Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1974 (Anul 7/26, nr. 1933-5780)

1974-07-04 / nr. 1933

Bilanţul primului semestru din li: • 18,3 la sută ritmul sporului faţă de aceeaşi pe­rioadă 1973; • 73 la sută din sporul producţiei - pe seama creş­terii productivităţii muncii O jumătate de an de rodnică activitate — iată cum trebuie definită perioada care s-a scurs din acest 1974, an hotărîtor al cincinalului. Colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului au mar­cat — prin rezultatele pozitive obţinute — o nouă etapă, calitativ superioară, în via competiţie cu timpul, pentru mai mult, mai repede, mai bine. Rea­lizarea şi depăşirea, în condiţii exemplare, a princi­palilor indicatori de plan aferenţi primului semes­tru al anului concretizează — în limbajul esenţiali­­zat al cifrelor — forţa angajării colective, cutezanţa oamenilor muncii din judeţ — români, germani, ma­ghiari. Cele 18,3 procente cît reprezintă ritmul de creştere a realizărilor obţinute, faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, sunt o reflectare autentică a dăruirii muncitoreşti, întărind prin dimensiunea fap­­telor-argument, ceea ce înseamnă întrecerea, revi­gorată la scara întregii colectivităţi. 73 la sută din sporul producţiei obţinut pe seama creşterii produc­tivităţii muncii, precum şi multitudinea produselor realizate suplimentar întregesc şi întăresc imaginea energiilor şi capacităţilor antrenate în ampla bătă­lie, desfăşurată pe frontul muncii productive. In tot acest interval de timp s-au realizat: maşini unelte de prelucrarea metalelor prin aşchiere în valoare de cca 3 milioane lei; 108 tone maşini şi utilaje pentru industria uşoară; 26 tone maşini şi utilaje pentru lucrări miniere; 8 tone maşini şi utilaje pentru in­dustria alimentară; 458 bucăţi autobasculante; 759 m­c cherestea de răşinoase; 363 m c cherestea de fag; mo­bilier din lemn in valoare de cca 7 mii. lei; 67 mii m­p ţesături din bumbac; 53 mii m­p ţesături mătase; 98 mii buc. tricotaje; confecţii textile în valoare de 1,4 milioane lei şi altele. Unităţile­ „Libertatea“, I.F.E.T., „Steaua roşie“, „Flamura roşie“ din Sibiu, „Automecanica“ şi „Emai­lul roşu“ din Mediaş, întreprinderea de tricotaje şi F.I.P.A. din Agnita s-au situat, în toată această pe­rioadă, prin rezultatele obţinute, în fruntea între­cerii. O notă aparte, scăzînd prin nerealizările lor cota posibilă a rezultatelor de ansamblu ale economiei ju­deţului, o constituie activitatea unor întreprinderi ca­ I.M.M.N. Copşa Mică, I.P.A.S., întreprinderea mecanică Mîrşa şi întreprinderea de industrie a lap­ (Continuare în pag. a III-a) V. BARBU s­I­B­I PROLETARI DIM TOATE ŢARÎIE tlMffl-^A' SI£, ibuna ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul VII, nr. 1933 Joi, 4 iulie 1974 8 pagini 50 bani Pregătirile pentru recoltarea cerealelor păioase d­in stadiul final. In foto: La S.M.A. Agnita se dă „bun de intrat în lan“ unei combine „Glo­ria“ Citiţi in pagina a 6-a un amplu reportaj dedicat întreprinderii „Dumbrava“ Sibiu Periplu monografic Confort sporit pentru oamenii muncii Cîştigurile noastre din anii istoriei ro­mâneşti celei mai rodnice stau priori­tar sub sensul multi­plu exemplificativ al grijii pentru om. Ni­mic nu justifică mai din adîncul înţelesu­rilor de adevăr şi o­­menie ce este şi ce vrea să fie socialis­mul multilateral şi comunismul decit a­­ceste cuvinte ale to­varăşului Nicolae Ceauşescu. „Preocu­parea fundamentală a partidului, ţelul su­prem al politicii sale, raţiunea însăşi a con­strucţiei orînduirii socialiste şi sensul a tot ceea ce înfăptuim este creşterea bunei­­stări materiale şi spi­rituale a maselor, satisfacerea cit mai deplină a nevoilor întregului popor, a­­sigurarea condiţiilor pentru manifestarea plenară a personali­tăţii umane“. Este un fapt cert că ascensiunile în domeniul standardului de viaţă, corelaţiile ce se stabilesc şi mu­taţiile care au loc — inclusiv acelea care prefigurează un nou indicator, „calitatea vieţii“, cerut cu in­sistenţă de sociologi, revendică un terito­riu al maximei com­plexităţi. Simplificînd şi procedînd prin a­­diţiune, vom recurge, în cele ce urmează, la citeva cifre din­­tr-un domeniu pri­mordial ca importan­ţă: construcţia de lo­cuinţe în judeţul Si­biu, în aceşti ani ai unei admirabile as­censiuni şi acum, în întîmpinarea unei (Continuare în pag. a III-a) VICTOR DOMŞA Producţia agricolă: Urgenţe şi priorităţi (întreţinerea culturilor - Furajele - Ultimele pregătiri pentru seceriş) Mai întîi, se impu­ne intensificarea exe­cutării praşilelor şi a tratamentelor de combatere a dăună­torilor! (Pînă în 2 iulie praşila III a fost efectuată pe 57 la sută din suprafeţe la sfecla de zahăr şi pe 66 la sută la car­tofi, iar praşila II la porumbul pentru boabe ( pe numai 35 la sută din indi­catorul prevăzut). Ca urmare a inundaţii­lor din 1 iulie, pe Valea Ilîrtibaciului şi pe valea Oltului tre­buie să se acţioneze urgent pentru scur­gerea apelor din te­renuri şi întreţinerea culturilor! In al doilea rînd, recoltarea furajelor trebuie să se desfă­şoare în ritm mai susţinut. Atragem atenţia conducerilor Trustului judeţean al S.M.A. şi secţiilor de mecanizare asupra necesităţii funcţionă­rii în două schimburi a utilajelor. Conduce­rile C.A.P. şi I.A.S. trebuie să ia măsuri pentru intensificarea cositului. Se impune o ulti­mă verificare a ca­lităţii reparaţiilor şi o redistribuire a uti­lajelor destinate re­coltării cerealelor pă­­ioase în funcţie de volumul de lucru pla­nificat. Cum erbici­dările nu au fost executate pe toate suprafeţele, apreciem că utilajele vor func­ţiona mai greu. Deci, din vreme, toate mă­surile pentru o func­ţionare cît mai bună a combinelor! Comitetele comuna­le şi orăşeneşti de partid, consiliile popu­lare comunale să ac­ţioneze hotărît in di­recţia mobilizării tu­turor forţelor exis­tente la realizarea a­­cestor sarcini. Ing. MIHAIL TILLER, dir. general al Di­recţiei judeţene a agriculturii XXX-ARC TEMPORAL »DIMENSIUNI istorie si metaforă O aşezare omenească, Indiferent de blazon sau dimensiuni, inseamnă în pri­mul rînd istorie. Chintesenţă de fapte, hărnicie şi luptă, eroism şi sacrificiu, curaj civic şi dăruire cernute prin ochiu­rile infinite ale timpului. De fapt, aşe­zările omeneşti au Împrumutat ceva din destinul oamenilor, îşi pot depăna firul alene şi aparent fără ţintă ani, secole de-a rîndul, pentru ca brusc să-şi afle o albie învolburată în care se plămădesc vocaţii, se înfăptuiesc ambiţii generoa­se, se conturează afirmarea. Un arc de victorii peste trei decenii am durat şi noi pe aceste meleaguri. Soare­le nostru este socialismul, inimile noastre eroice sunt inimi de comunişti. Am por­nit de la puţin, am ajuns la altitudini incredibile. Ne-am regăsit vocaţia de constructori, ne-am întrecut cu planurile, cu angajamente, cu noi înşine. In căută­rile noastre de ctitori ne-am aliat cu timpul, cu istoria. O povesteşte astăzi Sibiul, Mediaşul, Copşa, Cisnădia, orica­re aşezare din aceste locuri. Viaţa lor, pulsul lor in acest august ’74 înseamnă împlinire, rod al îndrăznelii creatoare, al cutezanţei comuniste, înseamnă isto­rie la puterea XXX şi oameni ai anului XXX. Despre oameni şi fapte, aşezări şi îm­pliniri, acum în pragul unui bilanţ săr­bătoresc, intr-un şir de reportaje. (Citiţi în pag. a 3-a reportajul nostru) S­gmMSiMiSM­I ... mimM ■..­,m mm — ­ CADRAM POL­ N­C 1. Vizita în România a preşedintelui Republicii A­­rabe Egipt, Mohammed An­war El Sadat, s-a desfăşu­rat, intre 27—30 iunie, sub auspicii deosebit de favora­bile. Noua întîlnire la nivel înalt româno-egipteană, sa­lutată cu deosebită căldură şi satisfacţie de opinia pu­blică, rescrie în cronica re­laţiilor şi contactelor multi­laterale pagini ale respectu­lui profund, ale rodniciei şi eficienţei unei politici defi­nită de principiile suverani­tăţii şi independenţei naţio­nale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reci­proc. Binecunoscutele largi relaţii de prietenie şi cola­borare cu ţările arabe şi-au găsit în dialoguri­le dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, in impor­tantele documente comune, potenţare şi reafirmare, ex­presia sintetică constituind-o voinţa fermă a celor două popoare de a acţiona in con­tinuare pentru o lume a pă­cii şi colaborării. ■ Joi dimineaţa, secreta­rul general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe par­ticipanţii la Seminarul între Uniunea Tineretului Comu­nist şi Mişcarea Panafrica­­nă­­a Tineretului.­­ Duminică, 30 iunie, a fost sărbătorită „Ziua învă­ţătorului“, sub semnul voin­ţei slujitorilor şcolii de a-şi aduce întreaga contribuţie la formarea noilor contingen­te de făurari ai socialismu­lui şi comunismului. Unui mare număr de cadre didac­tice le-au fost conferite or­dine şi medalii ale Repu­blicii Socialiste România.M­a­g Duminică şi luni au­­ continuat întrevederile şi­­ convorbirile dintre preşedin-­­ tele Republicii Socialiste ■ România, Nicolae Ceauşescu, ■ şi Alfonso López Michelsen,­­ preşedintele ales al Repu- ■ i­blicii Columbia. »

Next