Tribuna Sibiului, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)

1973-11-01 / nr. 1768

CU PLANUL ÎNDEPLINIT PE PRIMII TREI ANI AI CINCINALULUI în fiecare zi noi şi noi unităţi economice ne­ditori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi anga­anunţă îndeplinirea cu succes a sarcinilor propuse iar­­ în antrenanta întrecere socialistă raportează zi de zi rezultate remarcabile m îndeplinirea şi pe primii 3 ani ai cincinalului. Colectivele de num­­depăşirea Indicatorilor de plan: întreprinderea jude­ţeană a viei şi vinului • Colectivul de muncă din întreprinderea viei şi vinului Si­biu, în urma analizei rezultatelor obţinute raportează că nivelul planificat al indicatorilor pro­ducţiei globale şi producţiei marfă a fost atin­s deja, la data de 15 octombrie a.c. Acest lucru a fost­ posibil datorită abnegaţiei şi entuziasmului cu care întreg colectivul întreprinderii a înţeles să lucreze pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în actua­lul cincinal. „Mătasea roşie“ Cisnădie­ ­) în acelaşi context se în­scriu şi rezultatele obţinute de muncitorii întreprinderii „Măta­sea roşie" Cisnădie, care amintă şi ei îndeplinirea sarcinilor de plan pe primii trei ani ai cinci­nalului. Dar dacă acest harnic colectiv şi-a îndeplinit angaja­­­­mentele luate nu înseamnă că entuziasmul lor să se oprească aici. Dimpotrivă, până la finele anului în curs se vor produce suplimentar peste 30 mii m.p. ţe­sături mătase, aceasta înscriin­­du-se în valoarea de 18 milioane lei, producţie ce se va realiza peste plan. G. B. întreprinderea de şuruburi Mediaş . Alăturîndu-se efortului Co­mun pentru îndeplinirea cincina­lului înainte de termen, colecti­vul întreprinderii de şuruburi Mediaş raportează că la data de 22 octombrie a.c. şi-a realizat planul de producţie aferent celor trei ani ai cincinalului. Succesul înregistrat de harnicul colectiv medieşan este datorat luării şi rea­lizării a o serie de măsuri pen­tru bunul mers al procesului de producţie. Printre acestea, de o mare eficienţă s-au dovedit a fi buna organizar­e a muncii, apro­vizionarea cu materii prime şi materialele necesare sectoarelor productive. Dotarea întreprinderii cu maşini automate de mare pro­ductivitate, cu utilaje de confec­ţionat inele, precum şi cu ma­şini de ştanţat cap hexagonal, de presat la rece precum şi­ altele, au influenţat pozitiv îndeplinirea sarcinilor de producţie în mod ritmic şi la un nivel calitativ su­perior. Toate acestea vor per­mite colectivului întreprinderii să realizeze, pină la sfîrşitul anu­lui o producţie globală supli­mentară în valoare de 20 milioa­ne lei, precum şi 19,7 milioane lei producţie marfă. Asimilarea de noi produse este un alt capitol al preocupărilor specialiştilor de aici. Noile orga­ne de asamblare necesare auto­camioanelor M.A.N. şi autoturis­melor „Dacia", sunt produse asi­milate în ultima perioadă. Para­lel cu activitatea productivă, în vederea obţinerii unei eficienţe economice ridicate şi a reducerii de fonduri valutare s-a desfăşu­rat şi activitatea de autodotare. Numai în acest an au fost exe­cutate maşini şi utilaje în va­loare de 95 mii lei valută. Nici asigurarea sectoarelor productive cu cadre calificate nu a fost ne­glijată, un însemnat număr de tineri fiind calificaţi în meseriile de presori, maşinişti-operatori. Faptul că întreprinderea a reu­şit să-şi realizeze înainte de ter­men sarcinile de plan aferente celor trei ani din cincinal de­monstrează voinţa acestui colec­tiv, hotărîrea lui de a încheia planul cincinal in patru ani și jumătate. ASIGURAREA ŞI FOLOSIREA RESURSELOR DE MUNCĂ -o problemă mereu actuală Este bine cunoscut faptul că ju­deţul nostru, ca urmare a gradului înalt de industrializare, conferă o ocupare ridicată a resurselor­­ de muncă, o echilibrată repartizare pe sfere şi ramuri de activitate. Pentru a susţine această afirmaţie este su­ficient să arăt că la 1 000 locuitori, 365 sunt salariaţi, din care în indus­trie 209. Dar cu toate că înregistrăm un grad ridicat al ocupării resurselor de muncă (80 la sută), superior ce­lui înregistrat la nivelul ţării, cu toate că pentru anumite sectoare de activitate (exploatarea forestieră şi construcţii) se recurge la forţă de muncă din judeţele limitrofe, mai dispunem încă de anumite rezer­ve de muncă nefolosite. Hotărîrea plenarei Comitetulu Central al Partidului Comunist Ro­mân din 20—21 noiembrie 1972 pri­vind sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid pentru înde­plinirea şi depăşirea planului de dez­voltare economico-socială a Rommâ­niei menţionează necesitatea unor măsuri concrete, pe întreprinderi, comune, oraşe şi judeţe, în vederea asigurării recrutării, repartizării şi pregătirii raţionale a forţei de mun­că în funcţie de necesităţile diferi­telor sectoare de activitate. In ve­derea îndeplinirii acestor sarcini,, sub îndrumarea secretariatului Comi­tetului judeţean de partid, s-a tre­cut, în­ această perioadă, la elabora­rea balanţei forţei de muncă în pro­fit teritorial. Această balanţă se efec­tuează pe fiecare comună, oraş, mu­nicipiu şi la nivel de judeţ, eviden­ţiind gradul de ocupare al potenţia­lului uman din fiecare localitate în parte, respectiv disponibilul şi pre­ferinţele acestuia. Esenţial, pentru reuşita acestei vaste şi importante lucrări este ca toţi factorii antrenaţi în realizarea ei —­ deputaţi cadre didactice, eco­nomişti, sociologi etc. —, să depună tot efortul pentru înregistrarea co­rectă a populaţiei ocupate, dar mai ales pentru depistarea tuturor re­surselor de muncă nefolosite din ju­deţul nostru, în vederea încadrării acestora într-o activitate productivă, utilă societăţii. Depistarea rezervelor de forţă de muncă, antrenarea lor în circuitul producerii de bunuri ma­teriale se pune cu o deosebită a­­cuitate, avîndu-se în vedere că nu­mai în anul 1974 economia judeţu­lui nostru trebuie asigurată cu încă cel puţin 13 000 muncitori calificaţi. Luîndu-se în studiu sursele de a­­coperire fizică a acestui necesar (spor natural al resurselor de mun­că, populaţia casnică atrasă spre ramuri industriale, soldul pozitiv al mişcării inter­judeţene) se justifică pe deplin acţiunea declanşată în ju­deţ (ca de altfel pe cuprinsul între­gii ţări) de depistare a noi resurse pentru angrenarea lor în circuitul productiv. Este o îndatorire patrio­tică, izvorîtă din necesitatea ca în­treaga populaţie aptă de muncă să-şi aducă aportul la producerea valori­lor materiale şi spirituale, pentru propăşirea României socialiste. Ing. IO­AN VASIU, directorul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a judeţului Sibiu Consacrate ca o practică frecventă în viaţa Clubului salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii, dez­baterile­­la masa rotundă, cu fac­tori de conducere politică şi admi­nistrativă de la unităţile C.F.R. Si­biu, Autobaza T.A. şi P.T.T.R., pe cele mai diverse teme politico-ideo­­logice şi cultural educative, au pri­lejuit şi prilejuiesc un fructuos schimb de opinii şi propuneri. La iniţiativa consiliului de conducere al clubului şi a redacţiei ziarului nos­tru au fost solicitaţi la discuţii se­cretari ai unor organizaţii de partid, preşedinţii unor comitete sindicale, cadre tehnice de la instituţiile amin­tite. Cu acest prilej participanţii au fost solicitaţi să-şi exprime părerile in legătură cu activitatea clubului, aflat la începutul unei etape de re­­vitalizare a muncii, în condiţiile unei baze materiale îmbunătăţite, pentru adecvarea la cerinţele cultu­ral-educative aflate într-o dinamică permanentă. Se scontează şi se aş­teaptă un reviriment în acţiunea de educaţie socialistă a salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii. In e­­senţă s-a discutat despre eficienţa acţiunilor desfăşurate de club, des­pre caracterul şi eficienţa lor re­flectate în g­radul de participare a lucrătorilor la rezolvarea sarcinilor de producţie şi sociale. în ideatica confruntării s-a abordat problema continuităţii muncii politice de masă de la locurile de muncă în cadrul cluburilor, modul cum trebuie să susţină organizaţiile de partid, de tineret şi sindicatele întreaga gamă de manifestări cultural-a­rtistice, edu­cative şi distractive în­­conformitate cu indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971. Constatările participanţilor la ma­sa rotundă converg spre a eviden­ţia existenţa unei preocupări a con­­ducerii clubului de a imprima aces­tei instituţii valenţe cultural-educa­tive, beneficiarii ei fiind îndeosebi salariaţi ai C.F.R., şi aceştia fără să întrunească însă numărul aştep­tat., pe planul, mişcării artistice de amatori fiinţează la club formaţii, de teatru, dansuri, muzică populară şi uşoară,, un corp precum şi o bri­gadă artistică de agitaţie. Se recla­mă necesitatea întăririi lor prin re­crutarea de noi membri, îmbogăţirea şi reîmprospătarea repertoriului, în special a formaţiei de teatru şi a brigăzii artistice de agitaţie. Se întreprinde o acţiune de pre­gătire practică instructivă în cercu­rile foto şi în cercul de muzică pen­tru copii. Este în curs de înjghebare un cerc de matematică. Jocurile dis­tractive: lems de masa, şah, remy atrag o serie de tineri, dar cei mai mulţi dintre aceştia se limitează la o frecvenţă la club doar pentru a­­ceste divertismente. Ca atare, mai puţini sunt aceea care îşi lărgesc orizontul cunoaşteri prin participare la expuneri pe teme politico-ideolo­­gice, tehnico-ştiinţifice, de istoria artei, literaturii şi muzicii. In biblio­teca clubului (bine înzestrată) şi la fondul de documentare politică se constată că munca cu cartea nu se află la cotele cerute de exigenţele timpului nostru (Ion Muntean, direc­torul clubului). S-a reliefat pregnant ideea pătrun­derii în sectoarele productive, la locuri de muncă, in localităţile unde locuiesc navetiştii. In strînsă colaborare cu comitete­le sindicale, o bună parte a expune­rilor, programelor de brigadă etc. pot fi prezentate în faţa muncitori­lor de la staţia C.F.R., depou, în ate­lierele autobazei, instituţii care po­sedă săli bine amenajate. Peste ju­mătate din salariaţii staţiei C.F.R. Sibiu sunt navetişti care, în virtutea acestei situaţii nu pot să se bucure de posibilităţile de culturalizare ale clubului. Comitetul de partid de la staţia C.F.R. preconizează să efec­tueze deplasări cu formaţiile cartu­­rgie ale clubului, să trimită confe­renţiari din anumite domeni în cen­trele de comună, arăta Constantin Daneş, secretarul organizaţiei P.C.R. Încercări au existat dar nu s-au­ sol­dat cu roadele aşteptate. Reuşita a­­cestor acţiuni cere o pregătire ju­dicioasă atît in ce priveşte calitatea programelor cit şi a mobilizării. Aici trebuie să existe o» conlucrare feri­cită« între consiliul de conducere »l clubului, ai cărui membrii sînt de fapt oameni ca munci de răspundere în întreprinderile de transport şi telecomunicaţii şi comitetul sindica­tului, sub conducerea comitetului de partid. Clubul nu poate să devină un focar de cultură şi instrucţie fă­ră aderarea conştientă, sistematică la activităţile integrative. Dacă clu­bul are datoria prin tot ceea ce re­alizează să sporească gradul de ac­tivitate printr-o ambianţă de cultu­ră elevată, divertisment activ, prin farmecul unor acţiuni distractive să­nătoase, grupele şi comitetul sindi­catului, organizaţiile de tineret tre­buie să fie şi ele prezente în mobi­lizarea oamenilor, sa le explice ros­tul şi ntilitatea frecventării clubului. S-a recunoscut, în spiritul unei­­depline sincerităţi, că... „nu s-a fă­cut tot ce se putea face în murtea cu oamenii. Au fost prea puţine pro­grame. Pentru a sprijini munca po­litică de masă din ateliere şî secţii, clubul trebuie să­ aibă pregătită în permanenţă o brigadă artistică de agitaţie, iar aceasta să fie promptă, cu un program atractiv, pătruns de combativitate în privinţa lipsurilor în producţie" (Ion Arraeanu, locţii­torul secretarului de partid, depoul C.F.R.). Activitatea politică de la depou, dusă cu agitatorii sau prin agitaţie audio-vizuală, trebuie să ai­bă continuitate prin mijloacele de care dispune clubul. Şi tocmai în această privinţă comitetul de partid de la depou a făcut încă puţin. S-a instalat o mentalitate greşită, aceea că la club trebuie să meargă doar tinerii. „Se presează atît de mult asupra tinerilor şi numai spre ei, incit aceştia aproape instinctiv re­acţionează dintr-un motiv de satu­raţie, eschîvîndu-se, cum pot, ele la (Continuare I, pag. a IlI-a) GEORGE TI­MB­EA­NU OPINNI LA MASA ROTUNDA PENTRU: Reorientarea pe coordonatele nece­sităţii actuale a clubului salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii , I­imuTTWaa«— PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La I.A.S. Şura Mică Dezvoltarea pomiculturii-obiectiv im­portant in valorificarea fondului funciar Aşezarea geografică a împrejuri­milor oraşului Sibiu şi configuraţia variată a reliefului asigură în a­­ceastă zonă condiţii naturale priel­nice pentru cultura pomilor fructi­feri. Ca urmare, pomicultura a cunos­cut o dezvoltare continuă, devenind o importantă ramură a producţiei agricole, iar produsele sale s-au bucurat de preţioase aprecieri, atît in ţară cit şi peste hotare. Pomicultura contribuie la folosi­rea integrală şi raţională a pămîn­­tului, punînd în valoare în general terenuri cu o fertilitate naturală scă­zută, a căror folosire pentru cultura cerealelor este neeconomică. Din aceste considerente, noi am stabilit sarcini concrete în legătură cu extinderea suprafețelor de pomi, structura sortimentelor cultivate, precum şi amplasarea judicioasă a plantaţiilor. Consiliul oamenilor muncii din IA.S. Şura Mică a luat măsuri pentru extinderea sectorului pomicol. In acest scop s-a întocmit un proiect pentru înfiinţarea a 100 ha livadă intensivă, cu specii şi so­iuri de pomi de mare productivitate, în care se vor planta peste 100 mi­ pomi. Plantaţia care se înfiinţează va fi de tip super-intensiv, iar din numărul total de pomi, 60.000 vor fi piersici. Este cunoscut că piersicul se nu­mără printre cele mai valoroase spe­cii de pomi cultivate, fiind mult a­­preciat pentru calităţile fructelor sale, la I.A.S. Şura Mică această specie de pomi a dat rezultate foarte bune, cu producţii stabile în fiecare an. In această toamnă vom planta 50 ha livadă de piersic. Paralel cu extinderea plantaţiei de piersici, se va înfiinţa şi o livadă de 15 ha de nuc precum şi alta de 35 ha măr. Ca formă de conducere, în livada de piersic se va folosi coroana diri­jată în sistem d­e gard pomicol fără spalier. Pentru buna desfăşurare a procesului de producţie, plantaţia va fi dotată cu întregul set de maşini necesare efectuării­ mecanizate a ma­jorităţii lucrărilor cerute de cultu­ra pomilor fructiferi, în mod deose­bit a celor de mobilizare şi întreţi­nere a solului, de administrare a în­grăşămintelor,­ de combatere a boli­lor şi dăunătorilor. Alimentarea­ cu apă a plantaţiei se asigură prin executarea unui­ lac de acumulare cu un volum de 157600 mc apă. In prezent se­­ lucrează intens la pregătirea şi amenajarea terenului în vederea plantării. Pînă acum s-au amenajat peste 70 ha. Prin înfiinţa­rea­ acestei plantaţii se preconizea­ză obţinerea unei producţii de pes­te­ 1­300 t fructe, de la care­ va re­zulta, prin valorificarea , atît pe pia­ţa internă cit şi la export un be­neficiu de peste un milion sas® «ut» mii Iei. Ing. SABIN POPA de la Î.A.S. Ştara Mică Anul VI nr. 1768 Joi 1 noiembrie 1973­­4 pagini 30 Hani Unul din războaiele de țesut covoare plusate de la U.S. „Textila" Cisnădie, cu multiple posibilităţi de realizare a­ frumoaselor modele orientale ! *' Predarea integrală a produselor contractate cu statul Sub conducerea comitetului comunal de partid, locuitorii co­munei Tilişca, Intensificind în ul­timul timp acţiunea de predare a produselor contractate de ce­tăţeni cu statul, au reuşit să în­deplinească în întregime obliga­ţiile contractuale în carne pe a­­nul 1973. Se vor preda numai la acest produs 15 tone carne în plus pînă la 31 decembrie, cu­rent şi însemnate cantităţi de lînă, lapte de vacă, brînză tele­mea, şi altele. Concomitent s-a declanşat campania de încheiere a contractelor pentru anul urmă­tor. Pină la­ data actuală au fost semnate contracte pentru livra­rea a 200 miei,­ 20 bovine și ti­neret bovin, 3 500 kg lină. Realizări la zi in întreprinderile agricole de stat Angrenaţi Intr-o însufleţită Între­cere, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat depun eforturi sus­ţinute pentru realizarea integrală a sarcinilor în toate sectoarele. Iată cîtev­a secvenţe din activităţile şi realizările la zi, I.A.S. Slimnic. Aici a mai rămas de recoltat porumbul boabe de pe 10 hectare din cele 206 cite ocupă această cultură. Pentru a pune cit mai urgent la adăpost întreaga re­­coltă, şefii făraşelor vegetale au an­trenat. ieri, ia recoltări toate forţe­le şi mijloacele existente. Totodată, au fost luate măsuri pentru trans-­ portul din cimp a ştiuleţilor, acţiu­ne în care se aflau mobilizate 15 camioane şi alte mijloace de tr­ans­­port. Chiar şi în condiţiile climatice ne­favorabile din acest an, colectivul acestei întreprinderi a reuşit să re­alizeze o producţie medie de 3 300 kg boabe la hectar,pe suprafaţa de­­corată. Un succes remarcabil în a­­ceastă privinţă au înregistrat lucră­torii fermei­­Ruşi, condusă de teh­nicianul Teorii Cadar, care, pe o su­prafaţă de 80 hectare, au obţinut a­­proape 4 000 kg boabe la hectar. I.A.S. Apolda de Sus. De îndată ce au încheiat strînsul recoltei şi­ însămînţările de toamnă, lucrătorii întreprinderii au trecut la pregăti­rea producţiei viitoare de­­fructe şi struguri. Atît­ în livezi, cit şi în vii se lucrează în prezent la executarea arăturilor şî fertilizarea solului. Pî­nă în prezent au fost efectuate ară­turi în livezi pe 86 hectare şi in vii pe 90 hectare. In­ vii se face tot­odată şi îngropatul butucilor. In a­­celaşi timp lucrătorii din­­ fermele viti-pomicole acordă o atenţie deose­bită ridicării gradului de fertilizare a solului. în acest, scop s-au­­ admi­nistrat peste­ 2 200 tone îngrăşămin­te naturale, cite 300 kg superfosfat şi 200 kg sare potasică în hectar. I.A.S. Dealul Ocnei. Colectivul în­treprinderii şi-a prevăzut să execute arături de toamnă pe 1 904 hectare ce urmează să fie însămînţate în primăvară. Pentru realizarea obiec­tivului propus au fost luate masuri de utilizare a parcului de tractoare la întreaga lui capacitate. în aceas­tă acţiune se află antrenate peste 30 tractoare, realizîndu-se o viteză zilnică de 90 hectare. Ca urmare, pînă la această dată s-au executat arături de toamnă pe 1 013 hectare. Totodată, în fermele vegetale se de­pun eforturi susţinute la lucrările d­e fertilizare a solului. Sunt folosite 5 maşini de împrăştiat îngrăşăminte naturale şi 5 remorci, administrîn­­du-se aproape 10 mii tone din acest material fertilizant. S-au aplicat, de asemenea, 81 tone superfosfat şi­ 23 tone sare potasică pe o suprafaţă, de 157 hectare. Este demn de eviden­ţiat că la ferma Săcădare s-au în­cheiat arăturile de toamnă, iar în privinţa realizării planului de ferti­lizare, o mare contribuţie au lucră­torii fermelor Viile Sibiului şi Noul. Un succes important al colectivu­lui de la I.A.S. Dealul Ocnei îl con­stituie şi depăşirea producţiei mar­fă, cît la carnea de vită cit şî îa cea de porc. Pînă în prezent, din fermele zootehnice s-a livrat la fondul de stat cu 13 tone mai multă carne de taurine şi cu 33 tone mai multă. carne de­ porc. ► *.. *­.............*.............. * ‘ Imagine din depozitul de panouri la poligonul de prefabricate - producţie industrială — II I.C.M.J. Sibiu Un tînăr colectiv de muncă ha Frigorifer, ceea ce sur­prinde tn primul rînd este ti­nerețea colectivului de muncă. Media de vîrstă să tot fie 22— 23 ani. Apoi, pentru anumite sectoare — temperatura la care se lucrează. Dar nici una, nici alta nu scad „febra* în care se activează. Dimpotrivă. Iată, bunăoară echipele de la depozite sau de la tunelele de congelare (în ultimele, fri­gul coboară la minus 30—35 grade), care transportă zilnic tone de carne îngheţată, şi aici, majoritatea sunt oameni tineri, plini de viaţă, harnici şi interesaţi în bunul mers al treburilor. In secţia prelucrare, cei 18 măcelari, toţi calificaţi aici prin şcoala profesională sau ucenicie la locul de muncă, reuşesc să-şi îndeplinească, şi —­ cei mai buni dintre ei — să-şi depăşească norma. La „trec prin mina", zilnic* 600— 700 kg carne, adică vreo pa­tru vite. Un bun muncitor, cu mare dexteritate în mînuirea cuţitului, execută in opt ore circa 9 000—10 000 de mişcări. Am putea numi din­ această secţie pe Nicolae Buţîu, Ni­­colae Deoancă, Ion Rusu, Pe­tre Bîschin ş.a. care, sub în­drumarea maiştrilor Gavril Roman şi Vater Schiau, au reuşit să se ridice la un înalt grad de, profesionalitate. De bune aprecieri din par­­­­tea conducerii ne spune ing. principal Gh. Cioc — se bucură $5 colectivul de la secţia prelucrare carne pentru consumul intern. Aici se lu­crează numai cu ucenici care sei califică la locul de muncă —’ toţi tineri între 15 şi 17 ani. Cei 24 de băieţi de aici reuşesc să pregătească pe zi şapte tone , de marfă pentru piaţa Sibiului. „Maistrul Ion­ Cozac a reuşit o performanţă cu aceşti băieţi: pe parcursul a numai patru săptămâni pro­ducţia secţiei a săltat de la 2 torţe la 7 tone carne pe zi. Este un record în primul rînd al vitezei de calificare” (ing. Ion Cioc). Amintim şi aici cîţiva fruntaşi: Toma Cioro­­gar, Vasîle Galea, Ion Gio­­ran, Ion Constantin. Fiind vorba de Frigorifer, nu putem trece cu vederea tocmai „Uzina de frig". E vorba, ,în propriu, de o ade­vărată uzină deservită de... 11 oameni, nu mai mulţi, care lucrează în trei schimburi. Aşadar, un „foc continuu". Datorită bunei pregătiri a me­­canicîlor — spune îng. Marin Stănescu •— nu avem proble­me deosebite. .E adevărat că la ora actuală ducem lipsă de frîgotehnîşti, dar avem In pregătire doi tovarăşi la şcoala de maiştri pentru a­­ceastă specialitate". Fireşte, se pot spune mult, mai­ rpurte lucruri despre ac­tivitatea ce se desfăşoară la Frigorifer. Rindurile­­ de faţă riu­se vor o analiza ci inten­ţionează doar să aducă, în cir­cuitul atenţiei publice munca unui tînăr și harnic colec­tiv sibian. S. T. Vizita delegaţiei militare bulgare la Bucureşti şi Sibiu In zilele de 30 şi 31 octomabrie, delegaţia militară bulgară, condusă­ de, general-colonel Kiril Kosev, şeful Direcţiei, superioare politice a Ar­matei populare bulgare, a avut întil­­niri­­de lucru cu activişti de partid, ai­ armatei noastre din unele co­mandamente şi dintr-o şcoală mili­tară­ de­­ ofiţeri activi. Oaspeţii­ au m­ai vizitat Muzeul de istorie a parti­dului comunist, a mişcării revolu­ţionare şi democratice din România, şi uzina „Electronica" din Bucu­­reşti, în după-amiaza zilei de miercuri, în garnizoana Sibiu a avut loc un miting al prieteniiei­ de arme româ­­no-bulgare, la care au luat cuvîntul general-maior . Constantin Opriţu­, adjunct al ministrului apărării na­ţionale şi secretar al Consiliului po­litic superior, şi general-colonel Ki­­ril Kosev, şeful Direcţiei superioare politice a Armatei populare­ bul­gare. Apoi, delegaţia militară bul­gară a făcut, o vizită la Comitetul judeţean Sibiu şi Partidului Comu­nist Român, unde a fost primită de­ tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv şi G.C. al P.G.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de partid.

Next