Tribuna Sibiului, octombrie 1973 (Anul 6, nr. 1742-1767)

1973-10-02 / nr. 1742

Anul VI, nr. 1742 ......ttt- ____-r . .................Tribuna Sibiului ............................................. ~............. ^----------- Pagina 3 w iwíi.wbiwbi«».»»«j»n>«niiiiiwirMwraBriiiwiBi^^ ■»■!I— ii I miri 1 ri Tii umilii—lim i iw i—m ii— «1111— win m m Festivităţile prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (T?rm*re din pas. I) diminescu" i s-a atribuit şi numele „Debreţin" printr-u­n ordin al­­Coman­damentului Suprem al Uniunii Sovietice. Aceasta a constituit o recunoaştere şi o recompensă — dacă se poate spune aşa — a participării sale la eliberarea acestui important oraş din Ungaria. Aş dori să aduc aici un omagiu co­muniştilor, ofiţerilor şi soldaţilor care au acţionat pentru constituirea divi­ziei „Tudor Vladimirescu", tuturor comuniştilor, ofiţerilor şi soldaţilor ca­re, cu preţul sîngelui lor, au luptat pentru eliberarea patriei, pentru dez­voltarea liberă şi independentă a Ro­mâniei pe calea nouă, calea socialistă. (Aplauze puternice, urale). In luptele purtate pentru eliberarea ţării, pentru zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste, întreaga armată română s-a acoperit de glorie nepieri­toare, dovedind că este string legată de interesele poporului, hotărîtă să facă totul pentru a sluji patria, pro­gresul ei economic şi social. (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Aş dori să menţionez şi cu acest prilej faptul că după Eliberare, Par­tidul Comunist Român a desfăşurat o largă activitate de întărire a unităţii clasei muncitoare, a tuturor forţelor democratice, trecînd la înfăptuirea transformărilor revoluţionare care tre­buiau să asigure dezvoltarea pe o ca­le nouă a societăţii româneşti. Toate acestea au deschis calea înfăptuirii re­voluţiei populare, apoi a revoluţiei socialiste, dezvoltării economico-socia­­le a ţării, trecerii la făurirea cu suc­ces a socialismului. Tocmai pe baza a­­cestor succese remarcabile obţinute de poporul român sub conducerea deta­şamentului său de avangardă — Par­tidul Comunist Român — s-a asigurat întărirea independenţei şi suveranităţii patriei, ridicarea continuă a bunăstă­rii generale, materiale şi spirituale, a întregului nostru popor. După cum se ştie, poporul român înfăptuieşte cu succes, sub conducerea partidului, programul elaborat de Con­gresul al X-lea şi de Conferinţa Na­ţională, în centrul căruia se află fău­rirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Acţionind pentru înfăptuirea cu succes a planului cincinal în toate domeniile de activi­tate, nu uităm nici un moment că în­tre sarcinile naţionale şi cele interna­ţionale există o strînsă unitate dialec­tică. De aceea, ţara noastră desfăşoa­ră o politică externă activă, întărind continuu colaborarea şi prietenia cu toate ţările socialiste, cu toate ţările în curs de dezvoltare, care luptă pen­tru dezvoltarea lor economică şi so­cială independentă, cu statele capita­liste dezvoltate, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii. Pu­nem la baza relaţiilor internaţionale principiile deplinei egalităţi în drep­turi, respectului independenţei şi su­veranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Recenta vizită pe care am făcut-o în şase ţări din America Latină, ca şi vizita din primăvara anului 1972 în mai multe ţări din Africa, precum şi vizitele făcute în ţările din Europa şi Asia constituie o expresie elocventă a participării Republicii Socialiste Ro­mânia la dezvoltarea largă a colaboră­rii internaţionale, la lupta pentru pa­ce şi colaborare între toate popoarele lumii. Constatăm cu multă satisfacţie că în viaţa internaţională s-au obţinut o serie de rezultate pozitive, că se a­­firmă un curs nou, de destindere şi colaborare între statele lumii. Româ­nia şi-a adus contribuţia activă la dez­voltarea pe această cale a vieţii in­ternaţionale. Am militat în mod per­manent pentru lichidarea vechii poli­tici imperialiste de forţă şi dictat, îm­potriva colonialismului, neocolonialis­­mului, pentru a se pune capăt războa­ielor locale şi stărilor de încordare, pentru soluţionarea problemelor liti­gioase dintre state pe calea paşnică, a tratativelor. O activitate susţinută am desfăşurat în vederea ţinerii Conferinţei general­­europene. Am participat activ la lucrările pregătitoare de la Helsin­ki, la prima fază a conferinţei care a început cu întîlnirea miniştrilor de externe, şi sîntem ferm decişi să ne aducem contribuţia tot mai activă la a doua fază a Conferinţei­­— care se desfăşoară la Geneva —, la elaborarea documentelor care să asigure aşezarea relaţiilor dintre statele europene pe principii noi, de egalitate şi respect, să asigure fiecărei naţiuni europene posibilitatea de a-şi concentra efortu­rile în direcţia dezvoltării economico­­sociale, fără teama de a fi victima vreunei agresiuni sau intervenţii din a­­fară. Dorim ca Conferinţa general-eu­­ropeană să deschidă o eră nouă în re­laţiile din Europa, în relaţiile din în­treaga lume — o eră a colaborării trainice între toate popoarele! (Aplau­ze puternice). Acţionind pentru consolidarea şi dezvoltarea cursului destinderii în viaţa internaţională, nu uităm nici un­ moment că acest curs se află la în­ceput, că mai sunt forţe imperialiste, reacţionare, care se opun noii politici de destindere. De aceea, este necesar să se acţioneze cu toată fermitatea pentru a se asigura înfăptuirea politi­cii noi, garantîndu-se astfel fiecărui popor dreptul la dezvoltare liberă, independentă, la organizarea vieţii e­­conomico-sociale corespunzător năzu­inţelor sale. Considerăm că, în această direcţie, este necesară unirea tuturor forţelor antiimperialiste — în cadrul cărora ţările socialiste, partidele comuniste şi muncitoreşti, mişcările de eliberare naţională, ţările care luptă pentru dez­voltarea lor economică independentă, intelectualitatea, femeile, tineretul, forţele democratice de pretutindeni, în frunte cu clasa muncitoare au de ju­cat un rol hotărîtor. Pînă la urmă, pacea, dezvoltarea liberă, independentă stă în miinile popoarelor! Numai ac­ţiunea unită a tuturor forţelor pro­gresiste de pretutindeni poate asigura o pace trainică, făurirea unei lumi mai drepte, mai bune, pentru toate naţiunile. (Aplauze puternice, urale). Ne pronunţăm cu energie pentru măsuri hotărite în direcţia dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nu­cleare, pentru dezarmarea generală. Considerăm­­ că aceasta constituie o necesitate imperioasă pentru destin­derea omenirii, ţinînd seama atît de cheltuielile uriaşe care se fac an de an pentru înarmare şi care apasă greu pe umerii tuturor popoarelor, cît şi de acumularea unor stocuri tot mai mari de arme de distrugere în masă, cum sînt armele nucleare şi cele chi­mice şi bacteriologice. Nu se poate asigura o adevărată destindere şi co­laborare, fără a se trece concret la măsuri în direcţia dezarmării! Sîntem preocupaţi de a asigura par­ticiparea tot mai activă a tuturor po­poarelor la soluţionarea marilor pro­bleme internaţionale. Acordăm un rol important ţărilor mici şi mijlocii care trebuie să-şi spună cuvîntul in soluţionarea tuturor problemelor vieţii internaţionale. In acest context acor­dăm o mare însemnătate întăririi şi creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme inter­naţio­­nale. Preocupindu-ne de toate acestea nu uităm, în acelaşi timp, că pînă la adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare, trebuie să ne îngrijim con­tinuu de întărirea capacităţii de a­­părare a patriei. De aceea, vom con­tinua şi în viitor să acordăm atenţia necesară dotării cu mijloace de luptă, ridicării pregătirii militare şi politice a armatei noastre, considerând că a­­ceas­ta constituie o obligaţie faţă de cauza apărării cuceririlor socialiste ale ţării, faţă de interesele naţionale ale întregului nostru popor. Totodată, vom întări colaborarea cu armatele ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia, cu armatele tuturor ţărilor socialiste, vom acţiona, de asemenea, pentru întărirea colaborării cu armate­le ţărilor care luptă pentru dezvolta­rea lor economică şi socială de sine stătătoare, pentru apărarea indepen­denţei şi suveranităţii lor. Merită ca la această festivitate să menţionez faptul că la început parti­dul a acordat o atenţie deosebită re­organizării armatei pe baze noi, preo­­cupindu-se atît de dotarea ei, cit şi de formarea unui corp de ofiţeri ieşiţi din rîndurile clasei muncitoare, ţără­nimii, intelectualităţii, ale poporului. S-a desfăşurat şi se desfăşoară o inten­să activitate educativă, organele poli­tice şi organizaţiile de partid avînd un rol important în munca de formare a conştiinţei noi a militarilor forţe­lor noastre armate. Am pornit întot­deauna de la faptul că o adevărată ar­mată populară trebuie să constituie pavăza cuceririlor revoluţionare ale poporului, să fie apărătoarea de nădej­de a independenţei şi suveranităţii ţă­rii! (Aplauze, urale). De altfel, înseşi tradiţiile vechi — aş putea spune din epocile de dezvol­tare a Ţărilor Româneşti — dovedesc că armata a slujit întotdeauna intere­sele poporului, a constituit forţa de bază a luptei împotriva dominaţiei străine, pentru cucerirea şi apărarea independenţei. Nu doresc să încep de la Decebal. Amintiţi-vă însă de Mir­­cea, de Ştefan, de Mihai Viteazu, de Tudor Vladimirescu, de rolul armatei în revoluţia din 1848, de contribuţia ei la realizarea Unirii în 1859, de participarea armatei la lupta pentru independenţă în 1877, şi împotriva ocupaţiei germane în războiul din 1 916—1 918. . Toate aceste tradiţii, continuate în războiul împotriva Germaniei hitler­­iste, trec ca un fir roşu prin întregul proces de dezvoltare şi întărire a ar­matei noastre de astăzi. Experienţa trecutului ne arată că trebuie să fa­cem totul pentru întărirea unităţii in­destructibile dintre forţele armate şi întregul popor! Fiecare ofiţer, fiecare soldat trebuie să ştie că nu are o da­torie mai sfîntă decit de a-şi servi poporul, cuceririle socialismului, patria! (Aplauze, urale puternice). Totodată, acordăm atenţie ridicării nivelului de pregătire pentru apărare a întregului popor. In acest sens, acor­dăm o mare însemnătate gărzilor pa­triotice, detaşamentelor de pregătire militară ale tineretului — forme de pregătire şi înarmare a întregului po­por. Pornim de la faptul că forţa şi capacitatea de luptă ale armatei, ale poporului constau în strînsa lor uni­tate, în acţiunea lor unită înr-o direcţie unică. Apărarea cuceririlor re­voluţionare, a independenţei şi suvera­nităţii nu pot fi asigurate decât prin acţiunea unită a întregului popor, din care armata face parte integrantă. (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Aniversarea înfiinţării Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin" trebuie să constituie un imbold pentru întrea­ga noastră armată de a-şi ridica ne­contenit nivelul pregătirii de luptă şi politică, de a participa activ la întrea­ga activitate pentru înfăptuirea pro­gramului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Adresez, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al meu personal, cele mai calde felicitări tuturor solda­ţilor, ofiţerilor şi generalilor din Di­vizia „Tudor Vladimirescu-Debreţin", care a fost distinsă astăzi cu înaltul ordin „Tudor Vladimirescu“ clasa I. (Aplauze puternice, urale). Acordarea acestei înalte distincţii trebuie să con­stituie un îndemn pentru toţi milita­rii diviziei de a face totul pentru a fi gata să servească, în orice împre­jurare, interesele patriei, ale întregu­lui popor. (Aplauze puternice, urate). Urez militarilor Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, tuturor milita­rilor armatei noastre noi şi noi suc­cese în pregătirea de luptă şi politică. Fiţi gata, întotdeauna, pentru apă­rarea socialismului, pentru apărarea patriei! (Aplauze, u­rail­e puternice, prelungite). ★ normare din pag. I) construire­a socialismului in patria noastră, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin*. Intr-o atmosferă entuziastă, in ,urald* militarilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu prinde pe măta­­sea Drapelului de luptă al Diviziei înalta distincţie, care străluceşte pe faldurile sale, ca o vie mărturie şi preţuirii eforturilor puse la slujba intereselor patriei şi poporu­lui de către contingentele care au luptat şi s-au instruit în această ■mare unitate de-a lungul celor trei decenii de existenţă. La Tribuna oficială iau loc apoi tovarăşii Nicolae Geauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Radu­­lescu, Virgil Trofin, Iu­a Verdeţ, Gheorghe Cioară, János Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Chivu Stoica, Cornel Burtică, Mi­ron Constantinescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ştefan Andrei, Emil Bobu, ministrul de interne, Com­­etantin Pîrvulescu, Dumitru Coliuc ,militanţi din ilegalitate ai partidu­lui şi ai mişcării muncitoreşti, ge­­neral-colonel în rezervă Nicolae Cambrea, primul comandant al Di­viziei „Tudor Vladimirescu“, alţi generali şi veterani ai diviziei. Răsună acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia.­­ In numele tuturor militarilor din Divizia „Tudor Vladimirescu-De­­breţin“, comandantul acestei mari unităţi, general-maior Lucian Io­­in­escu, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu călduroase mulţumiri, exprimând totodată, profunda re­cunoştinţă a întregului personal al diviziei, pentru onoarea de a-l a­­vea în mijlocul lor cu acest prilej pe eminentul conducător al parti­dului şi al statului, comandantul suprem al Forţelor Ar­mate, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, a luat cuvîntul­­general de armată Ion Ioniţă, mi­nistrul apărării naționale, Ia uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvântarea conducătorului parti­dului şi statului nostru O strălu­cită reafirmare a politicii interne şi externe a partidului, a sinteti­zat direcţiile spre care îşi îndreap­tă eforturile sale poporul nostru în vederea edificării societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, preocu­pările României socialiste de a lăr­gi şi întări relaţiile sale cu toate ţările, de a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la cauza păcii şi so­cialismului, la promovarea coope­rării şi înţelegerii internaţionale. în acelaşi timp, cuvîntarea a repre­zentat un document de o excep­ţională însemnătate privind întă­rirea pe mai­ departe a capacităţii de apărare a patriei, creşterea ro­lului armatei ca şcoală de educaţie politică, patriotică şi cetăţenească. Urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată, în repetate rânduri, cu îndelungi urale. Intr-o ţinută impecabilă, unităţi­le Diviziei in frunte cu Drapelul de luptă, distins cu ordinul „Tu­dor Vladimirescu“, clasa I, defilea­ză şi prezintă onorul comandantu­lui suprem al Forţelor noastre Ar­mate. Solemnitatea consacrată aniversă­rii Diviziei „Tudor Vladimirescu- Debreţin” ia sfârşit într-o atmosfe­ră de puternic entuziasm. Militarii armatei noastre îşi exprimă şi cu acest prilej dragostea şi recunoştin­ţa lor fierbinte faţă de partid şi secretarul său general, voinţa de a muncii ca dăruire şi perseverenţă pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru formarea de luptă­tori iscusiţi, apărători de nădejde ai cuceririlor revoluţionare ale po­porului, ai independenţei şi suvera­nităţii scumpei noastre patrii, Re­publica Socialistă România. Solemnitatea desfăşurată cu pri­lejul decorării Drapelului de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu- Debreţin“ cu ordinul „Tudor Vla­dimirescu“ clasa I, a fost transmi­să în direct de posturile noastre de radio şi televiziune. ★ La Casa centrală a armatei, a avut loc o adunare festivă consa­crată aniversării­ a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vla­­dimirrescu-Deb­reţin“. Au luat parte tovarăşii Gheor­­ghe Stoica, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., ge­neral de armată Ion Ioniţă, mem­bru supleant al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., ministrul a­­părării naţionale, Dumitru Coliu, membru al C.C. al P.C.R., gene­ral-colonel Ion Gheorghe, prim-ad­­junct al ministrului apărării naţio­nale şi şef al Marelui Stat Major, adjuncţi ai ministrului aparării na­ţionale, f­oşti comandanţi şi acti­vişti politici, veteranii ai războiu­lui­ antihitlerist care au luptat în cadrul diviziei, generali şi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri activi. Au fost prezenţi ataşaţi militari ai unor misiuni diplomatice la Bucureşti. Adunarea festivă a fost deschisă de general-locotenient Nicolae Mi­­litaru, comandantul garnizoanei Bucureşti. Cu acest prilej au luat cuvântul general de armată Ion Ioniţă, mi­nistrul apărării naţionale, general­­colonel în rezervă Nicolae Ca­m­­brea, primul comandant al diviziei, general-locotenent Constantin Io­­nescu, fost activist politic în cadrul diviziei, general-maior Constant­i Vetcu și general-maior Lucian Io­nescu­, comandantul diviziei.­ ­Agerpre ■ ■VWÎrtWMWAWWWW^MMWUWWWWWWWWWWWWWWWMWtfî Aportul comisiilor economice în studierea rezervelor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii In scopul perfecţionării continue a activităţii politice, economice şi sociale din municipiul Sibiu, Co­mitetul municipal de partid a apli­cat cu consecvenţă măsurile stabi­lite de Conferinţa Naţională a partidului şi de hotăririle organelor superioare de partid şi de stat. La traducerea în viaţă a acestor mă­suri, cît şi a propriilor hotărîri, au fost antrenate comisiile pe pro­bleme din cadrul Comitetului mu­nicipal, organisme lucrative reorga­nizate şi aprobate de Conferinţa municipală. Ele îşi desfăşoară mun­ca în mod sistematic, pe baza pro­gramelor de activitate trimestrială aprobate de biroul Comitetului municipal, în strînsă corelare cu o­­biectivele cuprinse în planul de muncă al comitetului. Activitatea comisiilor se desfă­șoară sub conducerea directă a se­cretarilor Comitetului municipal și sub responsabilitatea directă a Co­mitetului și birourilor fiecărei co­misii, asigurîndu-se astfel o îndru­mare competentă, o strînsă conlu­crare a lor în îndeplinirea sarcini­lor ce le revin, coordonîndu-se munca în aşa fel încît să fie evi­tate paralelismele şi suprapunerile. Comisia economică a Comitetu­lui municipal de partid de exemplu, a cuprins în programul de activi­tate studii, analize, acţiuni de în­drumare şi control a organizaţii­lor de partid din unităţile ce au avut probleme mai deosebite, pen­tru bunul mers al activităţii pro­ductive din întreprinderi. In acest sens, o însemnătate deosebită au prezentat-o studiile efectuate, a că­ror materializare a dus la rezolva­rea unor probleme stringente ale municipiului nostru sau la conclu­zii privitoare la perspectiva dez­voltării potenţialului productiv. Bunăoară, în scopul realizării vo­lumului de panouri prefabricate necesare construcţiilor de locuinţe, în cursul anului trecut s-a între­prins un studiu privind dezvoltarea capacităţii de producţie. Materia­lizate, concluziile şi măsurile stu­diului au dus la o producţie de panouri pentru 350 apartamente în plus. De asemenea, pentru creşterea fluxului de transport în zona in­dustrială Sibiu est s-a întocmit şi perfecţionat studiul privind con­struirea unui pasaj peste calea fera­tă de pe Şoseaua Ştefan cel Mare, viaduct dat recent în circulaţie. Ca urmare a dezvoltării rapide a capacităţilor de producţie, Comi­tetul municipal a­ întreprins, prin comisia economică şi de propagan­­­dă, un studiu pe tema: „Asigura­rea necesarului de cadre calificate pentru meseriile deficitare“. Con­cluziile au condus la necesitatea a­­cordarii unei atenţii sporite, califi­cării femeilor, în vederea asigurării volumului necesar de forţă de muncă. In ceea ce priveşte califi­carea prin şcolile profesionale s-a constatat că trebuie acţionat pen­tru asigurarea pregătirii cadrelor, din municipiul şi judeţul Sibiu, pentru reaşezarea planurilor de şco­larizare ale acestora în anii urmă­tori. Concomitent, în cadrul a şap­te unităţi sibiene, s-a studiat nece­sarul de piese turnate­ şi forjate. S-a creat­ astfel posibilitatea asigu­rării tuturor capacităţilor de pro­ducţie prin colaborări. Membrii comisiei economice au mai efectuat o serie de analize pri­vind „Realizarea sarcinilor de ex­port şi îmbunătăţirea eficienţei a­­cestei activităţi*, „Realizarea lucră­rilor de investiţii, construcţii şi pu­nerea în funcţiune înainte de ter­men a noilor capacităţi de produc­ţie“, „Reducerea cheltuielilor de producţie şi gospodărirea judicioasă a­­materialelor, materiilor prime, combustibilului şi energiei electri­ce“, „Aprovizionarea populaţiei cu preparate şi se­miprepa­rate de car­ne, legume şi fructe“ etc. In urma acestor analize, care au fost­­prezentate în şedinţele de se­cretariat ori de birou, s-au stabilit măsuri eficiente, care au dus la îmbunătăţirea activităţii în ramu­rile şi sectoarele de activitate res­pective. La toate acestea, comisia economică a Comitetului municipal de partid a antrenat şi membrii co­misiilor economice ale comitetelor de partid din unităţile economice din industrie, comerţ, cooperaţie, transporturi, care au urmărit apoi materializarea măsurilor stabilite în urma acțiunilor întreprinse. Comisiile economice ale comite­telor de partid au cuprins în acti­vitatea lor urmărirea aplicării în toate sectoarele de producție a in­dicaţiilor date de organul munici­pal cu ocazia instruirilor lunare, a hotărîrilor biroului Comitetului municipal de partid, sau a măsuri­lor stabilite de propriul organ. O activitate cu mare eficiență în a­­cest sens au desfășurat-o comisiile economice de pe lîngă comitetele de partid de la „Independența“, I.P.A.S., I.P.L., întreprinderea me­canică, „7 Noiembrie“, „Victoria“, Poligrafie, „Flamura roşie", „Ba­lanţa“, „Libertatea" etc. Nu în aceeaşi măsură şi-au adus­s contribuţia în munca politică şi eonomică de mobilizare a rezerve­lor interne şi­­a potenţialului uman comisiile economice de la I.R.E.S., „Record“, „Drapelul roşu", I.EJ.P.S. şi I.C.L. Sibiana. Pentru îmbunătăţirea activităţii politice şi economice va trebui­ ca la aceste unităţi să se acorde un sprijin mai substanţial comisiilor e­­conomice, pentru ca acestea să-şi aducă un aport mai eficient la stu­dierea rezervelor de creştere a pro­ducţiei şi productivităţii muncii şi, de ce nu, la ridicarea operativităţii şi eficenţei în munca politică. Ing. VASILE POPA secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. ca pe roate... dezumflate Dacă în aceste zile s-ar merge pe oricare din şantierele întreprinderii de construcţii montaj şi s-ar cere o listă de probleme ce confruntă din greu constructorii, pe ea ar figura la loc de frunte autobasculantele. Dacă am adresa o întrebare similară conducerii Grupului de şantiere de construcţii in­dustriale, cu siguranţă tot autobascu­lante s-ar cere. Ca să nu mai vorbim de agricultură cu sarcinile ei de primă urgenţă şi de alte şi alte activiăţi în care aceste utilaje ar descreţi ,prin simpla lor apariţie multe frunţi şi-ar rezolva multe necazuri. Deci, după cum probabil aţi ghicit, vom vorbi astăzi despre... autobas­culante. Nu ca să ne aflăm în treabă, ci din dorinţa de a pune treaba... pe roate. Fiindcă prin unele părţi ea încă mai merge ca pe roate ... dezumflate, 8 autobasculante Diesel în valoare de mai bine de 2 milioane lei au fost achiziţionate în judeţul nostru anul trecut şi dirijate în patrimoniul Direc­ţiei judeţene de drumuri şi poduri. Toate, nou-nouţe şi (mai ales) aştep­tate într-o mie şi tina de părţii cu spe­ranţa că vor rezolva măcar o parte din necesităţi. Speranţe zadarnice! In întreg anul 1972 şi în primul semestru din 1973 maşinile cu pricina au fost folosite în medie doar 30 la sută din fondul de timp. Două dintre ele, a­­vînd numărul de circulaţie 2437 şi 2438, au fost veritabile pensionare, ne­­parcurgînd vreun kilometru în tot se­mestrul I al anului în curs. Evident, motive se pot găsi cu... basculanta, defecţiuni tehnice, lipsa unor piese de schimb etc. etc. Avînd însă în vedere că nu cu motivele vom umple nevoile stringente de mijloace de transport din această perioadă, su­gerăm conducerii direcţiei mai sus po­menite să le înlocuiască cu măsuri operative şi consistente. Eventual, cu autobasculante. Că tare-s dorite şi aş­teptate ... E. D. Recent, la Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului au fost puse in funcţiune o serie de utilaje de înaltă tehnicitate. Vă prezentăm in fotografie un dis­pozitiv de sudat automat minere de cuțit, aflat în probe tehnologice Baza tehnică-mai fuu­rmare din pag. I)­mele zile, compartimentul de aprovi­zionare al întreprinderii a şi întocmit şi trimis comenzile pentru 1974 la u­­nităţile aparţiinînd ministerului con­strucţiilor industriale, ministerului chimiei, industriei uşoare şi lemnului — într-un cuvînt principalilor noştri colaboratori. La unele specificaţii de materiale, cum sînt spume poliureta­­nice, P.V.C. expandat, prelate şi alte­le s-au încheiat deja şi contractele pen­tru noul an. In aceste zile aşteptăm nivelele de repartiţie la oţelurile late şi sîrme, la barele trase, ca apoi, ime­diat, să putem trece la întocmirea şi trimiterea comenzilor la furnizori în vederea perfectării contractelor econo­mice. La ora actuală avem asigurată baza materială pentru producţia anu­lui viitor, prin contracte ferme, doar în proporţie de 2 la sută şi imediat ce ne sosesc repartiţiile pentru oţeluri — materiale care deţin ponderea în planul nostru de aprovizionare — vom înainta comenzile la furnizori. Sperăm ca respectivele comenzi să sosească în timp optim pentru desfăşurarea aces­tor operaţiuni. Cu mare şi însemnat rol în viaţa economică a judeţului nostru îl va ju­ca, începînd din acest an, baza teri­torială de aprovizionare tehnică-mate­rială, întreprinderea noastră va bene­ficia din plin de concursul acesteia prin faptul că mai bine de o pătrime din sortimentele necesare de aprovizio­nare vor fi procurate de aici. Este un lucru important dacă avem în vedere specificul I.P.A. Sibiu, în care 4—5 materii prime deţin ponderea de peste 60 la sută din necesarul de materiale. In acelaşi timp, în scopul gospodări­rii judicioase a materialelor şi în ve­derea reducerii consumurilor s-a tre­cut la executarea unor scule — ale­­zoare, burghie etc — necesare pro­ducţiei, din materialul recuperat de la broşele casate confecţionate din oţel special. Aceasta va genera, în 1974, o economie de materiale în valoare de 350 mii lei. Prin înlocuirea calităţii materialului arc I cu arc III la foile I şi II de la arcurile camionului MAN rezultă o economie de 670 mii lei. Şirul exemplelor poate continua cu modificările aduse la piuliţele de etan­şa­re de la amortizoarele pentru auto­camioane, autoutilitare şi autofurgone­­ ­v­ ­e, care constau în înlocuirea oţelului rotund de 0 56 și 70­­mm — cu greu­tatea de 0,650 kg, pe produs — cu şaibe de etanşare din tablă decapată, a căror greutate pe produs este de nu­mai 0,175 kg. Jaluzelele radiatoarelor pentru camioanele din familia S.R., care se execută din materiale metalice (tablă dublă decapată), se vor înlocui cu jaluzele din pînză cauciucată. E­­conomia ce va rezulta, la nivelul pro­ducţiei anului 1974, se cifrează la c­ca 200 mii lei. In mare, acestea ar fi căile de „a­­tac“ pe care le-am urmat pînă acum în vederea asigurării desfăşurării unei activităţi mai rodnice în anul care ur­­mează. Desigur că mijloacele de îmbu­nătăţire a muncii noastre nu se ter­mină aici ci, din contra, ne vom o­­rienta şi în continuare preocupările spre direcţiile cerute de necesităţile producţiei, înarmaţi cu experienţa ce am dobîndit-o şi îmbunătăţindu-ne continuu activitatea, sîntem convinşi că vom reuşi să perfecţionăm mecanis­mul aprovizionării, premisă sigură pen­tru­­realizarea în bune condiţiuni a sarcinilor de plan ale anului 1974 şi a cincinalului înainte de termen.

Next