Tribuna Sibiului, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)
1973-11-01 / nr. 1768
CU PLANUL ÎNDEPLINIT PE PRIMII TREI ANI AI CINCINALULUI în fiecare zi noi şi noi unităţi economice neditori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi angaanunţă îndeplinirea cu succes a sarcinilor propuse iar în antrenanta întrecere socialistă raportează zi de zi rezultate remarcabile m îndeplinirea şi pe primii 3 ani ai cincinalului. Colectivele de numdepăşirea Indicatorilor de plan: întreprinderea judeţeană a viei şi vinului • Colectivul de muncă din întreprinderea viei şi vinului Sibiu, în urma analizei rezultatelor obţinute raportează că nivelul planificat al indicatorilor producţiei globale şi producţiei marfă a fost atins deja, la data de 15 octombrie a.c. Acest lucru a fost posibil datorită abnegaţiei şi entuziasmului cu care întreg colectivul întreprinderii a înţeles să lucreze pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în actualul cincinal. „Mătasea roşie“ Cisnădie ) în acelaşi context se înscriu şi rezultatele obţinute de muncitorii întreprinderii „Mătasea roşie" Cisnădie, care amintă şi ei îndeplinirea sarcinilor de plan pe primii trei ani ai cincinalului. Dar dacă acest harnic colectiv şi-a îndeplinit angajamentele luate nu înseamnă că entuziasmul lor să se oprească aici. Dimpotrivă, până la finele anului în curs se vor produce suplimentar peste 30 mii m.p. ţesături mătase, aceasta înscriindu-se în valoarea de 18 milioane lei, producţie ce se va realiza peste plan. G. B. întreprinderea de şuruburi Mediaş . Alăturîndu-se efortului Comun pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, colectivul întreprinderii de şuruburi Mediaş raportează că la data de 22 octombrie a.c. şi-a realizat planul de producţie aferent celor trei ani ai cincinalului. Succesul înregistrat de harnicul colectiv medieşan este datorat luării şi realizării a o serie de măsuri pentru bunul mers al procesului de producţie. Printre acestea, de o mare eficienţă s-au dovedit a fi buna organizare a muncii, aprovizionarea cu materii prime şi materialele necesare sectoarelor productive. Dotarea întreprinderii cu maşini automate de mare productivitate, cu utilaje de confecţionat inele, precum şi cu maşini de ştanţat cap hexagonal, de presat la rece precum şi altele, au influenţat pozitiv îndeplinirea sarcinilor de producţie în mod ritmic şi la un nivel calitativ superior. Toate acestea vor permite colectivului întreprinderii să realizeze, pină la sfîrşitul anului o producţie globală suplimentară în valoare de 20 milioane lei, precum şi 19,7 milioane lei producţie marfă. Asimilarea de noi produse este un alt capitol al preocupărilor specialiştilor de aici. Noile organe de asamblare necesare autocamioanelor M.A.N. şi autoturismelor „Dacia", sunt produse asimilate în ultima perioadă. Paralel cu activitatea productivă, în vederea obţinerii unei eficienţe economice ridicate şi a reducerii de fonduri valutare s-a desfăşurat şi activitatea de autodotare. Numai în acest an au fost executate maşini şi utilaje în valoare de 95 mii lei valută. Nici asigurarea sectoarelor productive cu cadre calificate nu a fost neglijată, un însemnat număr de tineri fiind calificaţi în meseriile de presori, maşinişti-operatori. Faptul că întreprinderea a reuşit să-şi realizeze înainte de termen sarcinile de plan aferente celor trei ani din cincinal demonstrează voinţa acestui colectiv, hotărîrea lui de a încheia planul cincinal in patru ani și jumătate. ASIGURAREA ŞI FOLOSIREA RESURSELOR DE MUNCĂ -o problemă mereu actuală Este bine cunoscut faptul că judeţul nostru, ca urmare a gradului înalt de industrializare, conferă o ocupare ridicată a resurselor de muncă, o echilibrată repartizare pe sfere şi ramuri de activitate. Pentru a susţine această afirmaţie este suficient să arăt că la 1 000 locuitori, 365 sunt salariaţi, din care în industrie 209. Dar cu toate că înregistrăm un grad ridicat al ocupării resurselor de muncă (80 la sută), superior celui înregistrat la nivelul ţării, cu toate că pentru anumite sectoare de activitate (exploatarea forestieră şi construcţii) se recurge la forţă de muncă din judeţele limitrofe, mai dispunem încă de anumite rezerve de muncă nefolosite. Hotărîrea plenarei Comitetulu Central al Partidului Comunist Român din 20—21 noiembrie 1972 privind sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de dezvoltare economico-socială a Rommâniei menţionează necesitatea unor măsuri concrete, pe întreprinderi, comune, oraşe şi judeţe, în vederea asigurării recrutării, repartizării şi pregătirii raţionale a forţei de muncă în funcţie de necesităţile diferitelor sectoare de activitate. In vederea îndeplinirii acestor sarcini,, sub îndrumarea secretariatului Comitetului judeţean de partid, s-a trecut, în această perioadă, la elaborarea balanţei forţei de muncă în profit teritorial. Această balanţă se efectuează pe fiecare comună, oraş, municipiu şi la nivel de judeţ, evidenţiind gradul de ocupare al potenţialului uman din fiecare localitate în parte, respectiv disponibilul şi preferinţele acestuia. Esenţial, pentru reuşita acestei vaste şi importante lucrări este ca toţi factorii antrenaţi în realizarea ei — deputaţi cadre didactice, economişti, sociologi etc. —, să depună tot efortul pentru înregistrarea corectă a populaţiei ocupate, dar mai ales pentru depistarea tuturor resurselor de muncă nefolosite din judeţul nostru, în vederea încadrării acestora într-o activitate productivă, utilă societăţii. Depistarea rezervelor de forţă de muncă, antrenarea lor în circuitul producerii de bunuri materiale se pune cu o deosebită acuitate, avîndu-se în vedere că numai în anul 1974 economia judeţului nostru trebuie asigurată cu încă cel puţin 13 000 muncitori calificaţi. Luîndu-se în studiu sursele de acoperire fizică a acestui necesar (spor natural al resurselor de muncă, populaţia casnică atrasă spre ramuri industriale, soldul pozitiv al mişcării interjudeţene) se justifică pe deplin acţiunea declanşată în judeţ (ca de altfel pe cuprinsul întregii ţări) de depistare a noi resurse pentru angrenarea lor în circuitul productiv. Este o îndatorire patriotică, izvorîtă din necesitatea ca întreaga populaţie aptă de muncă să-şi aducă aportul la producerea valorilor materiale şi spirituale, pentru propăşirea României socialiste. Ing. IOAN VASIU, directorul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a judeţului Sibiu Consacrate ca o practică frecventă în viaţa Clubului salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii, dezbaterilela masa rotundă, cu factori de conducere politică şi administrativă de la unităţile C.F.R. Sibiu, Autobaza T.A. şi P.T.T.R., pe cele mai diverse teme politico-ideologice şi cultural educative, au prilejuit şi prilejuiesc un fructuos schimb de opinii şi propuneri. La iniţiativa consiliului de conducere al clubului şi a redacţiei ziarului nostru au fost solicitaţi la discuţii secretari ai unor organizaţii de partid, preşedinţii unor comitete sindicale, cadre tehnice de la instituţiile amintite. Cu acest prilej participanţii au fost solicitaţi să-şi exprime părerile in legătură cu activitatea clubului, aflat la începutul unei etape de revitalizare a muncii, în condiţiile unei baze materiale îmbunătăţite, pentru adecvarea la cerinţele cultural-educative aflate într-o dinamică permanentă. Se scontează şi se aşteaptă un reviriment în acţiunea de educaţie socialistă a salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii. In esenţă s-a discutat despre eficienţa acţiunilor desfăşurate de club, despre caracterul şi eficienţa lor reflectate în gradul de participare a lucrătorilor la rezolvarea sarcinilor de producţie şi sociale. în ideatica confruntării s-a abordat problema continuităţii muncii politice de masă de la locurile de muncă în cadrul cluburilor, modul cum trebuie să susţină organizaţiile de partid, de tineret şi sindicatele întreaga gamă de manifestări cultural-artistice, educative şi distractive înconformitate cu indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971. Constatările participanţilor la masa rotundă converg spre a evidenţia existenţa unei preocupări a conducerii clubului de a imprima acestei instituţii valenţe cultural-educative, beneficiarii ei fiind îndeosebi salariaţi ai C.F.R., şi aceştia fără să întrunească însă numărul aşteptat., pe planul, mişcării artistice de amatori fiinţează la club formaţii, de teatru, dansuri, muzică populară şi uşoară,, un corp precum şi o brigadă artistică de agitaţie. Se reclamă necesitatea întăririi lor prin recrutarea de noi membri, îmbogăţirea şi reîmprospătarea repertoriului, în special a formaţiei de teatru şi a brigăzii artistice de agitaţie. Se întreprinde o acţiune de pregătire practică instructivă în cercurile foto şi în cercul de muzică pentru copii. Este în curs de înjghebare un cerc de matematică. Jocurile distractive: lems de masa, şah, remy atrag o serie de tineri, dar cei mai mulţi dintre aceştia se limitează la o frecvenţă la club doar pentru aceste divertismente. Ca atare, mai puţini sunt aceea care îşi lărgesc orizontul cunoaşteri prin participare la expuneri pe teme politico-ideologice, tehnico-ştiinţifice, de istoria artei, literaturii şi muzicii. In biblioteca clubului (bine înzestrată) şi la fondul de documentare politică se constată că munca cu cartea nu se află la cotele cerute de exigenţele timpului nostru (Ion Muntean, directorul clubului). S-a reliefat pregnant ideea pătrunderii în sectoarele productive, la locuri de muncă, in localităţile unde locuiesc navetiştii. In strînsă colaborare cu comitetele sindicale, o bună parte a expunerilor, programelor de brigadă etc. pot fi prezentate în faţa muncitorilor de la staţia C.F.R., depou, în atelierele autobazei, instituţii care posedă săli bine amenajate. Peste jumătate din salariaţii staţiei C.F.R. Sibiu sunt navetişti care, în virtutea acestei situaţii nu pot să se bucure de posibilităţile de culturalizare ale clubului. Comitetul de partid de la staţia C.F.R. preconizează să efectueze deplasări cu formaţiile carturgie ale clubului, să trimită conferenţiari din anumite domeni în centrele de comună, arăta Constantin Daneş, secretarul organizaţiei P.C.R. Încercări au existat dar nu s-au soldat cu roadele aşteptate. Reuşita acestor acţiuni cere o pregătire judicioasă atît in ce priveşte calitatea programelor cit şi a mobilizării. Aici trebuie să existe o» conlucrare fericită« între consiliul de conducere »l clubului, ai cărui membrii sînt de fapt oameni ca munci de răspundere în întreprinderile de transport şi telecomunicaţii şi comitetul sindicatului, sub conducerea comitetului de partid. Clubul nu poate să devină un focar de cultură şi instrucţie fără aderarea conştientă, sistematică la activităţile integrative. Dacă clubul are datoria prin tot ceea ce realizează să sporească gradul de activitate printr-o ambianţă de cultură elevată, divertisment activ, prin farmecul unor acţiuni distractive sănătoase, grupele şi comitetul sindicatului, organizaţiile de tineret trebuie să fie şi ele prezente în mobilizarea oamenilor, sa le explice rostul şi ntilitatea frecventării clubului. S-a recunoscut, în spiritul uneidepline sincerităţi, că... „nu s-a făcut tot ce se putea face în murtea cu oamenii. Au fost prea puţine programe. Pentru a sprijini munca politică de masă din ateliere şî secţii, clubul trebuie să aibă pregătită în permanenţă o brigadă artistică de agitaţie, iar aceasta să fie promptă, cu un program atractiv, pătruns de combativitate în privinţa lipsurilor în producţie" (Ion Arraeanu, locţiitorul secretarului de partid, depoul C.F.R.). Activitatea politică de la depou, dusă cu agitatorii sau prin agitaţie audio-vizuală, trebuie să aibă continuitate prin mijloacele de care dispune clubul. Şi tocmai în această privinţă comitetul de partid de la depou a făcut încă puţin. S-a instalat o mentalitate greşită, aceea că la club trebuie să meargă doar tinerii. „Se presează atît de mult asupra tinerilor şi numai spre ei, incit aceştia aproape instinctiv reacţionează dintr-un motiv de saturaţie, eschîvîndu-se, cum pot, ele la (Continuare I, pag. a IlI-a) GEORGE TIMBEANU OPINNI LA MASA ROTUNDA PENTRU: Reorientarea pe coordonatele necesităţii actuale a clubului salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii , IimuTTWaa«— PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La I.A.S. Şura Mică Dezvoltarea pomiculturii-obiectiv important in valorificarea fondului funciar Aşezarea geografică a împrejurimilor oraşului Sibiu şi configuraţia variată a reliefului asigură în această zonă condiţii naturale prielnice pentru cultura pomilor fructiferi. Ca urmare, pomicultura a cunoscut o dezvoltare continuă, devenind o importantă ramură a producţiei agricole, iar produsele sale s-au bucurat de preţioase aprecieri, atît in ţară cit şi peste hotare. Pomicultura contribuie la folosirea integrală şi raţională a pămîntului, punînd în valoare în general terenuri cu o fertilitate naturală scăzută, a căror folosire pentru cultura cerealelor este neeconomică. Din aceste considerente, noi am stabilit sarcini concrete în legătură cu extinderea suprafețelor de pomi, structura sortimentelor cultivate, precum şi amplasarea judicioasă a plantaţiilor. Consiliul oamenilor muncii din IA.S. Şura Mică a luat măsuri pentru extinderea sectorului pomicol. In acest scop s-a întocmit un proiect pentru înfiinţarea a 100 ha livadă intensivă, cu specii şi soiuri de pomi de mare productivitate, în care se vor planta peste 100 mi pomi. Plantaţia care se înfiinţează va fi de tip super-intensiv, iar din numărul total de pomi, 60.000 vor fi piersici. Este cunoscut că piersicul se numără printre cele mai valoroase specii de pomi cultivate, fiind mult apreciat pentru calităţile fructelor sale, la I.A.S. Şura Mică această specie de pomi a dat rezultate foarte bune, cu producţii stabile în fiecare an. In această toamnă vom planta 50 ha livadă de piersic. Paralel cu extinderea plantaţiei de piersici, se va înfiinţa şi o livadă de 15 ha de nuc precum şi alta de 35 ha măr. Ca formă de conducere, în livada de piersic se va folosi coroana dirijată în sistem de gard pomicol fără spalier. Pentru buna desfăşurare a procesului de producţie, plantaţia va fi dotată cu întregul set de maşini necesare efectuării mecanizate a majorităţii lucrărilor cerute de cultura pomilor fructiferi, în mod deosebit a celor de mobilizare şi întreţinere a solului, de administrare a îngrăşămintelor, de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Alimentarea cu apă a plantaţiei se asigură prin executarea unui lac de acumulare cu un volum de 157600 mc apă. In prezent se lucrează intens la pregătirea şi amenajarea terenului în vederea plantării. Pînă acum s-au amenajat peste 70 ha. Prin înfiinţarea acestei plantaţii se preconizează obţinerea unei producţii de peste 1300 t fructe, de la care va rezulta, prin valorificarea , atît pe piaţa internă cit şi la export un beneficiu de peste un milion sas® «ut» mii Iei. Ing. SABIN POPA de la Î.A.S. Ştara Mică Anul VI nr. 1768 Joi 1 noiembrie 19734 pagini 30 Hani Unul din războaiele de țesut covoare plusate de la U.S. „Textila" Cisnădie, cu multiple posibilităţi de realizare a frumoaselor modele orientale ! *' Predarea integrală a produselor contractate cu statul Sub conducerea comitetului comunal de partid, locuitorii comunei Tilişca, Intensificind în ultimul timp acţiunea de predare a produselor contractate de cetăţeni cu statul, au reuşit să îndeplinească în întregime obligaţiile contractuale în carne pe anul 1973. Se vor preda numai la acest produs 15 tone carne în plus pînă la 31 decembrie, curent şi însemnate cantităţi de lînă, lapte de vacă, brînză telemea, şi altele. Concomitent s-a declanşat campania de încheiere a contractelor pentru anul următor. Pină la data actuală au fost semnate contracte pentru livrarea a 200 miei, 20 bovine și tineret bovin, 3 500 kg lină. Realizări la zi in întreprinderile agricole de stat Angrenaţi Intr-o însufleţită Întrecere, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat depun eforturi susţinute pentru realizarea integrală a sarcinilor în toate sectoarele. Iată cîteva secvenţe din activităţile şi realizările la zi, I.A.S. Slimnic. Aici a mai rămas de recoltat porumbul boabe de pe 10 hectare din cele 206 cite ocupă această cultură. Pentru a pune cit mai urgent la adăpost întreaga recoltă, şefii făraşelor vegetale au antrenat. ieri, ia recoltări toate forţele şi mijloacele existente. Totodată, au fost luate măsuri pentru trans- portul din cimp a ştiuleţilor, acţiune în care se aflau mobilizate 15 camioane şi alte mijloace de transport. Chiar şi în condiţiile climatice nefavorabile din acest an, colectivul acestei întreprinderi a reuşit să realizeze o producţie medie de 3 300 kg boabe la hectar,pe suprafaţa decorată. Un succes remarcabil în această privinţă au înregistrat lucrătorii fermeiRuşi, condusă de tehnicianul Teorii Cadar, care, pe o suprafaţă de 80 hectare, au obţinut aproape 4 000 kg boabe la hectar. I.A.S. Apolda de Sus. De îndată ce au încheiat strînsul recoltei şi însămînţările de toamnă, lucrătorii întreprinderii au trecut la pregătirea producţiei viitoare defructe şi struguri. Atît în livezi, cit şi în vii se lucrează în prezent la executarea arăturilor şî fertilizarea solului. Pînă în prezent au fost efectuate arături în livezi pe 86 hectare şi in vii pe 90 hectare. In vii se face totodată şi îngropatul butucilor. In acelaşi timp lucrătorii din fermele viti-pomicole acordă o atenţie deosebită ridicării gradului de fertilizare a solului. în acest, scop s-au administrat peste 2 200 tone îngrăşăminte naturale, cite 300 kg superfosfat şi 200 kg sare potasică în hectar. I.A.S. Dealul Ocnei. Colectivul întreprinderii şi-a prevăzut să execute arături de toamnă pe 1 904 hectare ce urmează să fie însămînţate în primăvară. Pentru realizarea obiectivului propus au fost luate masuri de utilizare a parcului de tractoare la întreaga lui capacitate. în această acţiune se află antrenate peste 30 tractoare, realizîndu-se o viteză zilnică de 90 hectare. Ca urmare, pînă la această dată s-au executat arături de toamnă pe 1 013 hectare. Totodată, în fermele vegetale se depun eforturi susţinute la lucrările de fertilizare a solului. Sunt folosite 5 maşini de împrăştiat îngrăşăminte naturale şi 5 remorci, administrîndu-se aproape 10 mii tone din acest material fertilizant. S-au aplicat, de asemenea, 81 tone superfosfat şi 23 tone sare potasică pe o suprafaţă, de 157 hectare. Este demn de evidenţiat că la ferma Săcădare s-au încheiat arăturile de toamnă, iar în privinţa realizării planului de fertilizare, o mare contribuţie au lucrătorii fermelor Viile Sibiului şi Noul. Un succes important al colectivului de la I.A.S. Dealul Ocnei îl constituie şi depăşirea producţiei marfă, cît la carnea de vită cit şî îa cea de porc. Pînă în prezent, din fermele zootehnice s-a livrat la fondul de stat cu 13 tone mai multă carne de taurine şi cu 33 tone mai multă. carne de porc. ► *.. *.............*.............. * ‘ Imagine din depozitul de panouri la poligonul de prefabricate - producţie industrială — II I.C.M.J. Sibiu Un tînăr colectiv de muncă ha Frigorifer, ceea ce surprinde tn primul rînd este tinerețea colectivului de muncă. Media de vîrstă să tot fie 22— 23 ani. Apoi, pentru anumite sectoare — temperatura la care se lucrează. Dar nici una, nici alta nu scad „febra* în care se activează. Dimpotrivă. Iată, bunăoară echipele de la depozite sau de la tunelele de congelare (în ultimele, frigul coboară la minus 30—35 grade), care transportă zilnic tone de carne îngheţată, şi aici, majoritatea sunt oameni tineri, plini de viaţă, harnici şi interesaţi în bunul mers al treburilor. In secţia prelucrare, cei 18 măcelari, toţi calificaţi aici prin şcoala profesională sau ucenicie la locul de muncă, reuşesc să-şi îndeplinească, şi — cei mai buni dintre ei — să-şi depăşească norma. La „trec prin mina", zilnic* 600— 700 kg carne, adică vreo patru vite. Un bun muncitor, cu mare dexteritate în mînuirea cuţitului, execută in opt ore circa 9 000—10 000 de mişcări. Am putea numi din această secţie pe Nicolae Buţîu, Nicolae Deoancă, Ion Rusu, Petre Bîschin ş.a. care, sub îndrumarea maiştrilor Gavril Roman şi Vater Schiau, au reuşit să se ridice la un înalt grad de, profesionalitate. De bune aprecieri din partea conducerii ne spune ing. principal Gh. Cioc — se bucură $5 colectivul de la secţia prelucrare carne pentru consumul intern. Aici se lucrează numai cu ucenici care sei califică la locul de muncă —’ toţi tineri între 15 şi 17 ani. Cei 24 de băieţi de aici reuşesc să pregătească pe zi şapte tone , de marfă pentru piaţa Sibiului. „Maistrul Ion Cozac a reuşit o performanţă cu aceşti băieţi: pe parcursul a numai patru săptămâni producţia secţiei a săltat de la 2 torţe la 7 tone carne pe zi. Este un record în primul rînd al vitezei de calificare” (ing. Ion Cioc). Amintim şi aici cîţiva fruntaşi: Toma Ciorogar, Vasîle Galea, Ion Gioran, Ion Constantin. Fiind vorba de Frigorifer, nu putem trece cu vederea tocmai „Uzina de frig". E vorba, ,în propriu, de o adevărată uzină deservită de... 11 oameni, nu mai mulţi, care lucrează în trei schimburi. Aşadar, un „foc continuu". Datorită bunei pregătiri a mecanicîlor — spune îng. Marin Stănescu •— nu avem probleme deosebite. .E adevărat că la ora actuală ducem lipsă de frîgotehnîşti, dar avem In pregătire doi tovarăşi la şcoala de maiştri pentru această specialitate". Fireşte, se pot spune mult, mai rpurte lucruri despre activitatea ce se desfăşoară la Frigorifer. Rindurile de faţă riuse vor o analiza ci intenţionează doar să aducă, în circuitul atenţiei publice munca unui tînăr și harnic colectiv sibian. S. T. Vizita delegaţiei militare bulgare la Bucureşti şi Sibiu In zilele de 30 şi 31 octomabrie, delegaţia militară bulgară, condusă de, general-colonel Kiril Kosev, şeful Direcţiei, superioare politice a Armatei populare bulgare, a avut întilniride lucru cu activişti de partid, ai armatei noastre din unele comandamente şi dintr-o şcoală militară de ofiţeri activi. Oaspeţii au mai vizitat Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, şi uzina „Electronica" din Bucureşti, în după-amiaza zilei de miercuri, în garnizoana Sibiu a avut loc un miting al prieteniiei de arme româno-bulgare, la care au luat cuvîntul general-maior . Constantin Opriţu, adjunct al ministrului apărării naţionale şi secretar al Consiliului politic superior, şi general-colonel Kiril Kosev, şeful Direcţiei superioare politice a Armatei populare bulgare. Apoi, delegaţia militară bulgară a făcut, o vizită la Comitetul judeţean Sibiu şi Partidului Comunist Român, unde a fost primită de tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv şi G.C. al P.G.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid.