Tribuna Sibiului, mai 1974 (Anul 7, nr. 1921-1928)
1974-05-01 / nr. 1921
dintîi mai un an jubiliar ...Astăzi din milioane de semne ale biruinţei va mai izvorî un temei al lucrului făcut spre preaplinul bucuriei noastre. Sărbătoarea muncii şi a solidarităţii proletare 1974 renaşte-n noi, aurari de multilaterală şi minoră construcţie socialistă, gînd de emulaţie în ampla încordare menită comprimării timpului, stăpinirii lui spre lauda omului. Intîi de Mai un an jubiliar — înţelesuri noi în hrisovul unei multimilenare existenţe. De trei decenii încoace ţara aceasta mindră de sine şi de oamenii ei stă sub scut frumos şi amplu, scut dăltuit în piatra scumpă a libertăţii şi neatîrnării. 1 Mai în an jubiliar — XXX şi XI, PATRIE şi PARTID — însemne de dragoste adincă, de veneraţie dar, mai ales, inscripţie de vrednicie in Cartea muncii şi a întrecerii pentru a cinsti cum se cuvine două sărbători, două evenimente purtînd rezonanţa cristalului pur al dragostei unui întreg popor. 1 Mai 1974 , semnificaţia dinţii ar fi a unui drum de glorii de la România surprinsă în aria subdezvoltării, a înapoierii, a analfabetismului la România socialistă, fară de minunate rezonanţe ale dezvoltării pa multiple planuri, cu o industrie modernă, intiemică, în competiţie cu cele mai înaintate, cu o agricultură mecanizată,cu un invăţamint dezvoltat, o cultură nouă, socialistă, înfloritoare, în scurt, o civilizaţie a unui ev nou, socialist. Roade ale unei politici ştiinţifice, plenar ancorată în realităţile noastre, rezultatele obţinute într-un timp istoriceşte scurt denotă profunzimea unei angajări plenare, a unei izbînzi în conştiinţe pe care nimeni şi nimic n-ar putea-o nesocoti. Azi, în ceas al întâiului Mai din an jubiliar oamenii muncii, români, germani, maghiari, avînd in frunte comuniştii, raportează importante succese în întrecere. întrecerea pentru un cincinal în 4 ani şi 6 luni — cum sună cuvintul dat de comuniştii sibienî partidului drag — iată o epopee cu etapă-bilanţ şi în această si. Raport-bilanţ spus în cifre, în imense cantităţi de produse, în faţa nouă a localităţilor, în conştiinţa înaltă a oamenilor noştri, un mod concret de a ne şti şi a ne simţi implicaţi în victoria asupra timpului. Suplimentări, de angajamente, economisire, organizare mai temeinică, adică deplin conştientizata datorie faţă de societate, faţă de patria-n primăvară d — chintesenţă a unui raport. In frontul realizărilor, destoinicii cooperatori şi mecanizatori vin arătînd: câmpurile noastre sunt cu temei semănate, recolta acestui an jubiliar va îmbrăca semnificaţia cifrelor record, în sărbătoare, prag de alte mari sărbători, oamenii muncii de pe aceste meleaguri vin cu datorii împlinite şi cu hotărârea de a face mai mult, mai bine, mai eficient pentru patria dragă. !• • ' ‚■:«' ■'‚ - f a «* •\'4 " ’> X . s'... - Mecanizatorii Nicolae Gorcea şî Szántó Iosif din Şeica Mare, execută semănatul porumbului pe ultimele suprafeţe de teren destinate acestei culturi mmmi « Tineru Al doilea examen de maturitate (Cum infringe o prejudecată...) După opinia maistrului Anghel Trandafir de la secţia 300 I.P.A.S., este o deosebire foarte mare între strungarul Ion Moldovan şi alţi strungari. Mă rog, poate este un caz aparte, poate nu toţi pot avea calităţile lui, dar oricum faptul că este ordonat, muncitor, cuviincios, săritor, ne dovedeşte că liceul a jucat un mare rol în viaţa acestuia. De cîţiva ani încoace, tot mai des întîlnim in întreprinderi, pe şantiere, acolo unde se produc bunuri materiale, o nouă categorie de muncitori. Pe fişa acestora scrie: absolvent al liceului teoretic şi al cursului de scurtă calificare. De pildă, lar P.A.S. lucrează în jurul a 300 de tineri absolvenţi ai liceelor teoretice, din care aproape 100 au urmat cursurile postliceale şi au obţinut o a doua diplomă „de maturitate". Au fost îmbrăţişate îndeosebi de către aceştia meseriile de strungar şi rectificator» (Continuare în pag. a II-a) DUMITRU GEMENEI , întotdeauna marile sărbători au prilejuit evidenţieri bilanţiere cu largă rezonanţă in diapazonul muncii. Şi, dintotdeauna, opţiunile au oscilat în jurul noului. Dar, deşi ineditul acestei epoci, aflat la tot pasul, poartă-n el iz de veşnică primenire şi schimbare, alergind din stînga-n dreapta, pentru a-i „culege" pe recordmanii muncii și ai hărniciei, nu mică mi-a fost mirarea cînd parcurgind însemnările din carnet am constatat că, de fapt, numele desprinse din zecile și sutele de mii posibile, sînt oameni despre care nu s-a scris niciodată. Biografia lor, faptele lor, viaţa şi năzuinţele lor cunosc aceeaşi linie îndreptată spre acelaşi unic destin al României noi. Pentru că — simţim cu toţii — există un singur puls, acela al contemporaneităţii, alimentat cotidian de unanima hotărîre a oamenilor muncii, indiferent de sectorul unde-şi desfăşoară activitatea, de a apropia tot mai mult zilele viitorului. Într-o mare întreprindere sibianâ, la I.P.A.S., un grup format din trei muncitori un maistru şi un inginer, realizînd o matriţă specială pentru debitat şi îndoit profile de arcuri au contribuit la sporirea eficienţei activităţii colectivului unităţii cu peste 200 mii lei anual. De remarcat faptul că cifra s-a născut din ... nimicuri, Ioan Giurgiu, Gheorghe Bratu, Gheorghe Ceteanu, Virgil Anghel şi Virgil I. Anghel, de la secţia arcuri spirale înfăşurate la rece şi-au propus să perfecţioneze reperul intrat în fabricaţia secţiei la începutul anului. Cu toate reţinerile manifestate de o parte din specialiştii de aici (reperul era nou şi satisfăcea - se zicea - exigenţele actuale), aceşti inimoşi meseriaşi au reuşit să-l „aducă” la nivelul pretenţiilor lor. Discutind cu unul din şi, maistrul, Giurgiu recunoştea că de fapt n-a făcut cine ştie ce lucru. Aşa ceva, pentru ei, este cit se poate de frecvent. Bunăoară, în cei doi ani de cînd a preluat schimbul din atelierul arcuri de tracţiune, producţia a crescut cu 100 la sută ca urmare a mecanizării operaţiunilor, cu ajutorul dispozitivelor concepute de oamenii cri atelier.. „Sunt interesat in permanenţă ca muncitorii din echipa mea să lucreze în condiţii cit mai bune şi cu maximum de randament. De aceea veşnic mă preocupă introducerea de dispozitive noi, perfecţiona ~ FILE DE REPORTAJ -CREAŢIA -puls al contemporaneităţii te" - ne mărturiseşte interlocutorul. Iar cei 22 de ani de activitate din cadrul întreprinderii i-au oferit suficient spaţiu materializării ideii sale. Dincolo de aspectele reliefate şi vizavi de afirmaţia: „Vreau să apar în faţa oamenilor cu cite ceva" se conturează vocaţia depistării amănuntului semnificativ, meseria este o artă ca şi viaţa. Un simplu mariaj, de complezenţă: formalităţile n-au ce căuta atunci cînd vrei să faci parte activă, nu periferica, din strădaniile colectivităţii. Este dovada cristalizată pînă la delimitare riguros ştiinţifică a onorării, după tradiţii şi obiceiuri, de către fiecare om al muncii, a angajamentului asumat de a da mai mult, mai bine, mai eficient. Căci în jurul tripticului acestuia s-au ţesut de-a lungul celor trei ani parcurşi, şi în cel de-a patrulea al actualului cincinal vise ce încep să prindă relief. A vise cu ochii deschişi. Sau idee şlefuită de nopţi albe. Aşa ar suna, in cuvinte, hotărea ţesătorului de la intreprin (Continuare în pag. a III-a) V. BARBU 4 . 1 , S ,. 5°.««a 3 ’ /Si1 Si- *—O C . opac Cu ce vă prezentaţi la Cu angajamentul depăşit marea sărbătoare ? Dintr-ale hărniciei daruri Azi se încheie prima etapă a tradiţionalei întreceri patriotice în care sunt angrenaţi, de la 1 septembrie trecut, locuitorii tuturor satelor, comunelor şi oraşelor patriei. Pentru sibieni această etapă reprezintă, aşa cum arată cifrele (Gentimare în pag. a 11-a) Salariaţii întreprinderii „Tîrnava“ raportează, că strădaniile lor de a se situa printre unităţile fruntaşe ale judeţului nostru se concretizează în importante depăşiri ale angajamentului asumat. Din cota aferentă, pe cele patru luni, la producţia globală s-au realizat 600 mii lei, faţă de 560 mii lei angajament, 1 200 ron lei la producţia marfă, faţă de 800 mii Iei. S-au realizat supli-mentar 36 mii mp ţesături tip bumbac, 27 tone fire tip bumbac şi 1,8 tone fire vigonie. Reînnoirea producţiei fiind una din preocupările esenţiale ale colectivului întreprinderii, în perioada scursă de la începutul anului, au fost introduse în procesul de fabricaţie şase noi articole din poliester şi melană, depăşîndu-se astfel angajamentul, pe întregul an luat la acest capitol. Succesul sticlarilor Sticlarii de la „Vitrometan", recunoscuţi pentru produsele făurite de ei, intîmpină ziua de 1 Mai, ca le fiecare dată de altfel, cu realizări deosebite în muncă. Aici, după cum ne spunea ing. Emilian Bărbat, directorul întreprinderii, 60 la sută din producţia acestui an se realizează pe seama noilor modele. *. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ î ! Ljupetul sibiu ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BaraWHUMHftB Anul VII, nr. 1921 Miercuri, 1 Mai 1974 4 pagini, 30 bani 1 BIBLIOTECA „ASTRA TE !U SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE maumammmauum FRĂŢIEI Cincinalul în 4 ani şi 6 luni Veritabilă probă de foc a răspunderii Anul jubiliar 1974, anul celor douîi mari evenimente din viata poporului, a partidului nostru se identifică cu anul in care toţi oamenii muncii sînt antrenaţi, mai mult ca oricînd în „bătălia" pentru îndeplinirea programului de dezvoltare economică şi socială, pentru înfăptuirea planului cincinal in patru ani şi jumătate. Organele şi organizaţiile de partid din judeţul nostru, comuniştii, toate colectivele de muncă şi-au orientat preocupările, şi-au canalizat eforturile spre valorificarea superioară a potenţialului material şi uman existent în aşa fel incit să contribuie îretr-o proporţie mereu sporită la realizarea obiectivului major stabilit — scurtarea termenului de înfăptuire a sarcinilor iniţiale ale planului cincinal cu 6 luni. Această hotărîre a Conferinţei organizaţiei judeţene de partid a fost primită de comunişti, de toţi oamenii muncii din economia judeţului nostru cu însufleţire, cu încredere in posibilităţile şi rezervele existente. Astăzi, la sărbătoarea internaţională a celor ce muncesc, o nouă etapă încheiată în cadrul întrecerii ce se desfăşoară pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate o retrospectivă, cu caracter de bilanţ, se impune. Organele şi organizaţiile de partid, desfăşurînd o intensă muncă, politică şi organizatorică, au mobilizat în permanenţă organele de conducere colectivă din întreprinderi, colectivele de oameni ai muncii pentru identificarea tuturor rezervelor de ridicare continuă a eficienţei activităţii economice, pentru dimensionarea ştiinţifică a posibilităţilor în scopul îndeplinirii ritmului1 de creştere a producţiei industriale şi agricole prevăzut pentru acest an. Pentru a se înfăptui hotărîrea Conferinţei organizaţiei judeţene de partid — îndeplinirea planului cincinal în patru ani şî jumătate — colectivele de muncă din întreprinderi şi-au planificat, pentru acest an sarcini substanţial mărite, în funcţie de rezervele existente, de obiectivele prevăzute a intra în funcţiune în acest ,anu de necesităţile impuse de economia naţională, în ramurile respective. Ca urmare, la nivelul judeţului, producţia globală industrială, va spori în acest an, faţă de anul precedent cu peste 2 la sută. Ins. NISTOR PALCU, secretar al Comitetului judeţean de partid In general, oamenii muncii din judeţul nostru au dovedit încă de la începutul anului, prin ritmul impus realizărilor, că planurile stabilite au avut o fundamentare reală, că există posibilitatea de suplimentare a sarcinilor, formulîndu-se astfel o serie de angajamente. Aceasta este şi explicaţia faptului că toate unităţile economice din judeţul nostru au răspuns chemărilor la întrecere, pe ramuri de activitate, lansate de diferite întreprinderi din ţară. Rezultatele obţinute pînă la această dată, demonstrează că angajamentele sunt pe deplin realizabile. Multe colective raportează cu ocazia zilei de 1 Mai îndeplinirea în proporţie de 50 la sută — şi chiar mai mult a angajamentelor asumate pe întregul an, în baza acestui prim bilanţ, a unei analize responsabile privind identificarea rezervelor de care dispun, s-a trecut la redifensionarea angajamentelor iniţiale, făcindu-se importante suplimentări. Ritmurile constante înalte in care majoritatea colectivelor îşi realizează sarcinile de plan au făcut posibilă raportarea îndeplinirii principalilor indicatori aferenţi primelor 4 luni din acest an cu cite 2 pina ■ta 6 zile înainte de termen. Astfel, Întreprinderea de prelucrare a lemnului, „Steaua roşie", „Victoria“, „Flamura roşie“, întreprinderea viei şi vinului, U.MA.I.A., „Steaua" săpun din Sibiu, întreprinderea de pieire şî încălţăminte şi întreprinderea de tricotaje Agnita, „Progresul" Oftat, Î.MJM.Îşi, Copşa Mică, sunt unităţi care s-au detaşat în întrecerile pentru realizarea angajamentelor asumate în cinstea zilei de 1 Mai. Prin contribuţia acestor întreprinderi, cit şi a celorlalte unităţi, s-au realizat suplimentar 530 tone utilaj tehnologic pentru prelucrarea ţiţeiului, 200 tone oţel brut, 30 tone oţel aliat, 86 tone maşini şi utilaje tehnologice pentru industria uşoară, mobilier din lemn in valoare de 4 milioane lei, 150 rola mp diferite ţesături, confecţii textile în valoare de 4 milioane lei, 95 tone brinzeturi. Din păcate această situaţie cifrică favorabilă, această activitate fructuoasă, eficientă nu se poate generaliza la nivelul tuturor întreprinderilor din judeţ. Avem încă unităţi care se află cu indicatorii sub nivelul planificat, car© îşi desfăşoară activitatea în salturi, care manifestă deficienţe în organizarea producţiei, în utilizarea capacităţilor de producţie sau în înfăptuirea programului de calificare a forţei de muncă. Mai mult, o serie de unităţi cum sunt: I.R.E.S., Întreprinderea deşuruburi Mediaş, „Carbosin" Copşa Msică, „Record“ Sibiu, „8 Mai“ Mediaş, întreprinderea de geamuri Mediaş, „Firul roşu" Tălmaciu, n-au reuşit în primul trimestru din acest an să realizeze producţia nici la nivelul aceleiaşi perioade , din anul precedent. Iată de ce, revine ca o sarcină de prim ordin pentru organele şi organizaţiile de partid, pentru comitetele oamenilor muncii, pentru toţi comuniştii înfăptuirea unei analize autocritice asupra modului în care este îndeplinită hotărîrea Conferinţei organizaţiei judeţene de partid, a modului in care sînt utilizate căile de mobilizare a rezervelor existente. Pentru înfăptuirea angajamentului de realizare a planului cîndistat (Continuare în pag.a Vedere din cartierul Hipodrom III Sibiu Producţie suplimentară pentru mai buna aprovizionare a populaţiei Oamenii muncii din agricultura judeţului, desfăşurând o însufleţită întrecere pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe acest an, întîmpină ziua de ,1 Mai cu un prim bilanţ fructuos. Prezentăm doar citeva din realizările deosebite ale colectivelor de muncă din sectorul creşterii animalelor.3 Pînă la data de 1 Mai, îngrijitoriimulgători din cooperativele agricole au realizat o producţie de 39 350 hl lapte marfă, cu 350 hl mai mult decit a fost planificat şi cu 13 477 hl mai înult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. O contribuţie deosebită la obţinerea acestui succes au avut-o cooperatorii din Apoldu de ■Sas, care au înregistrat un ritm zilnic de livrare de 1 300 lapte de vacă faţă de 053 1 cit a fost prevăzut în plan. Colectivul fermei zootehnice din Şelimbăr a predat in perioada amintită la fondul de stat 11.25 hl lapte, cu peste 400 hl mai mult decit indicatorul planificat. Cu rezultate (contînuare in pag. a ÎII-a) ŢARA NU MAI înconjurăm pâmîntul cu iubire, cu dragoste paternă-nconjurămazi sufletul ni-i tot o dăruire, pace, credinţă, patriei jurăm percepe universul, viitor, cînd dintr-o ţară facem mari cununi istoriei, şi cînd întinde ăst popor o mină caldă muncitoarei lumi victoriei străbune i se spune socialism şi viitor a! său! iar strămoşescul diadem — Erou este nedespărţit de-a! nostui nume Mai, luminosule, ne-apropii cu salt de roib, cu zboruri de eraţs, de cea mai mare sărbătoare a ţării şi de istoricul Congres! CORNEL BRAHAS I DIN SUMAR: Viaţa spirituală a Sibiului la întîîul de Mai aî anului ’74 Şi despre premiere: Descifrînd o hartă, recitind o epopee in pag. o l!*a în satul cu o mie de fîntîni... Un suflet mare, tocmai pentru ca a făcut din muncă întîia ei credinţă... In pag. a!l-o