractelor la intern şi export, penuria de cadre calificate într-o serie de unităţi productive au fost cauzele care au dat „tonul" referatului şi pe seama cărora s-au pus de fapt toate dificultăţile întîmpinate în primul semestru. Pornindu-se de la ele, s-a relevat activitatea necorespunzătoare — reflectată în rezultatele economice de slabă factură — de la secţia de materiale de construcţie, secţia lemn(Continuare In pag. a III-a) EMIL DAVID Succese remarcabile în continua acţiune de înnoire a producţiei De la an la an colectivele de muncă din întreprinderi depun eforturi susţinute pentru înnoirea producţiei, pentru introducerea pe scară largă a noi sortimente menite să satisfacă, într-o măsura tocmai ridicată cerinţele beneficiarilor interni şi de peste hotare. Aceste preocupări sunt îndreptate spre îndeplinirea obiectivelor stabilite în documentele de partid, obiective ce vizează sporirea gamei sortimentale, a nivelului calitativ al produselor, pentru creşterea continuă a competitivităţii acestora. Spuneam că, în această direcţie, colectivele de muncă din industria judeţului nostru au obţinut însemnate realizări. După centralizarea rezultatelor obţinute la finele semestrului I a rezultat că planul de asimilări de produse noi a fost îndeplinit in proporţie de peste 140 la sută, numărul produselor noi aflate în diferite faze de asimilare ridicîndu-se la peste 740. Grupa maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor a fost substanţial diversificată prin executarea de noi produse ca: semiremorcă platformă ţ pentru autotractor derivat diff autocamion cu motor de 215 CP, presă cu excentric pentru lanţuri, cu role, cuptor cu inducţie pentru fontă, de 6,5 tone, autofurgon frigorific pe autoşasiu ROMAN, autocisternă pentru transport carburanţi pe autoşasiu MAN, presă de îndoit tablă de 6,3 tone şi altele. In acelaşi timp gama bunurilor de consum a fost lărgită cu noi modele de confecţii, tricotaje, ţesături, încălţăminte, cu foţţe din piele velurată şi cu finisaje sporite, covoare pluşate interţesute cu greutate redusă, vase emailate cu decor, articole de menaj şi decorative din sticla albă suflată manual, precum şi din sticlă colorată etc. De altfel, valoarea produselor noi şi reproiectate in totalul producţiei globale, reprezenta, la finele primului semestru peste 27 la sută. Faţă de această pondere o serie de întreprinderi s-au situat la un nivel superior. Astfel, la „Independenţa“ valoarea produselor noi şi_ «proiectate «prezintă 39 la sută din producţia globală realizată în trimestrul I, la întreprinderea de piese_ auto, 55,9 la sută, la întreprinderea mecanică Mirşa, 51,8 la sută, la „Balanţa" — 37,3 la sută, la întreprinderea mecanică Sibiu — 55,2 la sută, la întreprinderea de prelucrare a lemnului 78,3 la sută. De asemenea, cu bune rezultate s-au soldat şi preocupările colectivelor de muncă de la „Libertatea", „Steaua roşie“, „7 Noiembrie“, „Drapelul roşu“, „13 Decembrie“ Sibiu, „Târnava“ şi „ Vitrometan" Mediaş, „Mătasea roşie“ Cisnădie, la care procesul de înnoire a producţiei, prin crearea de modele şi articole noi este destul de ridicat. De menţionat ca la baza muncii de creaţie, de asimilare de produse noi, în general, de diversificare a producției stau obiectivele majore ale activității economice cum sunt: reducerea cheltuielilor de producţie, folosirea raționala a materiilor prime și materialelor, valorificarea rezervelor existente. Ca urmare, la finele primului semestru s-au înregistrat însemnate economii, făcîndu-se astfel paşi însemnaţi spre creşterea eficienţei întregii activităţi desfăşurate în întreprinderi. BORIS ROTARU vA RETROSPECTIVA IN IMAGINI l **$■*** 'W*' * v T' -'4 De-ar fi sa judecăm tinereţea ţării ne-am putea referi şi la tinereţea oraşelor şi comunelor, la mulţimea edificiilor noi. In 29 de ani am construit cit nu s-a construit in sute de ani; în 29 de ani am ridicat edificiu după edificiu, cu hotărirea celei mai ardente tinereţi. Lingă fabrici, uzine, şcoli, creşe, cămine şi locuinţe, multe aşezăminte de cultură, aşa cum este această frumoasă „Casă a armatei" din Sibiu. Dar, ea nu este decit un exemplu între altele... A. Efemeridele. Fiinţe de iluzorie strălucire. „Corăbii" fără busolă, ■navigind în derivă pe apele vieţii. Ale propriilor vieţi. Fiinţe care n-au ştiut să lupte pentru adevărata fericire. Fiinţe care încă mai cred că fericirea lor poate fi clădită pe nefericirea altora. Fiinţe care încă mai cred că se pot furişa in viaţă fără a intra în conul de lumină arzătoare al oprobriului public. Toate aceste fiinţe poartă cu ele, în fond, marea nostalgie a fericirii pierdute. Fiinţe care încă mai pot deveni „bărci albe" ale frumoaselor duminici, pe marca senină a vieţii... ... „Cînd „doamna“ E. a rămas văduvă — la aproape 30 de ani — toţi cei apropiaţi au consolat-o. Statul i-a acordat o substanţială pensie (după soţul care fusese militar) şi un apartament confortabil,pentru ca mama să poată creşte in bune condiţii — SĂNĂTOASE condiţii — cei doi copii — rămaşi atit de mici fără tată. „Vaduvioara“ a înţeles însă altfel viaţa. Pensia ii face „inutilă" prezenţa in timpul muncii. Cei doi copii sunt încă mici. Acum nu pricep mare lucru. Dar... — Hai, copile (Ieşi afară!!), mai du-te la joacă! Nu vezi că mămica e ocupată? . într-adevăr, mămica-i ocupată A venit... n’în ea. Azi unul, mîine altul, poimîine ... Copiii se joacă în faţa blocului. Vecinii se crucesc de-atîta nesimţire. „Văduvioara“ însă afişează scurt: ..,Ce, n-am dreptul la viaţă?" Cum să nu? Cu de ce pe banii statului? De ce să plătească statul pensie pentru ca o fiinţă de treizeci şi ceva de ani, plină de vigoare, să devină — LEGAL — un parazit social? Cu efort depuse un muncitor în fabrică pentru un salariu de 1800 lei? Unde esteechitatea socială? Să mai vorbim de bătăile groaznice care se încing cînd se-nulnesc „nenii“ veniţi la apartamentul dat de stat pentru copiii care se joacă in fata blocului? Să mai spunem că ,,doamna“ nuare nici un interes să se recăsătorească, pentru că ar pierde pensia care-i prinde atit de bine! Să mai spunem că, in sfirşit, cineva ar trebui să se ocupe concrit de acest caz, evident antisocial? ...Zi senină. Frumoasă duminică. )Şi o frumoasă tînără familie a ieşit la plimbare. Citaţi-vă la aceşti tineri. Ea, profesoara C., apuceată tandru pesite braţul soţului. El — ducînd gingaş căruciorul in care rîdea copilaşul lor. Imagine «ie idilă, imagine senină. Ea stătea lamama ei. El locuia la părinţii lui. Motivul? „N-avem apartament“, se arăta supărată soţia. Şi el a crezut, nebănuind nici un moment frivolitatea. Pasă-mi-te, „doamna“ observase, după căsătorie, după naşterea copilului, că „nu-i bine“. Deznodâmîntul — trezirea la realitatea neiertătoare — s-a produs ciar tinerii... au primit un apartament. — Nu mai trăiesc cu tine. N-am nici o satisfacţie din această căsătorie, a declarat, scurt, „doamna“... ...Cu mulţi ani în urmă, doi studenţi-colegi s-au căsătorit. Amîndoi făceau parte din categoria acelora care „atrag priviri". $i fiecare, privindu-i, nu putea sa nu adauge: „Ce pereche potrivită!" El a fost repartizat undeva departe de Sibiu, ea — „doamna C.“ — în apropierea acestui, oraş. A venit pe lume şi un copil. Dar au sosit şi încurcăturile. Faţă de acestea soţul s-a arătat neputincios, privind totul prin prisma unei neîngăduite... îngăduinţi, dacă ne permiteţi să spunem aşa. La unitatea în care lucra tînăra soţie a sosit în vizită un fost om mare. Mare craidon, acesta „a-nvîrtit-o pe deget“ — cum se spune — pe „doamna“ cu mintea... albastră. Citeva întâlniri strălucitoare, şampanie, apartamente „regale“ prin citeva mari oraşe ale ţării. Şi gata, „doamnei" i s-a părut nedemn traiul alături de acel soţ care nu ura decît... inginer. „Şeful" i-a promis marca cu sarea. Soţia şi-a bruscat o convieţuire — singura — cari era bazată pe frumuseţe morală şi a alergat după „fata morgam". Toată lumea ştia ca în curând (Continuare Li pag. a III-a) GH. GRANITER Din „insectarul de buzunar al unui colecţionar paşnic *5CORĂBII“ FARA BUSOLA APELE FRIVOLITĂŢII z i. In zilele de 30—31 iulie a avut loc in Crimeea o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la întîlnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. b. Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la întilnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, in hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în programul păcii, al Congresului al XXIV-Iea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republica Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol in înfăptuirea acestei politici, in însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut in ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capitaliste. L. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-Iea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovietoamerican cu privire la preîntimpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive, capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite; se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent in viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal —- asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărirea lor de a contribui la succesul conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a conferinţei general-europene — reuniunea miniştrilor afacerilor externe —, conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cit mai mare hotăririlor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai inart nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme intre opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, in vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce intre popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului în treburile lui interne, respectîndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăreia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei intr-un continent al păcii, in consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate in Europa centrală, care urmează să înceapă în octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rînd, reglementarea neîntîrziată a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indochina; au fost exprimate solidaritatea internaţionalistă cu poporul vietnamez, hotărirea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R. D. Vietnam. Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată "pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independenţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta, insă, continuă să existe forţe care, acţionînd in spiritul „războiului rece", se opun destinderii internaţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor militare şi pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se contracareze tentativele lor de a induce în eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura intre popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socialismului. (contmaST« in pag. a IV-a) întilnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti in Crimeea » nm naiMiiiMiiMiBiiMiiaila întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu cu tovarăşul Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgarn cadrul întîlnirii, au fost abordați probleme privind dezvoltarea in continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului șipăcii. întilnirea s-a desfășurat fivtr-o atmosferă caldă, tovărășească. » I «I I «■- M-l-MfP’H'OTP e 24 de ore în judeţ • Ieri, pe poarta întreprinderii „1B Decembrie * Sibiu a plecat la export un nou lot de produse. Dintre produsele expediate amintim: coperţi, serviete, mape şi truse pentru R. F. Germania, genţi de voiaj şi poşete pentru Canada, serviete şcolare pentru Elveţia, precum şi încălţăminte pentru S.U.A. De menţionat că o parte din aceste produse au fost expediate în avans faţă de graficul de livrări. • In cursul zilei de ieri, in trei centre _ din judeţul nostru (Sibiu, Media$""$i Agnita) Administraţia financiară a organizat şedinţe de instructaj cu agenţii fiscali şi casierii-încasatori ai consiliilor populare orăşeneşti şi comunale. Cu acest prilej s-a făcut o analiză, pe localităţile cuprinse în cele trei zone, asupra stadiului îndeplinirii planului de încasări, transmiţîndu-se totodată sarcinile de viitor. • In pauza de dimineaţă, muncitoarele de la sectorul II finisat relon al întreprinderii „7 Noiembrie“ din Sibiu au primit, ca în atâtea rînduri, vizita bibliotecarei clubului, Gertrude Barth, care le-a prezentat medalionul literar „Viaţa şi opera lui Dimitrie Bolintineanu“. 24 de ore * ■ 1 «m mm I aw I apu a» r«H i ■ In pagina a 4-a ; Vizita delegaţiei de partid şi I guvernamentale a R.D. Vietnam! ««IMMMmMhw.