Tribuna Sibiului, februarie 1974 (Anul 7, nr. 1845-1868)

1974-02-01 / nr. 1845

Anul VII, nr. 1845 LA TILIŞCA Tot gospodăriri crescător de animale Invit cititorul să pătrundem direct în realitatea plină de semnificaţii a unor date statistice. Cifrele vor fi argumente esenţiale şi ne vor dovedi cu prisosinţă că bunăstarea materială a locuitorilor comunei Tilişca a crescut de la un an la altul. Un salt deosebit îl constatăm în ultimii ani, după ce conducerea partidului a luat unele măsuri de încurajare a creşterii animalelor în fiecare gospodărie de la ţară. Cum tilişcanii au fost şi sunt prin excelenţă printre cei mai buni crescători de vite şi de oi, s-au dovedit deosebit de interesaţi şi s-au angajat să răspundă cu mai bine unei astfel de acţiuni. Astfel că, la sfîrşitul anului 1973, se puteau număra în comună peste 12 000 de oi, 550 taurine, 250 porci, 400 cabaline, 256 caprine, peste 5 000 de păsări, numeroase familii de albine şi iepuri de casă. In ziua de 25 ianuarie, primarul comunei raporta participanţilor la cea de-a XXX-a sesiune ordinară a consiliului popular că, din totalul locuitorilor comunei, mai sunt doar 10 cetăţeni care n-au încheiat încă contracte cu statul. Pentru a sugera şi mai bine puterea economică a comunei reţinem că predările la fondul de stat pe anul trecut au depăşit cu mult cifrele planificate. Pentru cei interesaţi reţinem că în 1973 tilişcanii au predat la fondul de stat 140 tone de carne, 26,3 tone lină, aproape 3 000 hl lapte de vacă, 17,7 tone brînză şi alte produse. Zilnic pleacă din Tilişca aproximativ 1 000 litri lapte de vacă. La jumătatea lunii ianuarie a acestui an Consiliul popular al comunei Tilişca informa organele superioare că a fost terminată acţiunea de încheiere a contractelor cu statul pe întreg anul 1974. Dar iată cifrele planificate. Gospodarii din Tilișca vor vinde statului în acest an 1 150 de miei, 425 oi, 230 porci, 111 vite mari, 61 capete tineret taurin, 16 000 kg lînă, 10 000 kg brînză, 1 750 hl lapte de vacă. Din acest total sarcinile care revin pe trimestrul I sunt realizate încă din prima lună a anului. O dovadă în plus că sarcinile planificate în acest an vor fi substanţial depăşite spre bucuria cetăţenilor din Tilişca şi, a noastră, a tuturora. Locul I pe judeţ In viaţa economică a comunei creşterea animalelor, şi mai ales oieritul, rămîne capitolul cel mai important. Dar nu singurul, în întrecerea patriotică pentru cea mai frumoasă, cea mai bine gospodărită comună, tilişcanii au primit pentru anul de întrecere patriotică 1971—1972, premiul II. Apoi, ei şi-au propus să ocupe locul I şi, aşa cum s-a comunicat în ziarul nostru de ieri, l-au şi obţinut. Cunoscînd felul locuitorilor din Tilişca, şi anume de a se lăuda numai cu rezultatele certe, palpabile, o astfel de opţiune pentru locul I a fost bine fundamentată. Un prim element îl constituie desigur rezultatele anului trecut în acest domeniu. Astfel că lucrările realizate prin muncă patriotică reprezintă în bani aproape un milion şi jumătate. Cu contribuţia cetăţenilor s-a dat în folosinţă în 1973 un local de şcoală nouă, lucrare la care s-au economisit, faţă de preţul din deviz, o sumă de 39 000 lei, ca să amintim doar una din lucrările principale. Printre evenimentele de seamă ale anului trecut am mai reţinut şi faptul că 79 de cetăţeni, cei mai buni gospodari ai satului au fost distinşi cu insigna de „Fruntași în gospodărirea satelor". Cunoaştere, organizare, acţiune „Ş-am zis noi aşa — spune primarul Ion Haşegan — şi aşa am făcut“. Marea calitate a unui bun organizator, cum este primarul comunei din Tilişca, este cunoaşterea. Cunoaşterea a tot ce este şi ce trebuie să fie. Cunoaşterea oamenilor. Cunoaşterea celor mai adecvate metode de acţiune. Spunînd acţiune am vizat deja a doua calitate a primarului. Pentru că nimic nu s-ar rezolva fără acţiune. Aşadar, acţiunea în cunoaşterea de cauză, iată în cîteva vorbe ideile pe care mi le-a sugerat fizionomia dinamică, caldă, deschisă, cu minte şi trup sănătos a primarului comunei Tilişca. Se spune că astfel de calităţi le întruchipează cu prisosinţă aceşti oameni, dovedind o adevărată originalitate atunci cînd trebuie să se afirme ca organizatori. Acest spirit ales de iniţiativă, de organizare s-a cîştigat în confruntarea cu viaţa aspră a oieritului de-a lungul şi de-a latul ţării, în peregrinările de peste hotare chiar. De peste tot pe unde au umblat au observat, au ales, au reţinut ceea ce a fost bun în experienţa umană. în Tilişca primarul este la ora actuală unul dintre cei mai buni organizatori ai vieţii economicosociale a satului. Dar, spre lauda lui, nu lucrează singur. Stilul său de muncă îl împrumută tuturor acelora cu care colaborează în realizarea sarcinilor. Să-mi fie permisă în continuare deschiderea unei paranteze în care să reţin o întîmplare amuzantă. Vine o femeie în vîrstă la primărie şi mai că nu plînge de supărare: „Ce mi-ai făcut, domnule primar? Mi-a pus băiatul la gazetă șiacum cine-1 mai ia? Cum crezi dumneata că se mai însoară?". Dar să vorbim în continuare și despre Pentru Filişcani cel mai mare neajuns este, la ora actuală starea comerţului. Ioan Badea, un gospodar respectat al satului, ne spune! „Sunt pline cooperativele cu porţelanuri şi faianţe, d-apoi ce-ţi trebuie nu găseşti. Nu tu fier de plug, nu cărbune pentru fierari, nu tu cercuri, nu tu colţi pentru cai. In loc de cine ştie ce produse pe care nu le cumpără nime, n-ar putea pune în Necazuri vitrină un pachet de colţuri, pentru potcovit caii pe iarnă? Măcar aşa, să-i vedem în vitrină“. Am reţinut apoi starea în care se află magazinele. Produsele, saci cu făină sau alte alimente stau pe jos, în condiţii neigienice. Capacitatea şi starea fizică a magazinelor din Tilişca, cu tot efortul gestionarilor, nu oferă nici minime condiţii pentru un comerţ igienic, civilizat. In plus, după cum s-a reţinut dinmărturisirea de mai sus, nu există nici o orientare a aprovizionării in funcţie de specificul comunei, de nevoile locuitorilor ei. Să sperăm că au reţinut cei responsa- .a bili şi se vor deplasa în Tilişca să vadă ce se poate îndrepta din necazurile reclamate de cetăţeni. DUMITRU GEMENEL Iniţiativa comuniştilor Pentru reducerea fluctuaţiei muncitorilor şi creşterea calificării tinerilor din secţia sculărie a întreprinderii „Independenţa“, comuniştii din această secţie au analizat modul cum se integrează tinerii de curînd calificaţi în procesul muncii, climatul ce-l au în realizarea normelor de producţie şi alte aspecte din viaţa şi munca lor. Concluziile desprinse din această analiză a comuniştilor cereau o muncă politică concretă, pentru apropierea şi mai mult de tineri spre a-i ajuta în muncă. Şi măsurile luate n-au întîrziat să-şi dea roadele. Tinerii matriţeni Mircea Şerban, Gheorghe Oancea, Nicolae Deac şi alţii au fost repartizaţi în formaţii de lucru pe lîngă comunişti cu înaltă calificare, cum e Aurel Suciu. De alţi tineri strungari se preocupă comuniştii Vaier Seceleanu, Ioan Fusoi, Nicolae Badiu, Nicolae Duţi, Nicolae Raica, Gheorghe Vece şi alţii. In felul acesta tinerii reuşesc să-şi însuşească mai repede şi mai bine meseria, să-şi realizeze normele şi chiar să le depăşească. Tinerii Victor Negru, Petru Ailincă, Ioan Holom, Nicolae Fleşeriu şi alţi strungari şi frezori îşi ridică calificarea, realizînd în ultima lună salarii mult îmbunătăţite. Mai mult, atît comuniştii din biroul organizaţiei de bază, cit şi conducători ai procesului de producţie şi muncitori mai virstnici din secţie, iau parte activă la acţiunile organizate cu uteciştii. Aceştia împărtăşesc tinerilor din experienţa muncii şi vieţii lor, îi sfătuiesc cum să-şi organizeze şi să folosească timpul liber, cum să-şi folosească banii, cum să se comporte in familie, în societate. Ca urmare a acestei iniţiative a comuniştilor, azi a scăzut mult numărul tinerilor ce nu-şi realizau normele, a scăzut fluctuaţia tinerilor, viaţa lor îmbogăţinduse astfel zilnic. VEŞTI din Tălmaciu ■ De curînd, în Tălmaciu, s-a dat în folosinţă un bloc de locuinţe proprietate personală, compus din 20 de apartamente. ■ Zilele trecute la clubul „Firul roşu" din localitate, formaţia de muzică uşoară ECCO a prezentat un spectacol care s-a bucurat de aprecieri din partea celor peste 550 participanţi. Un spectacol asemănător a avut loc după cîteva zile, de această dată cel susţinut de cunoscuta formaţie SAVOY. ■ Zilele trecute, în sala de festivităţi a Liceului de cultură generală din localitate, sub îndrumarea prof. Iosif Cindea, formaţii ale elevilor anului I au susţinut o seară muzical-distractivă pentru colegii lor mai mari, elevii anului IV. Din programul activităţii amintim expunerea făcută de eleva Maria Hanea „Rolul tînărului utecist pentru ridicarea României socialiste pe măreţe culmi“, concursul „Cine ştie cîştigă* cu tema „Cinel-Cinel', cuprinzînd cîteva ghicitori deosebit de reuşite, prezentate de eleva Margareta Roncea. Desigur, n-a lipsit programul de muzică susţinut de formaţia elevilor „Mediu IV“ şi dans. (Petre Petrean, cores,p.). Cadru din cabinetul de geografie, recent Înfiinţat la liceul „Gheorghe Lazar" din Sibiu. Cabinetul dispune de 40 locuri şi este înzestrat cu un bogat material didactic, In bund parte «realizat cu concursul elevilor Tribuna Sibiului Calitatea reparaţiilor - principalul obiectiv al mecanizatorilor Din constatările făcute în două staţiuni pentru mecanizarea agriculturii — Şeica Mare şi Ocna Sibiului — am reţinut, ca un prim fapt, atenţia pe care mecanicii, strungarii, sudorii şi mecanizatorii o acordă calităţii reparaţiilor. La Şeica Mare, de exemplu, până în prezent au fost executate reparaţii medii şi revizii tehnice la un număr de 50 tractoare din 61 planificate. S-au terminat reparaţiile la pluguri, grapele cu discuri, tăvălugi, sape rotative, semănători pentru porumb, maşini pentru plantat cartofi, cele de împrăştiat îngrăşăminte chimice, de semănat cereale păioase. Avansul înregistrat a fost posibil datorită organizării reparaţiilor la secţiile Boarţa şi Şeica Mare în două schimburi. Şeful atelierului, Ioan Antoniu, a desfăşurat în permanenţă un control riguros, iar prin recepţiile interne decadale s-a asigurat o exigenţă sporită asupra calităţii lucrărilor. Deoarece, lipsa unor piese de schimb a creat şi creează încă unele greutăţi în desfăşurarea şi realizarea la timp a reparaţiilor, conducerea staţiunii a organizat două echipe formate din mecanicii şi sudorii Vasile Raţ, Filip Schuller, Ştefan Auner şi Gheorghe Seiwerth, pentru recondiţionarea pieselor. Trebuie spus că aportul acestor echipe a fost substanţial, reuşind să recondiţioneze 260 patine pentru 8 semănători şi 115 cormane pentru 38 pluguri. Trebuie să menţionăm că o patină nouă costă în medie 230 lei, iar o cormană 90 lei. Este lesne de înţeles eficienţa economică a acţiunii. în cadrul atelierului din Şeica Mare activitatea a fost profilată şi pe executarea reparaţiilor necesare la cositorile şi greblele mecanice, maşinile de adunat fin şi cele de împrăştiat îngrăşăminte naturale, aflate aici din alte secţii şi staţiuni de mecanizare din judeţ. La aceste agregate lucrările de reparaţii sînt întrucîtva întîrziate, dată fiind lipsa unor piese de schimb. S-au făcut intervenţiile necesare, dar piesele solicitate nu se găsesc nici măcar în baza de aprovizionare! Oamenii au recurs şi in acest caz la recondiţionarea acelor piese care se pretează, cu gîndul de a încheia reparaţiile la termenul stabilit. Au fost recondiţionate contracuţitele la degete, cuţitele de la cositoare şi alte piese încît, multe din n’............ aceste maşini au şi fost puse în stare de funcţionare. Întrucît în secţiile de mecanizare din Şeica Mare, Buia, Mihăileni şî Răvăşel reparaţiile la maşinile şi utilajele agricole ce vor fi folosite in campania de primăvară, s-au terminat, mecanizatorii au început reviziile tehnice la combine, presele de balotat paie şi celelalte agregate care vor funcţiona în campania de vară. Şi la S.M.A. Ocna Sibiului eforturile principale ale mecanizatorilor sunt concentrate în direcţia asigurării unor reparaţii de bună calitate. Lucrările executate pînă în prezent la cele 32 pluguri, planificate, 17 grape diferite, 10 grape cu discuri, 5 tăvălugi, 8 semănători pentru cereale păroase, 5 maşini de plantat cartofi şi la celelalte, au trecut cu succes examenul la recepţiile interne de calitate. Mecanicii Luca Dănilă şi Tudor Ghiţă şi-au adus şi ei contribuţia la impulsionarea lucrărilor, mai ales prin recondiţionarea unor piese deficitare. Se poate aprecia, de asemenea, faptul că pentru a se putea evita unele cheltuieli suplimentare la administrarea îngrăşămintelor chimice la culturile de porumb şi cartofi, mecanizatorii au confecţionat cutii pentru fiecare semănătoare sau maşină de plantat. Cu ajutorul acestora administrarea materialului fertinizant se va face concomitent cu însăminţările. P. BADEA La ordinea zilei în agricultură Printr-o scrisoare semnată de un grup de locatari din cartierul Hipodrom, ni se cerea sprijinul pentru a determina organele competente de a face o verificare contabilă şi financiară la asociaţia de locatari C.T. 2. In acest sens Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Sibiu, in urma verificărilor întreprinse, comunică printr-o adresă că nici una din neregulile semnalate In scrisoare nu constituie abateri de la regulile financiare, da la normele legale în vigoare. „Verificînd actele contabile s-a constatat că nu s-a făcut nici un fals. In legătură cu acele rotunjiri, precizăm că dacă intr-o lună, din calcul și nu din rotunjiri, a rezultat o sumă de 300—400 Iei in plus, aceasta a fost scăzută în luna următoare din totalul taxelor şi apoi s-a trecut la împărţirea taxelor pe locatari“. Nici cele semnalate în legătură cu unele deconturi fictive nu se confirma, ca de altfel nici ceea ce se susține cu privire la plata unor sume (1 080 lei) pretinse de biroul de copiat acte, ci s-a achitat doar suma de 350 lei (pentru care sunt încheiate acte legale) pentru dactilografiere. „Precizăm încă o dată că nu am constatat abateri de la disciplina financiară şi nu s-a făcut nici o cheltuială fără aprobarea comitetului. S-a constatat, cu ocazia verificărilor, că evidenţele contabile au fost ţinute la zi şi Întocmite corect. De asemenea, toate actele sunt verificate şi semnate de către comisia de revizie. In concluzie subliniem încă o dată că în urma controlului întreprins, aşa cum s-a cerut de către un grup de locatari, nu s-au constatat abateri faţă de care să fie cazul a se lua măsuri administrative, ca să nu mai vorbim de măsuri penale“. S. GEORGE I în urma verificărilor nu s-au constatat nereguli Reclama comercială.. (Urmara din pa£. I) scris şi ale cărei produse „Kitsch“ nu fac cinste oraşului. Există pe alocuri şi inadvertenţe de compunere şi echilibrare a spaţiului de expunere. Vitrinele magazinului „Universal“ au fost întotdeauna adevărate galerii de artă, unde au concurat cei mai iscusiţi vitrinieri. Şi actuala expunere este bună, prezintă tendinţe spre original. Cu toate acestea, au mici scăpări, care le scad din valoare, ba creează chiar bizarerii. Exemplu: în nişte pungi de nylon sunt înghesuite jersee (sau cam aşa ceva), pungile având pretenţia să devină cadouri; multe cutii de pastă de dinţi „Fosfodent“ stau aşezate pe ştergare populare de Avrig; lipsesc din vitrine stofele frumoase existente în acest magazin. Un alt element care contribuie la scăderea valorii estetice a vitrinelor este aşezarea fără nici un fel de discernămînt pe geamurile vitrinelor a tot felul de afişe şi anunţuri privitoare la reducerea de preţuri, orare, liste de sortimente — scrise de mină şi lipite pe dinafară. Cred că nu ar fi rău ca pentru ridicarea nivelului profesional al vitrinierilor şi decoratorilor să se constituie cursuri la nivel de judeţ, unde să li se dea posibilitatea să intre în contact cu artişti plastici profesionişti, critici de artă, arhitecţi. De asemenea, concursurile de vitrine să fie făcute cu o anumită ritmicitate. Cred că instituirea în cadrul Şcolii populare de artă, în case de cultură şi cluburi a unor cursuri de artă decorativă — specializată pe reclame comerciale şi publicitate — la care să participe cît mai mulţi vitrinieri şi decoratori ar duce la formarea adecvată a gustului pentru frumosul autentic şi prin aceste mijloace de esenţă comercială. Pagina 3 înalta preţuire a muncii Miercuri, 30 ianuarie, la ora 13:45, in gara Sibiului sosea un tren de cale îngustă de la Agnita. Era aşteptat in mod deosebit de un grup mare de ceferişti, conducători ai procesului de producţie, şefi de tren, magazineri, frînari etc. pentru că şeful trenului aşteptat, Zaharia Olaru, se Întorcea din tură, pentru ultima dată înainte de a se pensiona. Trenul, după un şuierat prelung, se apropie încet de grupul ceferiştilor. Din tren coboară, în clasica uniformă de ceferist, un om î naltuţ, cu o faţa prelungă puţin oacheş. Peste chipul său anii n-au arat brazde prea adinei, doar părul alb îl dă în vileag că a împlinit şase decenii de viaţă şi aproape patru de muncă. Faţa să nu exprimă nici resemnarea, nici deznădejdea, nici sentimentul inutilităţii, ci dîrzenia aceea a omului, a comunistului călit în greutăţi. I se înmînează şefului de tren flori, flori multe. Şi i se urează mulţi-mulţi ani de viaţă. Unul dintre tovarăşii săi de muncă, Octavian Duca, odată cu florile îi dă şi o umbrelă ce vrea să simbolizeze bastonul de ... pensionar. Despre vrednicia şi preţuirea‘ muncii sale, despre profilul moral al comunistului Zaharia Olaru au vorbit Constantin Daneş, secretarul Comitetului de partid al staţiei C.F.R. Sibiu, şi Dimitrie Stoica, şeful staţiei. — Sunteţi emoţionat, tovarăşe Olaru?; vă despărţiţi greu de tovarăşii dumneavoastră de muncă; cum o să vă petreceţi timpul de-acum înainte? Zîmbeşte, înainte de a-mi răspunde şi văd cum încearcă să cheme un gînd ieşit din liniştea firii sale. Apoi îmi răspunde: — Dacă-s emoţionat, n-aş putea spune, insă m-a cam descumpănit puţin lungul şuierat al ultimului tren ■ pe care l-am condus îh activitatea mea. Desigur, după 34 de ani de muncă în C.F.R., despărţirea de tovarăşii mei nu-i uşoară, ne leagă multe amintiri. Timpul mi-l voi dedica familiei şi, mai ales, nepoţelei mele, Corina, de patru ani şi jumătate, de a cărei educaţie mă voi ocupa mai mult. M-am despărţit de Zaharia Olaru, nu înainte de a-i ura şi eu, din inimă, mulţi şi fericiţi ani de viaţă, convins că taina existenţei noastre nu constă în a trăi, ci a şti pentru ce trăim. Şi cel mai ... tînăr pensionar ceferist ştie, intr-adevăr, pentru ce trăieşte. IOAN CREŢOIU METAMORFOZA (Urmare din pas». I) 20 tone făină pe schimb. Prin buna organizare însă a muncii şi prin funcţionarea perfectă a utilajului, echipa a reuşit să dea în schimbul citat, un plus de 5 000 pungi de făină preambalată. Am găsit în moară în acest schimb de noapte oameni puţini faţă de cantitatea de produse măcinate. La început am avut impresia că se lucrează cu schimbul incomplet însă nici celelalte schimburi nu sînt mai numeroase, nici cuvîntul greu de spus avîndu-i mecanizarea. Oameni puţini însă bine pregătiţi profesional şi care pot face faţă cu succes oricărei întreruperi accidentale a procesului tehnologic, in afara celor cauzate de defectări ale utilajelor. Am găsit de altfel şi deficienţe de acest gen pe care fabrica nu le-a remediat şi care, dacă nu urmează procesul tehnologic, încarcă alta utilaje ca sarcini sporite, fapt care ar putea dăuna în viitor. Astfel, din cele trei maşini de spălat griu una era defectă, lipsindu-i angrenajele; o maşină pentru gris avea un arc rupt şi era, de asemenea, scoasă din funcţiune, iar din cele trei decojitoare una nu funcţiona, avînd motorul ars. Defecţiuni de altfel inerente pentru care însă am primit asigurări de grabnică remediere. Munca calificată deci d in acest sector al morăritului modern a devenit plăcută, productivă şi mai ales interesantă, îşi oamenii de aici învaţă şi se străduiesc în permanenţă să-şi ridice calificarea, să dea o producţie de cea mai bună calitate. Şi aceasta nu poate fi decît o garanţie a succeselor viitoare. 0 sugestie şi un dram de speranţă Nu degeaba spunea clasicul nostru Caragiale că unora le trebuie mult pînă se apucă de o treabă că de lăsat repede se lasă. Dar despre ce treabă începută şi neterminată este vorba? Despre construcţia noului complex comercial de la Hipodrom, care trebuia să fie gata încă de anul trecut, care avea menirea să contribuie la o mai bună aprovizionare a cetăţenilor acestui mare cartier, care trebuia... Dar, in sfîrşit, cite s-au făcut şi cite ar trebui să se mai facă? Cert este că această construcţie e începută, însă a rămas in acel stadiu... incipient. In dorinţa de a descongestiona aglomeraţia existentă în prezent la actualul , complex alimentar din Hipodrom, Direcţia comercială judeţeană a avut buna iniţiativă şi a înfiinţat, la începutul lunii ianuarie a.c., pe strada Rahova, chioşcul alimentar nr. 227. Acest chioş, deşi are o capacitate redusă de desfacere a produselor alimentare, contribuie într-o oarecare măsură la o mai bună aprovizionare a cetăţenilor, reducind aglomeraţia. In această privinţă am avut la tovarăşa Margareta Pleşca, directoare a Direcţiei comerciale judeţene, un scurt dialog util. — Aţi avut o iniţiativă lăudabilă înfiinţind acest chioşc alimentar de pe Rahova. N-aţi mai putea înfiinţa încă două, trei asemenea în acest cartier?— i-am sugerat eu. La care domnia sa a avut amabilitatea să-mi răspundă: — Cunoaştem bine situaţia, cu greutăţile ei, în privinţa aprovizionării cu produse alimentare a cetăţenilor Hipodromului. Dacă n-am avea greutăţile care le avem, am înfiinţa — pînă la terminarea construcţiei noului complex comercialde aici — aceste chioşcuri, căci suntem convinşi de utilitatea şi eficienţa lor şi, mai ales, de contribuţia lor la descongestionarea aglomeraţiei existente acolo. Ne vom strădui — a continuat dînsa — şi cred că vom găsi înţelegerea cuvenită ca, în scurt timp, să amplasăm în diferite puncte ale acestui cartier chioşcurile de care vorbiţi. Ca cetăţean al Hipodromului m-a satisfăcut răspunsul şi am plecat entuziasmat din biroul tovarăşei Margareta Pleşca. Sper, şi, cu mine deodată, speră şi cei peste 30 000 de locuitori ai acestui cartier că se va găsi înţelegerea cuvenită, decare vorbeşte tovarăşa Pleşca, şi nuvom rămîne numai cu entuziasmul, jnumai cu dramul de... speranță. L. O. VETASO Dezbaterile au demonstrat hotărîrea constructorilor de a munci mai bine (Urmare din pag. H nu ia încă la nivelul întreprinderii Desigur că cele peste 74 mii am are absențe nemotivate înregistrate in cursul lui 1973, timp în care s-ar fi realizat 30 apartamente, demonstrează că încă, la I.C.M.J., disciplina de producţie nu este respectată. Or întârzierile şi plecările din timpul programului de lucru, precum şi cazurile de nefolosire cu maximum de randament a timpului afectat nu demonstrează altceva decît că şi forţa de muncă existentă nu este folosită la întreaga ei capacitate. Lăudabilă şi oportună a fost Iniţiativa ing. Macarie Popa care preciza că se impune, în toate sectoarele, crearea unei responsabilităţi sporite faţă de muncă, printr-o intensificare a pregătirii practice şi profesionale a salariaţilor. Şi, referindu-se la un aspect concret, calitatea producţiei, atrăgea atenţia că o reciclare a personalului tehnico-ingineresc, indiferent în ce domeniu lucrează el — proiectare sau construcţii — este mai mult decît necesară. Dar această reciclare nu trebuie efectuată în alte părţi decît pe şantier, la faţa locului, pentru cunoaşterea mai bună a realităţii. De fapt, dezbaterea de la I.C.M.J. a reliefat — şi acesta este esenţialul — nu numai lipsurile şi părţile slabe ale activităţii colectivului de construcţii, pe anul care a trecut. Ea a scos în evidenţă, posibilitatea, hotărîrea şi preocuparea membrilor acestui colectiv de a depăşi impasul la care sa găsesc, astfel Incit sarcinile noului an, deşi sunt cu 34 la sută mai mari, faţă de anul trecut să fie înfăptuite în condiţii bune. Chemarea la întrecere a Şantierului I din Mediaş către toate şantierele întreprinderii, constituie un exemplu cît se poate de edificator în acest sens. S-a desprins concluzia că animaţi de dorinţa de a întîmpina aşa cura se cuvine cele două mari evenimente ale poporului nostru, din acest an — Congresul al XI-lea al P.C.R. şi a XXX-a aniversare a insurecţiei naţionale antifasciste armate — constructorii sunt fermi în convingerea lor că trebuie să facă totul pentru îmbunătăţirea calitativă a activităţii. Planul de măsuri întocmit şi propunerile făcute întregesc imaginea unei angajări şi participări cit mai concrete la realizarea Înainte de termen a cincinalului.