Tribuna Sibiului, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1920)
1974-04-02 / nr. 1896
CIT CHELTUIM, CIT OBTINEMO SOCOTEALA ELEMENTARA PE CARE TREBUIE SA SI-O FACA UN GOSPODAR AUTENTIC Aveţi motiva să socotiţi acţiunea de economisire a masei lemnoase printre problemele, să le zicem ,spinoase", din întreprindere? — Categoric, dar Mă gindesc că ea ne-a preocupat şi ne solicită în continuare numeroase eforturi, dar că ceea ce contează aici, în primul rînd, sânt rezultatele concrete, economiile. Secura noi sintem de departe cea mai mare consumatoare de material lemnos din județ, avem datoria sădăm tonul*, nu un ton oarecare, ci unul situat în gama marilor exigenţa ale timpului. Mă îndoiesc că am reuşit să-i dăm întotdeauna ... ...Am socotit necesar să încep cu această remarcă aparţinînd lui Ioan Gogoaşe, secretarul comitetului de partid şi, în acelaşi timp, şeful compartimentului de organizare, pur şi simplu fiindcă ea părea să condenseze cel mai bine concluziile câtorva ceasuri de investigaţii la întreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu, ca un scop precis delimitat: eficienţa acţiunii de economisire. Normal — şi interlocutorul nostru a sesizat prompt această latură a problemei — orice, iniţiativă se impune a fi judecată după raportul dintre eforturile materiale, organizatorice, de imaginaţia care au propulsat-o şi rezultatele economice concrete, măsurile, după randamentul său, adică... în cazul de faţă avea de-a face cu oacţiune de randament nesatisfacǎtor. îşi poate fi contestat faptul că întreg colectivul de muncă al întreprinderii, conducerea ei au menţinut constant printre preocupările cu caracter permanent aspectele multiple care articulează ansamblul măsurilor menite să asigure gospodărirea raţională a materiilor prime. Mi s-au oferit şi am descoperit numeroase argumente în acest sens. Dar este în aceeaşi măsură incontestabil faptul că bilanţul general al acţiunii nu s-a ridicat la nivelul impus de amplitudinea eforturilor, de dorinţa colectivului în ultimă instanţă. Constatarea aceasta are în vedere date mai mult de natură statistică, suficiente însă, socotim noi, pentru a demonstra că la I.P.L. s-au cheltuit cu dărnicie timp, vorbe şi fapte, pentru rezultate nu întotdeauna mulţumitoare. Dn calcul aproximativ arată că volumul economiilor faţă de norme înregistrate în unitate la finele lui 1973 este de aproximativ 220 m.c. masă lemnoasă. Raportînd această cifră la consumul de materiale se obţine un procent situat sub 0,8 la sută, care ar scădea şi mai mult dacă s-ar ţine seama de depăşirile consumurilor normate la o serie de sortimente de materii prime. De altfel, unul dintre, indicator^ sintetici de referință — coeficientul de utilizare a masei lemnoase —, exprimînd volumul incorporat In produsul finit dintr-un metru cub de materie primă, nu s-a realizat anul trecut la citeva sortimente importante: PAD, placaj, PEL dar şi PEL înnobilat. Consecințele acestor infructuoase activităţi s-au răsfrînt asupra nivelului cheltuielilor materiale. Un singur, dar elocvent exemplu: în luna ianuarie a.c, cheltuielile materiale realizate au fost cu 45 lei mai mari decit cele planificate. Deşi situaţia s-a ameliorat întricîtva în continuare, se poate aprecia relativ uşor şi cu suficientă certitudine că acest fordicator va fi probabil singurul care va crea mari probleme întreprinderii în acest an. într-un asemenea context ,reflexul* de autoconservare nu a întîrzîet să se manifeste — anul trecut, odată cu desfiinţarea combinatului, angajamentul iniţial de economii la materii prime nu s-a mai defalcat pe cele două întreprinderi, iar în acest an, pe firul aceluiaşi obicei (nu îndrăznim încă să-l (Continuare în pag. a III-a) EMIL DAVID IMAGINAŢIE, PERSEVERENTA, EFICACITATE PawiM'anaeţî cu axurile proteiee*«® Industriale, cu salturile gigantice ale marii industrii, obişnuim să trecem, uneori, cu vederea unele fapte de muncă ieşite din comun, sau dacă vreţi, ce! puţin la aceleşi nivel al efervescenţei creatoare generale, numaipentru că ele vin de la întreprinderi .mici*. Treeind de ciurînd prin Cîrţa. era vizitat din nou Topitoria de In." Îi cunoşteam realizările, cunoşteam oamenii aceia harnicii, mereu dornici de a demonstra, nu «a .buturuga mică răstoarnă carul mare", ci că responsabilitatea comunistă, conştiinţa de proprietari şi producători este prezentă, în egală măsură, în colectivele de muncă ale judeţului şi ţării, indiferent de mărimea lor, că acestea sunt corolarele indispensabile ale răspunsului pe care fiecare oră al muncii îl dă imboldurilor generatoare de progres economic, cultură şi civilizaţie, adresate naţiunii de conducătorul ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mi-am amintit că în 1970 un colectiv de buni meseriaşi, „microbişti“ ai performanţelor, format din maistrul metanie Aurel Bucurenciu, secretarul organizaţiei de bază, lăcătuşul mecanic. Gheorghe Friedrich, forjorul Ioan Maniţiu (pentru a cita numai cîţiva dintre ei) au purces după multe ore de gindire şi discuţii aprinse, la executarea prin autodotare, a unor remorci speciale, de 8 tone, pentru transportul materiei prime —■ în şi cînepă — din cîmp la întreprindere. Din 1970 pînă în prezent întreprinderea a realizat prin autodatare 80 de remorci, obţinînd nu numai o eficienţă enomică sporită, ci în acelaşi timp a asigurat cu mijloacele de transport necesare întregul sector de in şi cînepă din ţară. T.ARON Probele de rezistenţa materialelor în laboratorul întreprinderii „Independenţa" Sibiu Foto: FRED MSS PROLETARI DIN ÎTOATE IIÂRÎOE, UNIIl-VA!H JUDEŢUL SIBIU H ORDAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Amil VII, nr. 1896 Marţi, 2 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani 9 lea Casa de cultura a sindicatelor din Sibiu şi la Casa de cultură a tineretului s-a desfăşurat, duminică, faza judeţeană a concursului cultural artistic „Ţara mea de glorii". La această fază au partcipat 960 elevi din liceele şi şcolile profesionale din judeţ. S-au produs, in faţa unui numeros public, 3 coruri mari, 3 coruri de cameră, 14 formaţii de dansuri populare româneşti, germane şi maghiare, o formaţie de dansuri moderne, 31 orchestre de muzică populară şi solişti, 8 orchestre de muzică uşoară, 3 grupuri vocale, 3 fanfare, o orchestră de muzicuţe şi acordeoane şi o orchestră de fluieraşi. • Aproape 4 000 de tineri din oraşele şi satele judeţului au participat duminică la acţiuni de muncă patriotică. In această zi uteciştii au colectat 13 200 kg fier vechi din sector particular, au curăţat 130 hectare păşune, au plantat 1 420 pomi fructiferi şi 1 780 plopi în aliniamente. De asemenea, la acţiunile pentru înfrumuseţarea parcurilor şi a zonelor verzi au participat peste 1 800 tineri. Tot duminică, după cum ne informează profesorul Titus Perşoiu, Comitetul U.T.C. de la întreprinderea „Balanţa” din Sibiu a organizat, la căminul de nefamilişte, în cadrul clubului „MICRON", o interesantă dezbatere pe tema „Rolul cunoştinţelor social-umaniste în formarea conştiinţei socialiste". Cu această ocazie, actriţa Geraldina Basarab, de la Teatrul de stat Sibiu, membră supleantă a biroului Comitatului judeţean U.T.C., la cererea tinerilor, a recitat citeva poezii din creaţia contemporană. Tot duminică, beneficiarii căminului de nefamilişti de la „Balanţa" au efectuat lucrări de înfrumuseţare a spaţiului din faţa blocului lor. • Un grup de utecişti şi pionieri de la Şcoala generală nr. 12 din Sibiu au plantat duminică pe drumul Sibiu - Ocna Sibiului 80 de arbori ornamentali. în continuarea acţiunii de muncă patriotică elevii acestei şcoli vor mai planta încă 930 de arbori şi pomi fructiferi pe acelaşi drum şi vor participa la construirea ministrţiunii balneo-climaterice de la Ocna Sibiului. (D. N.) # Astăzi, la ora 18, la clubul tineretului din Mediaş în faţa tinerilor din municipiu va fi expusă tema „Ultimele descoperiri arheologice pe teritoriul municipiului Mediaş". i O practică încetăţenită în activitatea Comitetului orăşenesc de partid Cisnădie, aceea de a se întâlni constant cu diverse categorii de intelectuali, s-a dovedit încă o dată bine venită. Cadrele din reţeaua sanitară locală s-au aşezat la masa rotundă pentru a discuta, in spiritul răspunderii civice, problemele majore ale stării de sănătate din oraşul textiliştilor. „Nu numai pentru că, mai devreme sau mai tirziu, trebuia oricum să avem o întîlnire şi cu medicii, am realizat această dezbatere, ci şi pentru că sunt probleme care trebuie rezolvate fără întîrziere şi ca atare, schimbul de opinii, oportun de la început, s-a dovedit un final neaşteptat de fructuos“ , ne-a declarat primarul oraşului Vasile Hamu. „Am încercat să axăm dialogul nostru pe trei mari obiective: îmbunătăţirea asistenţei medicale în întreprinderi, menţinerea stării de sănătate a populaţiei şi creşterea natalităţii. Era necesar să se vadă modul cum se duc la îndeplinire sarcinile cadrelor medicale, in sensul arătat. Vorbitorii, aşa cum s-a văzut, au pus în discuţie şi chestiuni de ordin socio-profesional, de etică a relaţiei medic-pacient, colaborarea medicilor cu conducerile întreprinderilor, sprijinul pe care trebuie să-l primim din partea organelor locale de partid şi de stat etc.“ — încerca să facă o sinteză dr. Gheorghe Buzuloiu directorul spitalului. Intr-adevăr, problemele aduse în discuţie au fost diverse, prezentate în spirit critic. S-a arătat mai întîi că în domeniul ginecologic mai persistă unele carenţe. Femeile gravide sunt încă neglijate; despre majoritatea lor se ştie că sunt însărcinate abia în luna a 4-a sau a 5-a. In acest sens s-a propus ca tot la două luni să se facă controale, de comun acord cu conducerea întreprinderii. In privinţa educaţiei sanitare s-au întreprins discuţii în căminele de fete, dar participarea a fost slabă, ceea ce denotă o slabă mobilizare (dr. Gh. Covrig, medic şef al policlinicii). Aşa cum arată, în altă ordine de idei dr. Maria Radu, medic la întreprinderea „Textilă“, laptele care se distribuie ca antidot este ţinut în condiţii igienice necorespunzătoare. Pe bună dreptate se întreba dacă s-ar putea, oare, să se amenajeze o cameră pentru păstrarea optimă a acestuia? Şi încă ceva, la hala 9 instalaţia pentru protecţia mediului la maşina de carbonizat este improprie. Muncitorii şi-au exprimat adesea nemulţumirea, deoarece se poate ajunge la boli profesionale. Pentru ca acţiunile de educaţie sanitară să fie eficiente ele necesită o bună pregătire. Medicii trebuie să depună mai mult suflet, să se apropie de oameni. De asemenea se cere o mare grijă pentru femeile gravide, cât şi pentru proaspetele mame. Este indicat ca după concediul prenatal să nu fie puse imediat la executarea unor lucrări grele, pentru a avea garanţia naşterii unor copii sănătoşi, (dr. Ion Bălăşoiu, medic ginecolog). O altă problemă, ridicată de Cornel Radu, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor, este aceea a creşterii excesive a numărului celor care obţin concedii medicale. Se recomandă, aşadar, mai multă atenţie şi exigenţă în acordarea scutirilor medicale. „în ce priveşte colaborarea medicilor pa linie culturală mai sunt multe de făcut. Nu ne putem limita numai, la cor şi brigadă. Medicii din Cisnădie au răspuns la chemările factorilor de cultură, dar ele nu au fost întotdeauna onorate. Problema bazei materiale este în curs de rezolvare, dar numai în condiţiile unui ajutor din afară. Noi nu avem nici o vină că nu am putut face nimic cu supraetajarea la spital“, arată dr. Gheorghe Buzuloiu, directorul spitalului La întreprinderea „11 Iunie“, 70 la sută din angajaţi sunt femei. Datorită numărului mare de îmbolnăviri sunt multe greutăţi cu realizarea producţiei, îndeosebi în schimbul III, cînd o parte din maşini stau neutilizate. Apar multe neînţelegeri între salariaţi şi medici Sunt oameni care nu sunt înţeleşi de conducere şi de medici, dar şi alţii, nu-i mai puţin adevărat, care profită de bolile pe care le-au avut Apar prea multe recomandări pentru scutire de schimbul 111, precum şi certificate cu recomandarea de „muncă uşoară", ceea ce duce la ideea existenţei unui anumit grad de favoritism (în unele cazuri), na fel şi recomandările pentru îngrijirea copiilor s-ar putea reduce deoarece sunt femei care au cu cine să-l lase — recomanda ing. Oscar Sehemmel, directorul întreprinderii. Se impune o exigenţă ridicată faţă de toţi factorii care trebuie să asigure o bună stare a sănătăţii. Sunt situaţii în care oamenii sunt nemulţumiţi de modul cum sunt trataţi de medici. In februarie şi martie am primit repetate sesizări că lipsesc unii medici de la program. Sunt şi nemulţumiri faţă de personalul mediu. Se cere o mai bună conlucrare între cadrele sanitare şi conducerile întreprinderilor, conchidea în încheiere Vasile Hamu, secretarul Comitetului orăşenesc de partid. Discuţiile au cuprins, aşadar, o largă arie de probleme şi aspecte, legate de activitatea reţelei sanitare din Cisnădie, precum şi referitor la sprijinul şi conlucrarea cu organele locale de partid şi de stat. GEORGE ORREANU. IN DEZBATERE: Asistenta medicală în oraşul Cisnădie Iri sola voiturilor din complexul de morarit şi panificaţie Sibiu se prelucrează produse cu citeva zeci de grade diferite de fineţe „Săptămîna dramaturgiei româneşti contemporane - act de reale semnificaţii valorice Cinstind cele două mari evenimente aniversare ale anului, forurile de resort din Mediaş au profilat pe teatru, tradiţionalele manifestări ale săptămînii culturale medieşene. Alegerea s-a dovedit fericită, „Săptămîna dramaturgiei româneşti contemporane“ demonstrînd, încă o dată — dacă mai era nevoie — vocaţia pentru teatru a locuitorilor municipiului de pe Tîrnavă, reuşitele de prestigiu ale unui colectiv — Teatrul popular — ce a reuşit, în zece ani de activitate permanentă, să treacă cu brio ştacheta exigenţelor profesioniste în arta spectacolului de teatru. Manifestările culturale integrate săptămînii au prilejuit o suită de manifestări teatrale de prestigiu, susţinute, alături de Teatrul popular din Mediaş, de colectivele artistice ale pionierilor din municipiu, Teatrului popular din Vîlcea („Interesul general" de Aurel Baranga), teatrelor de stat din Tirgu Mureş („Cine a ucis dragostea” de P. Vîntulă) şi Sibiu (Comedie cu oltenii de Gh. Vlad). Punctul culminant al manifestărilor l-a constituit seara de sîmbătă, moment d© bilanţ al împlinirilor artistice ale instituţiei, ocazie de ilustrare — prin spectacolul retrospectiv — a drumului parcurs. Spectacolul prezentat sîmbătă seara, compus din secvenţe ale celor peste 45 de premiere oferite publicului în 10 ani de activitate („Ancheta* de Al. Voitin, „Sfinţii din Idiciu" de Chr. Maurer, „Noi bărbaţii* de Méhes György, „Act veneţian* de Camil Petrescu“, „Cămiţă om sucit“, dramatizare de H. Gligor, „Cine sună la uşă* de N. Goldea —• interpret al colectivului artistic — $1 (fragmente din piesa lui Horia Lovinescu, „Şi pe strada noastră") a reprezentat, în afară de o reuşită trecere în revistă a principalelor momente ale succeselor artistice repurtate, o plăcută surpriză, datorată modului de gindire a spectacolului şi interpretării rolurilor — cu mici excepţii — acelaşi ca acum 10 ani. Am remarcat şi de această dată paleta largă a calităţilor actorilor, preocuparea regiei pentru punerea în valoare a acestora, sublinierea expresivă a mesajului de idei. Teatrul popular din Mediaş Bogata tradiţie a locului, numeroasele echipe de teatru de amatori ce fiinţau în perioada 1951—1963 (de a căror activitate, ca şi de aceea a Teatrului popular, este legată munca neobosită a veşnic tînărului animator cultural Denis Mărgineanu) au determinat şi impus crearea la Mediaş a unei instituţii teatrale de amatori, cu stagiune permanentă, printre primele 6 din ţară. Actul de naştere al Teatrului popular din Mediaş, datat ianuarie 1964, a însemnat pentru artiştii amatori medieşeni startul într-o etapă de muncă asiduă, răsplătită de reuşite artistice de prestigiu, de prezenţe la radio şi televiziune, sulrainînd cu victoria artistici repurtată anul trecut la Budapesta, în cadrul confruntării internaţionale a teatrelor de amatori. Succinta trecere în revistă a repertoriului abordat reliefează interesul constant al instituţiei şi al conducătorilor acesteia pentru varietate, pentru orientarea activităţii repertoriale spre valorile de seamă ale dramaturgiei româneşti şi universale; pe afişul teatrului au figurat lucrări de Caragiale, Alecsandri, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Alexandru Voitin, Horia Lovinescu, Ştefan Bercin, alături de capodoperele lui Goldoni, Calderon de la Barca, Lessing, Schiller, Ibsen şi Cehov. Valoarea lucrărilor abordate, strădaniile pentru atingerea măiestriei artistice interpretative, voinţa, pasiunea, iubirea devorantă faţă de teatru şi frumos au adus acestui (Continuare în pag. a III-a) OCTAVIAN RUSU La fabrica „Sticla“ din Avrig economiile de combustibil au depăşit prevederile planificate Colectivul fabricii „Sticla" Avrig a reuşit, — prin aplicarea unor metode de maximă eficienţă, — să reducă consumurile de energie electrică şi combustibil într-o proporţie apreciabilă. Astfel, faţă de prevederile planificate pentru anul 1974, în sumă de 130 000 kW., au realizat în primele două luni ale acestui an o economie de 66 000 kW. Această substanţială reducere de peste 50 la sută din întreg planul anual, a fost posibilă prin schimbarea orarului de lucru, înlocuirea motoarelor electrice supradimensionate de la artsamblele de fabricaţie, precum şi prin reducerea iluminatului din secţii. Di gazul metan utilizat in procesul de fabricaţie reducerea faţă de planul de 113 000 mc. pe întregul an 1974, a însumat o economie de 61 000 m.c. prin instalarea de termometre în locurile de muncă; introducerea unor noi tipuri de arzătoare la cuptoarele de reîncălzire; atenta supraveghere a procesului de topire a sticlei. Aceste economii fac parte dintr-un întreg ansamblu planificat, pentru a se obţine în 1974 rezultate cit mai substanțiale în toate domeniile de activitate. G. e. DUMINICA, in agricultura judeţului EFORTURI SUSŢINUTE PENTRU EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE SEZON Este evident că această primăvară a favorizat intensificarea ritmului de lucru în cimp. Oamenii muncii de pe ogoare au exploatat din plin aceste condiţii, realizînd într-un timp scurt un impresionant volum de lucrări la pregătirea patului germinativ şi la semănat. De remarcat este faptul că în majoritatea unităţilor organizării muncii i s-a acordat atenţie deosebită. Şi duminică, 31 martie, in agricultura judeţului nostru s-a acţionat puternic pentru pregătirea temeinică a producţiei record ’74. Redăm citeva secvenţe din amplele acţiuni la care au participat cooperatori, mecanizatori, specialişti i mobilizaţi într-un efort conjugat pentru terminarea însămînţărilor din această primăvară. „NE PREGĂTIM PENTRU SEMĂNATUL PORUMBULUI...“ ... afirmă inginerul şef Gh. Tontea, de la C.A.P. Ocna Sibiului. Aici duminică, 31 martie, s-a lucrat numai la discuirea unor terenuri destinate porumbului, realizîndu-se 15 ha. Toate culturile, cu excepţia porumbului şi a trifoiului, au fost semănate in condiţii bune. „Marţi, 2 aprilie, vom începe erbicidarea terenului destinat porumbului pentru boabe, menţionează inginerul şef. întreaga suprafaţă — de 393 ha — este discuită, iar pe 100 ha terenul este erbicidat din 1973, urmând ca în acest an încă 80 ha să între în acelaşi tratament", s-a Încheiat semănatul SFECLEI... ... şi la C.A.P. Armeni. După cum ne informează contabila şefă Maria Belaşcu, duminică, 31 martie, aici au lucrat 2 semănători, „acoperind" ultimele 10 din cele 110 ha terenuri destinate sfeclei de zahăr şi frunjeră. De asemenea, 200 cooperatori şi 100 elevi de la şcoala generală din localitate au participat la curăţitul păşunii din hotarul „După deal“, realizînd cca. 300 ha. PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV DIN PRIM PLAN Mecanizatorii de la C.A.P. Alămor şi-au mobilizat agregatele de lucru la pregătirea patului germinativ pentru porumb, în hotarele „Sub coastă“, „Sub răzor“ şi „Pe mesteaca“ s-a lucrat cu trei grape cu discuri, trecîndu-se la realizări încă 40 ha. „AM REALIZAT PLANUL TRIMESTRIAL ÎN PROPORŢIE DE... 218 LA SUTA..." ... ne informează Nicolae Ivănuş, preşedintele C.A.P. Şura Mică, referindu-se la livrarea de carne de tineret taurin. Duminică, 31 martie, ferma unităţii a mai livrat încă 23 tone carne de tineret taurin, activitatea zootehniştilor încheindu-se astfel, pe primul trimestru al anului acesta, cu un remarcabil succes: 129 tone carne — producţie marfă realizată, faţă de 59 tone — indicator planificat. în aceiaşi zi, cu patru agregate de lucru s-a trecut la pregătirea terenului destinat culturii de cartofi. Acţiunea a şi fost încheiată pe cele 20 ha. planificate. DIN SUMAR: • SPORT... SPORT... In pag. a ll-a • Cu aportul tuturor cetăţenilor, spre întregirea personalităţii comunei • Caleidoscop cultural In pag. a III-a • Viaţa internaţională in pag. a IV-a