Tribuna Sibiului, mai 1974 (Anul 7, nr. 1921-1928)

1974-05-01 / nr. 1921

dintîi mai un an jubiliar ...Astăzi din milioane de semne ale biruinţei va mai izvorî un temei al lucrului fă­cut spre preaplinul bucuriei noastre. Sărbătoarea muncii şi a solidarităţii proletare 1974 renaşte-n noi,­­ aurari de multilaterală şi minoră con­strucţie socialistă, gînd de e­­mulaţie în ampla încordare menită comprimării timpu­lui, stăpinirii lui spre lauda omu­lui. Intîi de Mai un an jubi­liar — înţelesuri noi în hri­sovul unei multimilenare exis­tenţe. De trei decenii încoa­ce ţara aceasta mindră de sine şi de oamenii ei stă sub scut frumos şi amplu, scut dăltuit în piatra scumpă a libertăţii şi neatîrnării. 1 Mai în an jubiliar — XXX şi XI, PA­TRIE şi PARTID — însemne de dragoste adincă, de vene­raţie dar, mai ales, inscrip­ţie de vrednicie in Cartea muncii şi a întrecerii pentru a cinsti cum se cuvine două sărbători, două evenimente purtînd rezonanţa cristalului pur al dragostei unui întreg popor. 1 Mai 1974 , semnificaţia dinţii ar fi a unui drum de glorii de la România surprin­să în aria subdezvoltării, a înapoierii, a analfabetismului la România socialistă, fară de minunate rezonanţe ale dez­voltării pa multiple planuri, cu o industrie modernă, int­­iemică, în competiţie cu cele­ mai înaintate, cu o agricul­tură mecanizată,­­cu un invă­­ţ­amint dezvoltat, o cultură nouă, socialistă, înfloritoare, în scurt, o civilizaţie a unui ev nou, socialist. Roade ale unei politici şti­inţifice, plenar ancorată în realităţile noastre, rezultatele obţinute într-un timp istori­ceşte scurt denotă profunzi­mea unei angajări plenare, a unei izbînzi în conştiinţe pe care nimeni şi nimic n-ar putea-o nesocoti. Azi, în ceas al întâiului Mai din an jubiliar oamenii mun­cii, români, germani, ma­ghiari, avînd in frunte co­muniştii, raportează impor­tante succese în întrecere. în­trecerea pentru un cincinal în 4 ani şi 6 luni — cum su­nă cuvintul dat de comuniştii sibienî partidului drag — iată o epopee cu etapă-bilanţ şi în această si. Raport-bilanţ spus în cifre, în imense can­tităţi de produse, în faţa nouă a localităţilor, în con­ştiinţa înaltă a oamenilor noştri, un mod concret de a ne şti şi a ne simţi implicaţi în victoria asupra timpului. Suplimentări, de angajamen­te, economisire, organizare mai temeinică, adică deplin conştientizata datorie faţă de societate, faţă de patria-n primăvară d — chintesenţă a unui raport. In frontul realizărilor, des­toinicii cooperatori şi meca­nizatori vin arătînd: câmpu­rile noastre sunt cu temei se­mănate, recolta acestui an ju­biliar va îmbrăca semnifica­ţia cifrelor record, în sărbătoare, prag de alte mari sărbători, oamenii mun­cii de pe aceste meleaguri vin cu datorii împlinite şi cu hotărârea de a face mai mult, mai bine, mai eficient pentru patria dragă. !• • ' ‚■:«' ■'‚ - f a «* •\'4 " ’> X . s'­... - Mecanizatorii Nicolae Gorcea şî Szántó Iosif din Şeica Mare, execută se­mănatul porumbului pe ultimele suprafeţe de teren destinate acestei culturi mmm­­­i « Tineru Al doilea examen de maturitate (Cum in­fringe o prejudecată...) După opinia maistrului Anghel Trandafir de la secţia 300 I.P.A.S., este o deosebire foarte mare între strungarul Ion Moldovan şi alţi strungari. Mă rog, poate este un caz aparte, poate nu toţi pot avea calităţile lui, dar oricum faptul că este ordo­nat, muncitor, cuviincios, săritor, ne dovedeşte că liceul a jucat un mare rol în viaţa acestuia. De cîţiva ani încoace, tot mai des întîlnim in întreprinderi, pe şantiere, acolo unde se produc bunuri materiale, o nouă categorie de muncitori. Pe fişa acestora scrie: absolvent al liceului teore­tic şi al cursului de scurtă calificare. De pildă, la­r P.A.S. lucrează în jurul a 300 de tineri absolvenţi ai liceelor teoretice, din care aproape 100 au ur­mat cursurile postliceale şi au obţinut o a doua diplomă „de maturitate". Au fost îmbrăţişate în­deosebi de către aceştia meseriile de strungar şi rectificator» (Continuare în pag. a II-a) DUMITRU GEMENEI , întotdeauna marile săr­bători au prilejuit evi­denţieri bilanţiere cu largă rezonanţă in diapazonul muncii. Şi, dintotdeauna, opţiu­nile au oscilat în jurul noului. Dar, deşi ineditul acestei epoci, aflat la tot pasul, poartă-n el iz de veşnică primenire şi schim­bare, alergind din stînga-n dreapta, pentru a-i „culege" pe recordmanii muncii și ai hăr­niciei, nu mică mi-a fost mira­rea cînd parcurgind însemnări­le din carnet am constatat că, de fapt, numele desprinse din zecile și sutele de mii posibile, sînt oameni despre care nu s-a scris niciodată. Biografia lor, faptele lor, viaţa şi năzuinţele lor cunosc aceeaşi linie îndrep­tată spre acelaşi unic destin­ al României noi. Pentru că — simţim cu toţii — există un sin­gur puls, acela al contempora­neităţii, alimentat cotidian de unanima hotărîre a oamenilor muncii, indiferent de sectorul unde-şi desfăşoară activitatea, de a apropia tot mai mult zi­­lele viitorului. έntr-o mare întreprindere si­­bianâ, la I.P.A.S., un grup format din trei muncitori un maistru şi un inginer, reali­­zînd o matriţă specială pentru debitat şi îndoit profile de arcuri au contribuit la sporirea eficienţei activităţii colectivului unităţii cu peste 200 mii lei a­­nual. De remarcat faptul că ci­fra s-a născut din ... nimicuri, Ioan Giurgiu, Gheorghe Bratu, Gheorghe Ceteanu, Virgil An­ghel şi Virgil I. Anghel, de la secţia arcuri spirale înfăşurate la rece şi-au propus să perfec­ţioneze reperul intrat în fabri­caţia secţiei la începutul anu­lui. Cu toate reţinerile mani­festate de o parte din specia­liştii de aici (reperul era nou şi satisfăcea - se zicea - exi­genţele actuale), aceşti inimoşi meseriaşi au reuşit să-l „adu­că” la nivelul pretenţiilor lor. Discutind cu unul din şi, maistrul­­, Giurgiu recunoştea că de fapt n-a făcut cine ştie ce lucru. Aşa ceva, pentru­­ ei, este cit se poate de frecvent. Bunăoară, în cei doi ani de cînd a preluat schimbul din a­telierul arcuri de tracţiune, pro­ducţia a crescut cu 100 la sută ca urmare a mecanizării opera­ţiu­nilor, cu ajutorul dispozitive­lor concepute de oamenii cri atelier.. „Sunt interesat in per­manenţă ca muncitorii din e­­chipa mea să lucreze în condi­ţii cit mai bune şi cu maximum de randament. De aceea veş­nic mă preocupă introducerea de dispozitive noi, perfecţiona­ ~ FILE DE REPORTAJ -CREAŢIA -puls al contemporaneităţii te" - ne mărturiseşte interlo­cutorul. Iar cei 22 de ani de activitate din cadrul întreprin­derii i-au oferit suficient spaţiu materializării ideii sale. D­incolo de aspectele re­liefate şi vizavi de afir­maţia: „Vreau să apar în faţa oamenilor cu cite ceva" se conturează vocaţia depistării amănuntului semnificativ, mese­ria este o artă ca şi viaţa. Un simplu mariaj, de complezenţă: formalităţile n-au ce căuta a­­tunci cînd vrei să faci parte ac­tivă, nu periferica, din străda­niile colectivităţii. Este dovada cristalizată pînă la delimitare riguros ştiinţifică a onorării, du­pă tradiţii şi obiceiuri, de către fiecare om al muncii, a angaja­mentului asumat de a da mai mult, mai bine, mai eficient. Căci în jurul tripticului acestu­ia s-au ţesut de-a lungul ce­lor trei ani parcurşi, şi în cel de-a­ patrulea al actualului cin­cinal vise ce încep să prindă relief. A vise cu ochii deschişi. Sau­ idee şlefuită de nopţi albe. A­­şa ar suna, in cuvinte, hotă­­­­rea ţesătorului de la intreprin­ (Continuare în pag. a III-a) V. BARBU 4 . 1 , S ,. 5°.««a 3 ’ /Si1 Si- *—O C . opac Cu ce vă prezentaţi la Cu angajamentul depăşit marea sărbătoare ? Dintr-ale hărniciei daruri Azi se încheie prima etapă a tradiţionalei în­treceri patriotice în care sunt angrenaţi, de la 1 septembrie trecut, locuitorii tuturor satelor, comunelor şi oraşelor patriei. Pentru sibieni a­­ceastă etapă reprezintă, aşa cum arată cifrele (Gentimare în pag. a 11­­-a) Salariaţii întreprinderii „Tîrna­­va“ raportează, că strădaniile lor de a se situa printre unită­ţile fruntaşe ale judeţului nos­tru se concretizează în impor­tante depăşiri ale angajamentului asumat. Din cota aferentă, pe cele patru luni, la producţia globală s-au realizat 600 mii lei, faţă de 560 mii lei angajament, 1 200 ron­ lei la producţia marfă, faţă de 800 mii Iei. S-au realizat supli-m­entar 36 mii mp ţesături tip bumbac, 27 tone fire tip bum­bac şi 1,8 tone fire vigonie. Reînnoirea producţiei fiind una din preocupările esenţiale ale co­lectivului întreprinderii, în peri­oada scursă de la începutul anu­lui, au fost introduse în procesul de fabricaţie şase noi articole din poliester şi melană, depăşîndu-se astfel angajamentul, pe întregul an luat la acest capitol. Succesul sticlarilor Sticlarii de la „Vitrometan", recunoscuţi pentru produsele făurite de ei, intîmpină ziua de 1 Mai, ca le fiecare dată de alt­fel, cu realizări deosebite în muncă. Aici, după cum ne spu­nea ing. Emilian Bărbat, directo­rul întreprinderii, 60 la sută din producţia acestui an se realizea­ză pe seama noilor modele. *. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ î ! Ljupetul sibiu ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BaraWHUMHftB Anul VII, nr. 1921 Miercuri, 1 Mai 1974 4 pagini, 30 bani 1 BIBLIOTECA „ASTRA T­E !­U SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE maumammmauum FRĂŢIEI Cincinalul în 4 ani şi 6 luni Veritabilă probă de foc a răspunderii Anul jubiliar 1974, anul celor douîi mari evenimente din­ viata poporu­lui, a partidului nostru se identifi­că cu anul in care toţi oamenii mun­cii sînt antrenaţi, mai mult ca ori­­cînd în „bătălia" pentru îndeplini­rea programului de dezvoltare eco­no­mică şi socială, pentru înfăptuirea planului cincinal in patru ani şi ju­mătate. Organele şi organizaţiile de par­tid din­ judeţul nostru, comuniştii, toate colectivele de muncă şi-au o­­rientat preocupările, şi-au canalizat eforturile spre valorificarea supe­rioară a potenţialului material şi u­­man existent în aşa fel incit să con­tribuie îretr-o proporţie mereu spo­rită la realizarea obiectivului major stabilit — scurtarea termenului de înfăptuire a sarcinilor iniţiale ale planului cincinal cu 6 luni. Această hotărîre a Conferinţei organizaţiei judeţene de partid a fost primită de comunişti, de toţi oamenii muncii din economia judeţului nostru cu însufleţire, cu încredere in posibili­tăţile şi rezervele existente. Astăzi, la sărbătoarea internaţio­nală a celor ce muncesc, o nouă e­­tapă încheiată în cadrul întrecerii ce se desfăşoară pentru realizarea in­tegrală a sarcinilor de plan, a anga­jamentelor asumate o retrospectivă, cu caracter de bilanţ, se impune. Organele şi organizaţiile de par­tid, desfăşurînd o intensă muncă, politică şi organizatorică, au mobili­zat în permanenţă organele de con­ducere colectivă din întreprinderi, colectivele de oameni ai muncii pentru identificarea tuturor rezerve­lor de ridicare continuă a eficienţei activităţii economice, pentru dimen­sionarea ştiinţifică a posibilităţilor în scopul îndeplinirii ritmului1 de creştere a producţiei industriale şi agricole prevăzut pentru acest an. Pentru a se înfăptui hotărîrea Conferinţei organizaţiei judeţene de partid — îndeplinirea planului cin­cinal în patru ani şî jumătate — co­lectivele de muncă din întreprinderi şi-au planificat, pentru acest an sar­cini substanţial mărite, în funcţie de rezervele existente, de obiectivele prevăzute a intra în funcţiune în acest ,anu de necesităţile impuse de economia naţională, în ramurile res­pective. Ca urmare, la nivelul jude­ţului, producţia globală industrială, va­ spori în acest an, faţă de anul precedent cu peste 2­ la sută. Ins. NISTOR PALCU, secretar al Comitetului judeţean de partid In general, oamenii muncii din ju­deţul nostru au dovedit încă de la începutul anului, prin ritmul impus realizărilor, că planurile stabilite au avut o fundamentare reală, că e­­xistă posibilitatea de suplimentare a sarcinilor, formulîndu-se astfel o se­rie de angajamente. Aceasta este şi explicaţia faptului că toate unităţile economice din judeţul nostru au răs­puns chemărilor la întrecere, pe ra­muri de activitate, lansate de dife­rite întreprinderi din ţară. Rezultatele obţinute pînă la a­­ceastă dată, demonstrează că anga­jamentele sunt pe deplin realizabile. Multe colective raportează cu oca­zia zilei de 1 Mai îndeplinirea în proporţie de 50 la sută — şi chiar mai mult a angajamentelor asumate pe întregul an, în baza acestui prim bilanţ, a unei analize responsabile privind identificarea rezervelor de care dispun, s-a trecut la redif­en­­sionarea angajamentelor iniţiale, fă­­cindu-se importante suplimentări. Ritmurile constant­e înalte in ca­re majoritatea colectivelor îşi reali­zează sarcinile de plan au făcut po­sibilă raportarea îndeplinirii princi­palilor indicatori aferenţi primelor 4 luni din acest an cu cite 2 pina ■ta 6 zile înainte de termen. Astfel, Întreprinderea de prelucrare a lem­nului, „Steaua roşie", „Victoria“, „Flamura roşie“, întreprinderea viei şi vinului, U.MA.I.A., „Steaua" să­pun din Sibiu, întreprinderea de pieire şî încălţăminte şi întreprinde­rea de tricotaje Agnita, „Progresul" Oftat, Î.MJM.Îşi, Copşa Mică, sunt u­­nităţi care s-au detaşat în întreceri­le pentru realizarea angajamentelor asumate în cinstea zilei de 1 Mai. Prin contribuţia acestor întreprin­deri, cit şi a celorlalte unităţi, s-au realizat suplimentar 530 tone utilaj tehnologic pentru prelucrarea ţiţeiu­lui, 200 tone oţel brut, 30 tone oţel aliat, 86 tone maşini şi utilaje teh­nologice pentru industria uşoară, mo­bilier din lemn in valoare de 4 mi­lioane lei, 150 rola mp diferite ţesă­turi, confecţii textile în valoare de 4 milioane lei, 95 tone brinzeturi. Din păcate această situaţie cifrică favorabilă, această activitate fruc­tuoasă, eficientă nu se poate genera­liza la nivelul tuturor întreprinderi­lor din judeţ. Avem încă unităţi care se află cu indicatorii sub nivelul pla­nificat, car© îşi desfăşoară activitatea în salturi, care manifestă­ deficienţe în organizarea producţiei, în utiliza­rea capacităţilor de producţie sau în înfăptuirea programului de calificare a forţei de muncă. Mai mult, o serie de unităţi cum­ sunt: I.R.E.S., Întreprinderea de­­şuru­buri Mediaş, „Carbosin" Copşa Msi­că, „Record“ Sibiu, „8 Mai“ Mediaş, întreprinderea de geamuri Mediaş, „Firul roşu" Tălmaciu, n-au reuşit în primul trimestru din acest an să realizeze producţia nici la nivelul aceleiaşi perioade , din anul prece­dent­. Iată de ce, revine ca o sarcină de prim ordin pentru organele şi orga­nizaţiile de partid, pentru comitetele oamenilor muncii, pentru toţi comu­niştii înfăptuirea unei analize auto­critice asupra modului în care este îndeplinită hotărîrea Conferinţei or­ganizaţiei judeţene de partid, a mo­dului in care sînt utilizate căile d­e mobilizare a rezervelor existente. Pentru înfăptuirea angajamentu­lui de realizare a planului cînd­istat (Continuare în pag.­a Vedere din cartierul Hipodrom III Sibiu Producţie suplimentar­ă pentru mai buna aprovizionare a populaţiei Oamenii muncii din agricultura judeţului, desfăşurând o însu­fleţită întrecere pen­tru realizarea exem­plară a sarcinilor de plan pe a­cest an, în­­tîm­pină ziua de ,1 Mai cu un prim bi­lanţ fructuos. Prezen­tăm doar citeva din realizările deosebite ale colectivelor de muncă din sectorul creşterii animalelor.­­3 Pînă la data de 1 Mai, îngrijitorii­­mulgători din coope­rativele agricole au realizat o producţie de 39 350 hl lapte marfă, cu 350 hl mai mult decit a fost pla­nificat şi cu 13 477 hl mai î­n­ult faţă de a­­ceeaşi perioadă a­ a­­nului trecut. O con­tribuţie deosebită la obţinerea acestui suc­ces au avut-o coope­ratorii din Apoldu de ■Sas, care au înregis­trat un ritm zilnic de livrare de 1 300­­ lap­te de vacă faţă de 053 1 cit a fost pre­văzut în plan. Colec­tivul fermei zooteh­nice din Şelimbăr a predat in perioada a­­mintită la fondul de stat 1­1.25 hl lapte, cu peste 400 hl mai mult decit indicatorul pla­nificat. Cu rezultate (contînuare in pag. a ÎII-a) ŢARA NU MAI înconjurăm pâmîntul cu iubire, cu dragoste paternă-nconjurăm­­azi sufletul ni-i tot o dăruire, pace, credinţă, patriei jurăm percepe universul, viitor, cînd d­intr-o ţară facem mari cununi istoriei, şi cînd întinde ăst popor o mină caldă muncitoarei lumi victoriei străbune i se spune socialism şi viitor a! său! iar strămoşescul diadem — Erou este nedespărţit de-a! nostui nume Mai, luminosule, ne-apropii cu salt de roib, cu zboruri de eraţs, de cea mai mare sărbătoare­ a ţării şi de istoricul Congres! CORNEL BRAHAS I DIN SUMAR: Viaţa spirituală a Sibiului la întîîul de Mai aî anului ’74 Şi despre premiere: Descifrînd­ o hartă, recitind o epopee in pag. o l!*a în satul cu o mie de fîntîni... Un suflet mare, tocmai pentru ca a făcut din muncă întîia ei credin­ţă... In pag. a­­!l-o

Next