Tribuna Sibiului, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1920)

1974-04-02 / nr. 1896

CIT CHELTUIM, CIT OBTINEM­­O SOCOTEALA ELEMENTARA PE CARE TREBUIE SA SI-O FACA UN GOSPODAR AUTENTIC Aveţi motiva să socotiţi acţiunea de economisire a ma­sei lemnoase printre proble­mele, să le zicem ,spinoase", din întreprindere? — Categoric, dar Mă gindesc că ea ne-a preocupat şi ne solicită în continuare numeroase eforturi, dar că ceea ce contează aici, în primul rînd, sânt rezultatele concrete, eco­nomiile. Se­cura noi sintem­ de de­parte cea mai mare consumatoare de material lemnos din județ, avem da­toria să­­­dăm tonul*, nu un ton oarecare, ci unul situat în gama marilor exigenţa ale timpului. Mă îndoiesc că am reuşit să-i dăm în­totdeauna ... ...Am­ socotit necesar să încep cu această remarcă aparţinînd lui Ioan­ Gogoaşe, secretarul comitetu­­lui de partid şi, în acelaşi timp, şe­ful compartimentului de organizare, pur şi simplu fiindcă ea părea să condenseze cel mai bine concluziile câtorva ceasuri de investigaţii la întreprinderea de prelucrare a lem­nului Sibiu, ca un scop precis deli­mitat: eficienţa acţiunii de economi­sire. Normal — şi interlocutorul nostru a sesizat prompt această latură a problemei — orice, iniţiativă se im­pune a fi judecată după raportul dintre eforturile materiale, organiza­torice, de imaginaţia care au pro­pulsat-o şi rezultatele economice concrete, măsurile, după randamen­tul său, adică... în cazul de faţă ave­a de-a face cu o­­acţiune de ran­dament nesatisfacǎtor. îşi poate­­ fi contestat faptul că întreg colectivul de muncă al întreprinderii, condu­cerea ei au menţinut constant prin­tre preocupările cu caracter perma­nent aspectele multiple care articu­lează ansamblul măsurilor menite să asigure gospodărirea raţională a ma­teriilor prime. Mi s-au oferit şi am descoperit numeroase argumente în acest sens. Dar este în aceeaşi mă­sură incontestabil faptul că bilanţul general al acţiunii nu s-a ridicat la nivelul impus de amplitudinea efor­turilor, de dorinţa colectivului în ultimă instanţă. Constatarea aceasta are în vedere date mai m­­ult de na­tură statistică, suficiente însă, soco­tim noi, pentru a demonstra că la I.P.L. s-au cheltuit cu dărnicie timp, vorbe şi fapte, pentru rezultate nu întotdeauna mulţumitoare. D­n calcul aproximativ arată că volumul economiilor faţă de norme înregistrate în unitate la finele lui 1973 este de aproximativ 220 m.c. masă lemnoasă. Raportînd această cifră la consumul de materiale se obţine un pro­cent situat sub 0,8 la sută, care ar scădea şi mai mult da­că s-ar ţine seama de depăşirile consumurilor normate la o serie de sortimente de materii prime. De­­ altfel, unul dintre, indicator^ sintetici de referință — coeficien­tul de utilizare a masei lemnoase —, exprimînd volumul incorporat In produsul finit dintr-un metru cub de materie primă, nu s-a realizat anul trecut la citeva sortimente im­portante: PAD, placaj, PEL dar şi PEL înnobilat. Consecințele acestor infructuoase activităţi s-au răsfrînt asupra nive­lului cheltuielilor materiale. Un sin­gur, dar elocvent exemplu: în luna ianuarie a.c, cheltuielile materiale realizate au fost cu 45 lei mai mari decit cele planificate. Deşi situaţia s-a ameliorat întricîtva în continua­re, se poate aprecia relativ uşor şi cu suficientă certitudine că acest for­dicator va fi probabil singurul care va crea mari probleme întreprinde­rii în acest an. într-un asemenea context ,reflexul* de autoconserva­re nu a întîrzîet să se manifeste — anul trecut, odată cu desfiinţarea combinatului, angajamentul iniţial de economii la materii prime nu s-a mai defalcat pe cele două întreprin­deri, iar în acest an, pe firul ace­luiaşi obicei (nu îndrăznim încă să-l (Continuare în pag. a III-a) EMIL DAVID IMAGINAŢIE, PERSEVERENTA, EFICACITATE PawiM'an­aeţî cu axurile proteiee*«® In­dustriale, cu salturi­le gigantice ale marii industrii, obişnuim să trecem, uneori, cu vederea unele fapte de muncă ieşite din comun, sau dacă vreţi, ce! puţin la a­­celeşi nivel al efer­vescenţei creatoare generale, numai­­pen­tru că ele vin de la întreprinderi .mici*. Treeind de ciurînd prin Cîrţa. era vizitat din nou Topitoria de In." Îi cunoşteam re­alizările, cunoşteam oamenii aceia har­nicii, mereu dornici de a demonstra, nu «a .buturuga mică răstoarnă carul ma­re", ci că responsabi­litatea comunistă, conştiinţa de proprie­tari şi producători este prezentă, în e­­gală măsură, în co­lectivele de muncă ale judeţului şi ţării, indiferent de mări­mea lor, că acestea sunt corolarele indis­pensabile ale răspun­sului pe care fiecare oră al muncii îl dă imboldurilor genera­toare de progres e­­conomic, cultură şi civilizaţie, adresate naţiunii de conducă­torul ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mi-am­ amintit­­ că în 1970 un colectiv de buni meseriaşi, „microbişti“ ai per­formanţelor, format din maistrul metanie Aurel Bucurenciu, secretarul organiza­ţiei de bază, lăcătu­şul mecanic. Gheor­ghe Friedrich, forjo­rul Ioan Maniţiu (pentru a cita numai cîţiva dintre ei) au purces după multe ore de gindire şi discuţii aprinse, la executarea prin auto­­dotare, a unor re­morci speciale, de 8 tone, pentru trans­portul materiei pri­me —■ în şi cînepă — din cîmp la în­treprindere. Din 1970 pînă în prezent întreprinde­rea a realizat prin autod­atare 80 de re­morci, obţinînd nu numai o eficienţă e­­nomică sporită, ci în acelaşi timp a asigu­rat cu mijloacele de transport necesare întregul sector de in şi cînepă din ţară. T.­ARON Probele de rezistenţa materialelor în laboratorul întreprinderii „Independen­ţa" Sibiu Foto: FRED M­SS PROLETARI DIN ÎTOATE IIÂRÎOE, UNIIl-VA!­H JUDEŢUL SIBI­U H ORDAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Amil VII, nr. 1896 Marţi, 2 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani 9 lea Casa de cultura a sin­dicatelor din Sibiu şi la Casa de cultură a tineretului s-a des­făşurat, duminică, faza jude­ţeană a concursului cultural artistic „Ţara mea de glorii". La această fază au partcipat 960 elevi din liceele şi şcolile pro­fesionale din judeţ. S-au pro­dus, in faţa unui numeros pu­blic, 3 coruri mari, 3 coruri de cameră, 14 formaţii de dansuri populare româneşti, germane şi maghiare, o formaţie de dan­suri moderne, 31 orchestre de muzică populară şi solişti, 8 orchestre de muzică uşoară, 3 grupuri vocale, 3 fanfare, o or­chestră de muzicuţe şi acor­­­deoane şi o orchestră de flu­ieraşi. • Aproape 4 000 de tineri din oraşele şi satele judeţului au participat duminică la ac­ţiuni de muncă patriotică. In această zi uteciştii au colectat 13 200 kg fier vechi din sector particular, au curăţat 130 hec­tare păşune, au plantat 1 420 pomi fructiferi şi 1 780 plopi în aliniamente. De asemenea, la acţiunile pentru înfrumuseţarea parcurilor şi a zonelor verzi au participat peste 1 800 tineri.­­ Tot duminică, după cum ne informează profesorul Titus Perşoiu, Comitetul U.T.C. de la întreprinderea „Balanţa” din Sibiu a organizat, la căminul de nefamilişte, în cadrul clubu­lui „MICRON", o interesantă dezbatere pe tema „Rolul cu­noştinţelor social-umaniste în formarea conştiinţei socialiste". Cu această ocazie, actriţa Ge­­raldina Basarab, de la Teatrul de stat Sibiu, membră suplean­tă a biroului Comitatului jude­ţean U.T.C., la cererea tinerilor­, a recitat citeva poezii din cre­aţia contemporană. Tot dumi­nică, beneficiarii căminului de nefamilişti de la „Balanţa" au efectuat lucrări de înfrumuseţa­re a spaţiului din faţa blocului lor. • Un grup de utecişti şi pionieri de la Şcoala generală nr. 12 din Sibiu au plantat du­minică pe drumul Sibiu - Ocna Sibiului 80 de arbori ornamen­tali. în continuarea acţiunii de muncă patriotică elevii acestei şcoli vor mai planta încă 930 de arbori şi pomi fruc­tiferi pe acelaşi drum şi vor participa la construirea mini­­strţiunii balneo-climaterice de la Ocna Sibiului. (D. N.) # Astăzi, la ora 18, la clu­bul tineretului din Mediaş în faţa tinerilor din municipiu va fi expusă tema „Ultimele des­coperiri arheologice pe terito­riul municipiului Mediaş". i­ O practică încetăţenită în activi­tatea Comitetului orăşenesc de par­tid Cisnădie, aceea de a se întâlni constant cu diverse categorii de in­telectuali, s-a dovedit încă o dată bine venită. Cadrele din reţeaua sanitară locală s-au aşezat la masa rotundă pentru a discuta, in spiri­tul răspunderii civice, problemele majore ale stării de sănătate din oraşul textiliştilor. „Nu numai pentru că, mai de­vreme sau mai tirziu, trebuia ori­cum să avem o întîlnire şi cu me­dicii, am realizat această dezbatere, ci şi pentru că sunt probleme care trebuie rezolvate fără întîrziere şi ca atare, schimbul de opinii, opor­tun de la început, s-a dovedit un final neaşteptat de fructuos“ , ne-a declarat primarul oraşului Va­sile Hamu. „Am încercat să axăm dialogul nostru pe trei mari obiective: îm­bunătăţirea asistenţei medicale în întreprinderi, menţinerea stării de sănătate a populaţiei şi creşterea natalităţii. Era necesar să se vadă modul cum se duc la îndeplinire sarcinile cadrelor medicale, in sen­sul arătat. Vorbitorii, aşa cum s-a văzut, au pus în discuţie şi ches­tiuni de ordin socio-profesional, de etică a relaţiei medic-pacient, cola­borarea medicilor cu conducerile întreprinderilor, sprijinul pe care trebuie să-l primim din partea or­ganelor locale de partid şi de stat etc.“ — încerca să facă o sinteză dr. Gheorghe Buzuloiu directorul spitalului. Intr-adevăr, problemele aduse în discuţie au fost diverse, prezentate în spirit critic. S-a arătat mai întîi că în dome­niul ginecologic mai persistă unele carenţe. Femeile gravide sunt încă neglijate; despre majoritatea lor se ştie că sunt însărcinate abia în luna a 4-a sau a 5-a. In acest sens s-a propus ca tot la două luni să se facă controale, de comun acord cu conducerea întreprinderii. In privinţa educaţiei sanitare s-au întreprins discuţii în căminele de fete, dar participarea a fost slabă, ceea ce denotă o slabă mobilizare (dr. Gh. Covrig, medic şef al poli­clinicii). Aşa cum arată, în altă ordine de idei dr. Maria Radu, medic la în­treprinderea „Textilă“, laptele care se distribuie ca antidot este ţinut în condiţii igienice necorespunză­toare. Pe bună dreptate se întreba dacă s-ar putea, oare, să se ame­najeze o cameră pentru păstrarea optimă a acestuia? Şi încă ceva, la hala 9 instalaţia pentru protec­ţia mediului la maşina de carboni­zat este improprie. Muncitorii şi-au exprimat adesea nemulţumirea, de­oarece se poate ajunge la boli pro­fesionale. Pentru ca acţiunile de educaţie sanitară să fie eficiente ele necesită o bună pregătire. Me­dicii trebuie să depună mai mult suflet, să se apropie de oameni. De asemenea se cere o mare grijă pentru femeile gravide, cât şi pen­tru proaspetele mame. Este indicat ca după concediul prenatal să nu fie puse imediat la executarea unor lucrări grele, pentru a avea garan­ţia naşterii unor copii sănătoşi, (dr. Ion Bălăşoiu, medic ginecolog). O altă problemă, ridicată de Cor­nel Radu, preşedintele Consiliului orăşenesc al­ sindicatelor, este aceea a creşterii excesive a numărului ce­lor care obţin concedii medicale. Se recomandă, aşadar, mai multă a­­tenţie şi exigenţă în acordarea scu­tirilor medicale. „în ce priveşte colaborarea medi­cilor pa linie culturală mai sunt multe de făcut. Nu ne putem limita numai, la cor şi brigadă. Medicii din Cisnădie au răspuns la chemă­rile factorilor de cultură, dar ele nu au fost întotdeauna onorate. Problema bazei materiale este în curs de rezolvare, dar numai în condiţiile unui ajutor din afară. Noi nu avem nici o vină că nu am putut face nimic cu supraetajarea la spital“, arată dr. Gheorghe Buzu­loiu, directorul spitalului La întreprinderea „11 Iunie“, 70 la sută din angajaţi sunt femei. Da­torită numărului mare de îmbolnă­viri sunt multe greutăţi cu realiza­rea producţiei, îndeosebi în schim­bul III, cînd o parte din maşini stau neutilizate. Apar multe neîn­ţelegeri între salariaţi şi medici Sunt oameni care nu sunt înţeleşi de conducere şi de medici, dar şi alţii, nu-i mai puţin adevărat, care profită de bolile pe care le-au avut Apar prea multe recomandări pen­tru scutire de schimbul 111, pre­cum şi certificate cu recomandarea de „muncă uşoară", ceea ce duce la ideea existenţei unui anumit grad de favoritism (în unele cazuri), n­a fel şi recomandările pentru îngriji­rea copiilor s-ar putea reduce deoa­rece sunt femei care au cu cine să-l lase — recomanda ing. Oscar Sehemmel, directorul întreprinderii. Se impune o exigenţă ridicată faţă de toţi factorii care trebuie să asigure o bună stare a sănătăţii. Sunt situaţii în care oamenii sunt nemulţumiţi de modul cum sunt tra­taţi­ de medici. In februarie şi mar­tie am primit repetate sesizări că lipsesc unii medici de la program. Sunt şi nemulţumiri faţă de perso­nalul mediu. Se cere o mai bună conlucrare între cadrele sanitare şi conducerile întreprinderilor, conchi­dea în încheiere Vasile Hamu, se­cretarul Comitetului orăşenesc de partid. Discuţiile au cuprins, aşadar, o largă arie de probleme şi aspecte, legate de activitatea reţelei sanitare din Cisnădie, precum şi referitor la sprijinul şi conlucrarea cu orga­nele locale de partid şi de stat. GEORGE ORREANU. IN DEZBATERE: A­sistenta medicală în oraşul Cisnădie Iri sola voiturilor din complexul de morarit şi panificaţie Sibiu se pre­lucrează produse cu citeva zeci de grade diferite de fineţe „Săptămîna dramaturgiei româneşti contemporane - act de reale semnificaţii valorice Cinstind cele două mari evenimen­te aniversare ale anului, forurile de resort din Mediaş au profilat pe teatru, tradiţionalele manifestări ale săptămînii culturale medieşene. Ale­gerea s-­a dovedit fericită, „Săptă­mîna dramaturgiei româneşti con­temporane“ demonstrînd, încă o da­tă — dacă mai era nevoie — voca­ţia pentru teatru a locuitorilor mu­nicipiului de pe Tîrnavă, reuşitele de prestigiu ale unui colectiv — Teatrul popular — ce a reuşit, în zece ani de activitate permanentă, să treacă cu brio ştacheta exigen­ţelor profesioniste în arta spectaco­lului de teatru. Manifestările culturale integrate săptămînii au prilejuit o suită de manifestări teatrale de prestigiu, susţinute, alături de Teatrul popular din Mediaş, de colectivele artistice ale pionierilor din municipiu, Tea­trului popular din Vîlcea („Interesul general" de Aurel Baranga), teatre­lor de stat din Tirgu Mureş („Cine a ucis dragostea” de P. Vîntulă) şi Sibiu (­Comedie cu oltenii de Gh. Vlad). Punctul culminant al manifestări­lor l-a constituit seara de sîmbătă, moment d© bilanţ al împlinirilor ar­tistice ale instituţiei, ocazie de ilus­trare — prin­ spectacolul retrospec­tiv — a drumului parcurs. Spectacolul prezentat sîmbătă sea­ra, compus din secvenţe ale celor peste 45 de premiere oferite publi­cului în 10 ani de activitate („An­cheta* de Al. Voitin, „Sfinţii din Idi­­ciu" de Chr. Maurer, „Noi bărbaţii* de Méhes György, „Act veneţian* de Camil Petrescu“, „Cămiţă om su­cit“, dramatizare de H. Gligor, „Cine sună la uşă* de N. Goldea —• inter­pret al colectivului artistic —­ $1 (fragmente din piesa lui Horia Lovi­­nescu, „Şi pe strada noastră") a re­prezentat, în afară de o reuşită tre­cere în revistă a principalelor mo­mente ale succeselor artistice repur­tate, o plăcută surpriză, datorată modului de gindire a spectacolului şi interpretării rolurilor — cu­ mici excepţii — acelaşi ca acum 10 ani. Am remarcat şi de această dată paleta largă a calităţilor actorilor, preocuparea regiei pentru punerea în valoare a acestora, sublinierea expresivă a mesajului de idei. Teatrul popular din Mediaş Bogata tradiţie a locului, nume­roasele echipe de teatru de amatori ce fiinţau în perioada 1951—1963 (de a căror activitate, ca şi de a­ceea a Teatrului popular, este legată munca neobosită a veşnic tînărului animator cultural Denis Mărginea­­nu) au determinat şi impus crearea la Mediaş a unei instituţii teatrale de amatori, cu stagiune permanentă, printre primele 6 din ţară. Actul de naştere al Teatrului popular din Mediaş, datat ianuarie 1964, a însemnat pentru artiştii ama­tori medieşeni startul într-o etapă de muncă asiduă, răsplătită de reu­şite artistice de prestigiu, de pre­zenţe la radio şi televiziune, sulrai­­nînd cu victoria artistici repurtată anul trecut la Budapesta, în cadrul confruntării internaţionale a teatre­lor de amatori. Succinta trecere în revistă a reper­toriului abordat reliefează interesul constant al instituţiei şi al conducă­torilor acesteia pentru varietate, pentru orientarea activităţii reper­toriale spre valorile de seamă ale dramaturgiei româneşti şi universa­le; pe afişul teatrului au figurat lu­crări de Caragiale, Alecs­andri, Mi­hail Sebastian, Camil Petrescu, A­­lexandru Voitin, Horia Lovinescu, Ştefan Bercin, alături de capodope­rele lui­ Goldoni, Calderon de la Barca,­­ Lessing, Schiller, Ibsen şi Cehov. Valoarea lucrărilor abordate, stră­daniile pentru atingerea măiestriei artistice interpretative, voinţa, pa­siunea, iubirea devorantă faţă de teatru şi frumos au adus acestui (Continuare în pag. a III-a) OCTAVIAN RUSU La fabrica „Sticla“ din Avrig economiile de combustibil au depăşit prevederile planificate Colectivul fabricii „Sticla" Avrig a reuşit, — prin aplicarea unor metode de maximă efi­cienţă, — să reducă consumurile de energie electrică şi combustibil într-o proporţie aprecia­bilă. Astfel, faţă de preve­derile planificate pentru anul 1974, în sumă de 130 000 kW., au realizat în primele două luni ale acestui an o economie de 66 000 k­W. Această substanţială reducere de peste 50 la sută din întreg planul anual, a fost posibilă prin schimbarea orarului de lucru, înlocuirea mo­toarelor electrice supra­dimensionate de la art­­samblele de fabricaţie, precum şi prin reduce­rea iluminatului din sec­ţii. Di gazul metan utili­zat in procesul de fa­bricaţie reducerea faţă de planul de 113 0­00 m­c. pe întregul an 1974, a însumat o economie de 61 000 m.c. prin­ in­stalarea de termometre în­ locurile de mu­ncă; introducerea unor noi tipuri de arzătoare la cuptoarele de reîncălzi­­re; atenta supraveghere a procesului de topire a sticlei. Aceste economii fac parte dintr-un întreg an­samblu planificat, pen­tru a se obţine în 1974 rezultate cit mai sub­stanțiale în toate dome­niile de activitate. G. e. DUMINICA, in agricultura judeţului EFORTURI­ SUSŢINUTE PENTRU EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE SEZON Este evident că această primă­vară a favorizat intensificarea ritmului de lucru în cimp. Oa­menii muncii de pe ogoare au exploatat din plin aceste con­diţii, realizînd într-un timp scurt un impresionant volum de lucrări la pregătirea patului germinativ şi la semănat. De remarcat este faptul că în majoritatea unităţi­lor organizării muncii i s-a acor­dat atenţie deosebită. Şi duminică, 31 martie, in agri­cultura judeţului nostru s-a ac­ţionat puternic pentru pregătirea temeinică a producţiei record ’74. Redăm citeva secvenţe din am­plele acţiuni la care au partici­pat cooperatori, mecanizatori, specialişti i mobilizaţi într-un efort conjugat pentru terminarea însămînţărilor din această primă­vară. „NE PREGĂTIM PENTRU SEMĂNATUL PORUMBULUI...“ ... afirmă inginerul şef Gh. Ton­­tea, de la C.A.P. Ocna Sibiului. Aici duminică, 31 martie, s-a lu­crat numai la discuirea unor te­renuri destinate porumbului, rea­­lizîndu-se 15 ha. Toate culturile, cu excepţia porumbului şi a tri­foiului, au fost semănate in con­diţii bune. „Marţi, 2 aprilie, vom începe erbicidarea terenului de­stinat porumbului pentru boabe, menţionează inginerul şef. în­treaga suprafaţă — de 393 ha — este discuită, iar pe 100 ha tere­nul este erbicidat din 1973, ur­­mând ca în acest an încă 80 ha să între în acelaşi tratament", s-a Încheiat semănatul SFECLEI... ... şi la C.A.P. Armeni. După cum ne informează contabila şefă Maria Belaşcu, duminică, 31 mar­tie, aici au lucrat 2 semănători, „acoperind" ultimele 10 din cele 110 ha terenuri destinate sfeclei de zahăr şi frunjeră. De asemenea, 200 cooperatori şi 100 elevi de la şcoala gene­rală din localitate au participat la curăţitul păşunii din hotarul „După deal“, realizînd cca. 300 ha. PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV D­IN PRIM PLAN Mecanizatorii de la C.A.P. Ală­­mor şi-au mobilizat agregatele de lucru la pregătirea patului ger­minativ pentru porumb, în hota­rele „Sub coastă“, „Sub răzor“ şi „Pe mesteaca“ s-a lucrat cu trei grape cu discuri, trecîndu-se la realizări încă 40 ha. „AM REALIZAT PLANUL TRIMESTRIAL ÎN PROPORŢIE DE... 218 LA SUTA..." ... ne informează Nicolae Ivă­­nuş, preşedintele C.A.P. Şura Mică, referindu-se la livrarea de carne de tineret taurin. Dumi­nică, 31 martie, ferma unităţii a mai livrat încă 23 tone carne de tineret taurin, activitatea zooteh­­niştilor încheindu-se astfel, pe primul trimestru al anului acesta, cu un remarcabil succes: 129 tone carne — producţie marfă reali­zată, faţă de 59 tone — indicator planificat. în aceiaşi zi, cu patru agregate de lucru s-a trecut la pregătirea terenului destinat culturii de car­tofi. Acţiunea a şi fost încheiată pe cele 20 ha. planificate. DIN SUMAR: • SPORT... SPORT... In pag. a ll-a • Cu aportul tuturor ce­tăţenilor, spre întregi­rea personalităţii comu­nei • Caleidoscop cultural In pag. a III-a • Viaţa internaţională in pag. a IV-a

Next