Tribuna Sibiului, octombrie 1973 (Anul 6, nr. 1742-1767)
1973-10-02 / nr. 1742
Anul VI, nr. 1742 ......ttt- ____-r . .................Tribuna Sibiului ............................................. ~............. ^----------- Pagina 3 w iwíi.wbiwbi«».»»«j»n>«niiiiiwirMwraBriiiwiBi^^ ■»■!I— ii I miri 1 ri Tii umilii—lim i iw i—m ii— «1111— win m m Festivităţile prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (T?rm*re din pas. I) diminescu" i s-a atribuit şi numele „Debreţin" printr-un ordin alComandamentului Suprem al Uniunii Sovietice. Aceasta a constituit o recunoaştere şi o recompensă — dacă se poate spune aşa — a participării sale la eliberarea acestui important oraş din Ungaria. Aş dori să aduc aici un omagiu comuniştilor, ofiţerilor şi soldaţilor care au acţionat pentru constituirea diviziei „Tudor Vladimirescu", tuturor comuniştilor, ofiţerilor şi soldaţilor care, cu preţul sîngelui lor, au luptat pentru eliberarea patriei, pentru dezvoltarea liberă şi independentă a României pe calea nouă, calea socialistă. (Aplauze puternice, urale). In luptele purtate pentru eliberarea ţării, pentru zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste, întreaga armată română s-a acoperit de glorie nepieritoare, dovedind că este string legată de interesele poporului, hotărîtă să facă totul pentru a sluji patria, progresul ei economic şi social. (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Aş dori să menţionez şi cu acest prilej faptul că după Eliberare, Partidul Comunist Român a desfăşurat o largă activitate de întărire a unităţii clasei muncitoare, a tuturor forţelor democratice, trecînd la înfăptuirea transformărilor revoluţionare care trebuiau să asigure dezvoltarea pe o cale nouă a societăţii româneşti. Toate acestea au deschis calea înfăptuirii revoluţiei populare, apoi a revoluţiei socialiste, dezvoltării economico-sociale a ţării, trecerii la făurirea cu succes a socialismului. Tocmai pe baza acestor succese remarcabile obţinute de poporul român sub conducerea detaşamentului său de avangardă — Partidul Comunist Român — s-a asigurat întărirea independenţei şi suveranităţii patriei, ridicarea continuă a bunăstării generale, materiale şi spirituale, a întregului nostru popor. După cum se ştie, poporul român înfăptuieşte cu succes, sub conducerea partidului, programul elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională, în centrul căruia se află făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Acţionind pentru înfăptuirea cu succes a planului cincinal în toate domeniile de activitate, nu uităm nici un moment că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o strînsă unitate dialectică. De aceea, ţara noastră desfăşoară o politică externă activă, întărind continuu colaborarea şi prietenia cu toate ţările socialiste, cu toate ţările în curs de dezvoltare, care luptă pentru dezvoltarea lor economică şi socială independentă, cu statele capitaliste dezvoltate, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii. Punem la baza relaţiilor internaţionale principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Recenta vizită pe care am făcut-o în şase ţări din America Latină, ca şi vizita din primăvara anului 1972 în mai multe ţări din Africa, precum şi vizitele făcute în ţările din Europa şi Asia constituie o expresie elocventă a participării Republicii Socialiste România la dezvoltarea largă a colaborării internaţionale, la lupta pentru pace şi colaborare între toate popoarele lumii. Constatăm cu multă satisfacţie că în viaţa internaţională s-au obţinut o serie de rezultate pozitive, că se afirmă un curs nou, de destindere şi colaborare între statele lumii. România şi-a adus contribuţia activă la dezvoltarea pe această cale a vieţii internaţionale. Am militat în mod permanent pentru lichidarea vechii politici imperialiste de forţă şi dictat, împotriva colonialismului, neocolonialismului, pentru a se pune capăt războaielor locale şi stărilor de încordare, pentru soluţionarea problemelor litigioase dintre state pe calea paşnică, a tratativelor. O activitate susţinută am desfăşurat în vederea ţinerii Conferinţei generaleuropene. Am participat activ la lucrările pregătitoare de la Helsinki, la prima fază a conferinţei care a început cu întîlnirea miniştrilor de externe, şi sîntem ferm decişi să ne aducem contribuţia tot mai activă la a doua fază a Conferinţei— care se desfăşoară la Geneva —, la elaborarea documentelor care să asigure aşezarea relaţiilor dintre statele europene pe principii noi, de egalitate şi respect, să asigure fiecărei naţiuni europene posibilitatea de a-şi concentra eforturile în direcţia dezvoltării economicosociale, fără teama de a fi victima vreunei agresiuni sau intervenţii din afară. Dorim ca Conferinţa general-europeană să deschidă o eră nouă în relaţiile din Europa, în relaţiile din întreaga lume — o eră a colaborării trainice între toate popoarele! (Aplauze puternice). Acţionind pentru consolidarea şi dezvoltarea cursului destinderii în viaţa internaţională, nu uităm nici un moment că acest curs se află la început, că mai sunt forţe imperialiste, reacţionare, care se opun noii politici de destindere. De aceea, este necesar să se acţioneze cu toată fermitatea pentru a se asigura înfăptuirea politicii noi, garantîndu-se astfel fiecărui popor dreptul la dezvoltare liberă, independentă, la organizarea vieţii economico-sociale corespunzător năzuinţelor sale. Considerăm că, în această direcţie, este necesară unirea tuturor forţelor antiimperialiste — în cadrul cărora ţările socialiste, partidele comuniste şi muncitoreşti, mişcările de eliberare naţională, ţările care luptă pentru dezvoltarea lor economică independentă, intelectualitatea, femeile, tineretul, forţele democratice de pretutindeni, în frunte cu clasa muncitoare au de jucat un rol hotărîtor. Pînă la urmă, pacea, dezvoltarea liberă, independentă stă în miinile popoarelor! Numai acţiunea unită a tuturor forţelor progresiste de pretutindeni poate asigura o pace trainică, făurirea unei lumi mai drepte, mai bune, pentru toate naţiunile. (Aplauze puternice, urale). Ne pronunţăm cu energie pentru măsuri hotărite în direcţia dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru dezarmarea generală. Considerăm că aceasta constituie o necesitate imperioasă pentru destinderea omenirii, ţinînd seama atît de cheltuielile uriaşe care se fac an de an pentru înarmare şi care apasă greu pe umerii tuturor popoarelor, cît şi de acumularea unor stocuri tot mai mari de arme de distrugere în masă, cum sînt armele nucleare şi cele chimice şi bacteriologice. Nu se poate asigura o adevărată destindere şi colaborare, fără a se trece concret la măsuri în direcţia dezarmării! Sîntem preocupaţi de a asigura participarea tot mai activă a tuturor popoarelor la soluţionarea marilor probleme internaţionale. Acordăm un rol important ţărilor mici şi mijlocii care trebuie să-şi spună cuvîntul in soluţionarea tuturor problemelor vieţii internaţionale. In acest context acordăm o mare însemnătate întăririi şi creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale. Preocupindu-ne de toate acestea nu uităm, în acelaşi timp, că pînă la adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare, trebuie să ne îngrijim continuu de întărirea capacităţii de apărare a patriei. De aceea, vom continua şi în viitor să acordăm atenţia necesară dotării cu mijloace de luptă, ridicării pregătirii militare şi politice a armatei noastre, considerând că aceasta constituie o obligaţie faţă de cauza apărării cuceririlor socialiste ale ţării, faţă de interesele naţionale ale întregului nostru popor. Totodată, vom întări colaborarea cu armatele ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia, cu armatele tuturor ţărilor socialiste, vom acţiona, de asemenea, pentru întărirea colaborării cu armatele ţărilor care luptă pentru dezvoltarea lor economică şi socială de sine stătătoare, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii lor. Merită ca la această festivitate să menţionez faptul că la început partidul a acordat o atenţie deosebită reorganizării armatei pe baze noi, preocupindu-se atît de dotarea ei, cit şi de formarea unui corp de ofiţeri ieşiţi din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale poporului. S-a desfăşurat şi se desfăşoară o intensă activitate educativă, organele politice şi organizaţiile de partid avînd un rol important în munca de formare a conştiinţei noi a militarilor forţelor noastre armate. Am pornit întotdeauna de la faptul că o adevărată armată populară trebuie să constituie pavăza cuceririlor revoluţionare ale poporului, să fie apărătoarea de nădejde a independenţei şi suveranităţii ţării! (Aplauze, urale). De altfel, înseşi tradiţiile vechi — aş putea spune din epocile de dezvoltare a Ţărilor Româneşti — dovedesc că armata a slujit întotdeauna interesele poporului, a constituit forţa de bază a luptei împotriva dominaţiei străine, pentru cucerirea şi apărarea independenţei. Nu doresc să încep de la Decebal. Amintiţi-vă însă de Mircea, de Ştefan, de Mihai Viteazu, de Tudor Vladimirescu, de rolul armatei în revoluţia din 1848, de contribuţia ei la realizarea Unirii în 1859, de participarea armatei la lupta pentru independenţă în 1877, şi împotriva ocupaţiei germane în războiul din 1 916—1 918. . Toate aceste tradiţii, continuate în războiul împotriva Germaniei hitleriste, trec ca un fir roşu prin întregul proces de dezvoltare şi întărire a armatei noastre de astăzi. Experienţa trecutului ne arată că trebuie să facem totul pentru întărirea unităţii indestructibile dintre forţele armate şi întregul popor! Fiecare ofiţer, fiecare soldat trebuie să ştie că nu are o datorie mai sfîntă decit de a-şi servi poporul, cuceririle socialismului, patria! (Aplauze, urale puternice). Totodată, acordăm atenţie ridicării nivelului de pregătire pentru apărare a întregului popor. In acest sens, acordăm o mare însemnătate gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregătire militară ale tineretului — forme de pregătire şi înarmare a întregului popor. Pornim de la faptul că forţa şi capacitatea de luptă ale armatei, ale poporului constau în strînsa lor unitate, în acţiunea lor unită înr-o direcţie unică. Apărarea cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii nu pot fi asigurate decât prin acţiunea unită a întregului popor, din care armata face parte integrantă. (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Aniversarea înfiinţării Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin" trebuie să constituie un imbold pentru întreaga noastră armată de a-şi ridica necontenit nivelul pregătirii de luptă şi politică, de a participa activ la întreaga activitate pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Adresez, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al meu personal, cele mai calde felicitări tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor din Divizia „Tudor Vladimirescu-Debreţin", care a fost distinsă astăzi cu înaltul ordin „Tudor Vladimirescu“ clasa I. (Aplauze puternice, urale). Acordarea acestei înalte distincţii trebuie să constituie un îndemn pentru toţi militarii diviziei de a face totul pentru a fi gata să servească, în orice împrejurare, interesele patriei, ale întregului popor. (Aplauze puternice, urate). Urez militarilor Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, tuturor militarilor armatei noastre noi şi noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Fiţi gata, întotdeauna, pentru apărarea socialismului, pentru apărarea patriei! (Aplauze, uraile puternice, prelungite). ★ normare din pag. I) construirea socialismului in patria noastră, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin*. Intr-o atmosferă entuziastă, in ,urald* militarilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu prinde pe mătasea Drapelului de luptă al Diviziei înalta distincţie, care străluceşte pe faldurile sale, ca o vie mărturie şi preţuirii eforturilor puse la slujba intereselor patriei şi poporului de către contingentele care au luptat şi s-au instruit în această ■mare unitate de-a lungul celor trei decenii de existenţă. La Tribuna oficială iau loc apoi tovarăşii Nicolae Geauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Iua Verdeţ, Gheorghe Cioară, János Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Chivu Stoica, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ştefan Andrei, Emil Bobu, ministrul de interne, Cometantin Pîrvulescu, Dumitru Coliuc ,militanţi din ilegalitate ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti, general-colonel în rezervă Nicolae Cambrea, primul comandant al Diviziei „Tudor Vladimirescu“, alţi generali şi veterani ai diviziei. Răsună acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. In numele tuturor militarilor din Divizia „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, comandantul acestei mari unităţi, general-maior Lucian Ioinescu, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu călduroase mulţumiri, exprimând totodată, profunda recunoştinţă a întregului personal al diviziei, pentru onoarea de a-l avea în mijlocul lor cu acest prilej pe eminentul conducător al partidului şi al statului, comandantul suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, a luat cuvîntulgeneral de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naționale, Ia uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvântarea conducătorului partidului şi statului nostru O strălucită reafirmare a politicii interne şi externe a partidului, a sintetizat direcţiile spre care îşi îndreaptă eforturile sale poporul nostru în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, preocupările României socialiste de a lărgi şi întări relaţiile sale cu toate ţările, de a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la cauza păcii şi socialismului, la promovarea cooperării şi înţelegerii internaţionale. în acelaşi timp, cuvîntarea a reprezentat un document de o excepţională însemnătate privind întărirea pe mai departe a capacităţii de apărare a patriei, creşterea rolului armatei ca şcoală de educaţie politică, patriotică şi cetăţenească. Urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată, în repetate rânduri, cu îndelungi urale. Intr-o ţinută impecabilă, unităţile Diviziei in frunte cu Drapelul de luptă, distins cu ordinul „Tudor Vladimirescu“, clasa I, defilează şi prezintă onorul comandantului suprem al Forţelor noastre Armate. Solemnitatea consacrată aniversării Diviziei „Tudor Vladimirescu- Debreţin” ia sfârşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Militarii armatei noastre îşi exprimă şi cu acest prilej dragostea şi recunoştinţa lor fierbinte faţă de partid şi secretarul său general, voinţa de a muncii ca dăruire şi perseverenţă pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru formarea de luptători iscusiţi, apărători de nădejde ai cuceririlor revoluţionare ale poporului, ai independenţei şi suveranităţii scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Solemnitatea desfăşurată cu prilejul decorării Drapelului de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu- Debreţin“ cu ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I, a fost transmisă în direct de posturile noastre de radio şi televiziune. ★ La Casa centrală a armatei, a avut loc o adunare festivă consacrată aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirrescu-Debreţin“. Au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., general de armată Ion Ioniţă, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apărării naţionale, Dumitru Coliu, membru al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, adjuncţi ai ministrului aparării naţionale, foşti comandanţi şi activişti politici, veteranii ai războiului antihitlerist care au luptat în cadrul diviziei, generali şi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri activi. Au fost prezenţi ataşaţi militari ai unor misiuni diplomatice la Bucureşti. Adunarea festivă a fost deschisă de general-locotenient Nicolae Militaru, comandantul garnizoanei Bucureşti. Cu acest prilej au luat cuvântul general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale, generalcolonel în rezervă Nicolae Cambrea, primul comandant al diviziei, general-locotenent Constantin Ionescu, fost activist politic în cadrul diviziei, general-maior Constanti Vetcu și general-maior Lucian Ionescu, comandantul diviziei. Agerpre ■ ■VWÎrtWMWAWWWW^MMWUWWWWWWWWWWWWWWWMWtfî Aportul comisiilor economice în studierea rezervelor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii In scopul perfecţionării continue a activităţii politice, economice şi sociale din municipiul Sibiu, Comitetul municipal de partid a aplicat cu consecvenţă măsurile stabilite de Conferinţa Naţională a partidului şi de hotăririle organelor superioare de partid şi de stat. La traducerea în viaţă a acestor măsuri, cît şi a propriilor hotărîri, au fost antrenate comisiile pe probleme din cadrul Comitetului municipal, organisme lucrative reorganizate şi aprobate de Conferinţa municipală. Ele îşi desfăşoară munca în mod sistematic, pe baza programelor de activitate trimestrială aprobate de biroul Comitetului municipal, în strînsă corelare cu obiectivele cuprinse în planul de muncă al comitetului. Activitatea comisiilor se desfășoară sub conducerea directă a secretarilor Comitetului municipal și sub responsabilitatea directă a Comitetului și birourilor fiecărei comisii, asigurîndu-se astfel o îndrumare competentă, o strînsă conlucrare a lor în îndeplinirea sarcinilor ce le revin, coordonîndu-se munca în aşa fel încît să fie evitate paralelismele şi suprapunerile. Comisia economică a Comitetului municipal de partid de exemplu, a cuprins în programul de activitate studii, analize, acţiuni de îndrumare şi control a organizaţiilor de partid din unităţile ce au avut probleme mai deosebite, pentru bunul mers al activităţii productive din întreprinderi. In acest sens, o însemnătate deosebită au prezentat-o studiile efectuate, a căror materializare a dus la rezolvarea unor probleme stringente ale municipiului nostru sau la concluzii privitoare la perspectiva dezvoltării potenţialului productiv. Bunăoară, în scopul realizării volumului de panouri prefabricate necesare construcţiilor de locuinţe, în cursul anului trecut s-a întreprins un studiu privind dezvoltarea capacităţii de producţie. Materializate, concluziile şi măsurile studiului au dus la o producţie de panouri pentru 350 apartamente în plus. De asemenea, pentru creşterea fluxului de transport în zona industrială Sibiu est s-a întocmit şi perfecţionat studiul privind construirea unui pasaj peste calea ferată de pe Şoseaua Ştefan cel Mare, viaduct dat recent în circulaţie. Ca urmare a dezvoltării rapide a capacităţilor de producţie, Comitetul municipal a întreprins, prin comisia economică şi de propagandă, un studiu pe tema: „Asigurarea necesarului de cadre calificate pentru meseriile deficitare“. Concluziile au condus la necesitatea acordarii unei atenţii sporite, calificării femeilor, în vederea asigurării volumului necesar de forţă de muncă. In ceea ce priveşte calificarea prin şcolile profesionale s-a constatat că trebuie acţionat pentru asigurarea pregătirii cadrelor, din municipiul şi judeţul Sibiu, pentru reaşezarea planurilor de şcolarizare ale acestora în anii următori. Concomitent, în cadrul a şapte unităţi sibiene, s-a studiat necesarul de piese turnate şi forjate. S-a creat astfel posibilitatea asigurării tuturor capacităţilor de producţie prin colaborări. Membrii comisiei economice au mai efectuat o serie de analize privind „Realizarea sarcinilor de export şi îmbunătăţirea eficienţei acestei activităţi*, „Realizarea lucrărilor de investiţii, construcţii şi punerea în funcţiune înainte de termen a noilor capacităţi de producţie“, „Reducerea cheltuielilor de producţie şi gospodărirea judicioasă amaterialelor, materiilor prime, combustibilului şi energiei electrice“, „Aprovizionarea populaţiei cu preparate şi semipreparate de carne, legume şi fructe“ etc. In urma acestor analize, care au fostprezentate în şedinţele de secretariat ori de birou, s-au stabilit măsuri eficiente, care au dus la îmbunătăţirea activităţii în ramurile şi sectoarele de activitate respective. La toate acestea, comisia economică a Comitetului municipal de partid a antrenat şi membrii comisiilor economice ale comitetelor de partid din unităţile economice din industrie, comerţ, cooperaţie, transporturi, care au urmărit apoi materializarea măsurilor stabilite în urma acțiunilor întreprinse. Comisiile economice ale comitetelor de partid au cuprins în activitatea lor urmărirea aplicării în toate sectoarele de producție a indicaţiilor date de organul municipal cu ocazia instruirilor lunare, a hotărîrilor biroului Comitetului municipal de partid, sau a măsurilor stabilite de propriul organ. O activitate cu mare eficiență în acest sens au desfășurat-o comisiile economice de pe lîngă comitetele de partid de la „Independența“, I.P.A.S., I.P.L., întreprinderea mecanică, „7 Noiembrie“, „Victoria“, Poligrafie, „Flamura roşie", „Balanţa“, „Libertatea" etc. Nu în aceeaşi măsură şi-au aduss contribuţia în munca politică şi eonomică de mobilizare a rezervelor interne şia potenţialului uman comisiile economice de la I.R.E.S., „Record“, „Drapelul roşu", I.EJ.P.S. şi I.C.L. Sibiana. Pentru îmbunătăţirea activităţii politice şi economice va trebui ca la aceste unităţi să se acorde un sprijin mai substanţial comisiilor economice, pentru ca acestea să-şi aducă un aport mai eficient la studierea rezervelor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii şi, de ce nu, la ridicarea operativităţii şi eficenţei în munca politică. Ing. VASILE POPA secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. ca pe roate... dezumflate Dacă în aceste zile s-ar merge pe oricare din şantierele întreprinderii de construcţii montaj şi s-ar cere o listă de probleme ce confruntă din greu constructorii, pe ea ar figura la loc de frunte autobasculantele. Dacă am adresa o întrebare similară conducerii Grupului de şantiere de construcţii industriale, cu siguranţă tot autobasculante s-ar cere. Ca să nu mai vorbim de agricultură cu sarcinile ei de primă urgenţă şi de alte şi alte activiăţi în care aceste utilaje ar descreţi ,prin simpla lor apariţie multe frunţi şi-ar rezolva multe necazuri. Deci, după cum probabil aţi ghicit, vom vorbi astăzi despre... autobasculante. Nu ca să ne aflăm în treabă, ci din dorinţa de a pune treaba... pe roate. Fiindcă prin unele părţi ea încă mai merge ca pe roate ... dezumflate, 8 autobasculante Diesel în valoare de mai bine de 2 milioane lei au fost achiziţionate în judeţul nostru anul trecut şi dirijate în patrimoniul Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri. Toate, nou-nouţe şi (mai ales) aşteptate într-o mie şi tina de părţii cu speranţa că vor rezolva măcar o parte din necesităţi. Speranţe zadarnice! In întreg anul 1972 şi în primul semestru din 1973 maşinile cu pricina au fost folosite în medie doar 30 la sută din fondul de timp. Două dintre ele, avînd numărul de circulaţie 2437 şi 2438, au fost veritabile pensionare, neparcurgînd vreun kilometru în tot semestrul I al anului în curs. Evident, motive se pot găsi cu... basculanta, defecţiuni tehnice, lipsa unor piese de schimb etc. etc. Avînd însă în vedere că nu cu motivele vom umple nevoile stringente de mijloace de transport din această perioadă, sugerăm conducerii direcţiei mai sus pomenite să le înlocuiască cu măsuri operative şi consistente. Eventual, cu autobasculante. Că tare-s dorite şi aşteptate ... E. D. Recent, la Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului au fost puse in funcţiune o serie de utilaje de înaltă tehnicitate. Vă prezentăm in fotografie un dispozitiv de sudat automat minere de cuțit, aflat în probe tehnologice Baza tehnică-mai fuurmare din pag. I)mele zile, compartimentul de aprovizionare al întreprinderii a şi întocmit şi trimis comenzile pentru 1974 la unităţile aparţiinînd ministerului construcţiilor industriale, ministerului chimiei, industriei uşoare şi lemnului — într-un cuvînt principalilor noştri colaboratori. La unele specificaţii de materiale, cum sînt spume poliuretanice, P.V.C. expandat, prelate şi altele s-au încheiat deja şi contractele pentru noul an. In aceste zile aşteptăm nivelele de repartiţie la oţelurile late şi sîrme, la barele trase, ca apoi, imediat, să putem trece la întocmirea şi trimiterea comenzilor la furnizori în vederea perfectării contractelor economice. La ora actuală avem asigurată baza materială pentru producţia anului viitor, prin contracte ferme, doar în proporţie de 2 la sută şi imediat ce ne sosesc repartiţiile pentru oţeluri — materiale care deţin ponderea în planul nostru de aprovizionare — vom înainta comenzile la furnizori. Sperăm ca respectivele comenzi să sosească în timp optim pentru desfăşurarea acestor operaţiuni. Cu mare şi însemnat rol în viaţa economică a judeţului nostru îl va juca, începînd din acest an, baza teritorială de aprovizionare tehnică-materială, întreprinderea noastră va beneficia din plin de concursul acesteia prin faptul că mai bine de o pătrime din sortimentele necesare de aprovizionare vor fi procurate de aici. Este un lucru important dacă avem în vedere specificul I.P.A. Sibiu, în care 4—5 materii prime deţin ponderea de peste 60 la sută din necesarul de materiale. In acelaşi timp, în scopul gospodăririi judicioase a materialelor şi în vederea reducerii consumurilor s-a trecut la executarea unor scule — alezoare, burghie etc — necesare producţiei, din materialul recuperat de la broşele casate confecţionate din oţel special. Aceasta va genera, în 1974, o economie de materiale în valoare de 350 mii lei. Prin înlocuirea calităţii materialului arc I cu arc III la foile I şi II de la arcurile camionului MAN rezultă o economie de 670 mii lei. Şirul exemplelor poate continua cu modificările aduse la piuliţele de etanşare de la amortizoarele pentru autocamioane, autoutilitare şi autofurgone v e, care constau în înlocuirea oţelului rotund de 0 56 și 70mm — cu greutatea de 0,650 kg, pe produs — cu şaibe de etanşare din tablă decapată, a căror greutate pe produs este de numai 0,175 kg. Jaluzelele radiatoarelor pentru camioanele din familia S.R., care se execută din materiale metalice (tablă dublă decapată), se vor înlocui cu jaluzele din pînză cauciucată. Economia ce va rezulta, la nivelul producţiei anului 1974, se cifrează la cca 200 mii lei. In mare, acestea ar fi căile de „atac“ pe care le-am urmat pînă acum în vederea asigurării desfăşurării unei activităţi mai rodnice în anul care urmează. Desigur că mijloacele de îmbunătăţire a muncii noastre nu se termină aici ci, din contra, ne vom orienta şi în continuare preocupările spre direcţiile cerute de necesităţile producţiei, înarmaţi cu experienţa ce am dobîndit-o şi îmbunătăţindu-ne continuu activitatea, sîntem convinşi că vom reuşi să perfecţionăm mecanismul aprovizionării, premisă sigură pentrurealizarea în bune condiţiuni a sarcinilor de plan ale anului 1974 şi a cincinalului înainte de termen.