Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1974 (Anul 26, nr. 5781-5794)
1974-10-03 / nr. 5781
Anul XXVI, nr. 57 I - Tribuna Sibiului Pagina 3 iNSĂMlNŢÂRILE — sarcină majoră de sezon Urmare din pag. 6 tractoare — şi toate în stare de funcţionare — se simte încă lipsă de forţă mecanică. „Cînd le împărţi, iţi dai seama că Au-ti ajung cele 20 de tractoare — ne-a spus preşedintele Ioan Ţichindeţeanu. Pentru a grăbi semănatul ar trebui să dispunem de mai nilte forţi mecanică la arat-discuit, fiindcă teren eliberat mai avem“. In sfirşit, dintre unităţile invitate, C.A.P. Nocrich se pare că se află într-un stadiu relativ bun la Insăminţari: încă din 19 septembrie s-a încheiat semănatul orzului (50 hectare), iar în momentul apariţiei rîndurior de faţă secara s-a semănat pe toate cele 15 hectare. Din totalul de 450 ha, care se insamînţeaza cu grîu, terenul este eliberat pe 400 ha şi pregătit pe circa 1,o ha, în afară celor 150 hectare deja semănate! După calculul inginerului-şef, pînă la 15 octombrie se va încheia semănatul pe întreaga suprafaţă a C.A.P. Nocrich. Apreciem că acest termen D-ia le fi devansat cu cel puţin 5 zile. Legat de însâmînţări, o parte din seminţe (circa n vagoane care nu au primit buletin roşu) s-au selectat a doua oară, pentru a asigura o calitate corespunzătoare întregului material semincer. Iată, însă, concret cum se prezintă la 1 octombrie situaţia însămînţărilor de grîu-secară în unităţile care nu s-au îngrijit la timp de asigurarea seminţelor: Agnita (plan 355 ha, realizat 15 hal), Ocna Sibiului (plan 450 ha, realizat 10 ha!), Roşia (plan 500 ha, realizat 20 ha!), Şura Mare (plan 320 ha, realizat 45 ha!), Alma (plan 420 ha, realizat 33 ha!). Intr-o situaţie ceva mai bună, dar departe de a fi totuşi satisfăcătoare, sunt unităţile din Merghindeal (plan 220 ha, realizat 72 ha), Marpod (plan 450 ha, realizat 147 ha) şi Pelişor (plan 365 ha, realizat 65 ha). Inexplicabilă şi cu totul negativă este situaţia unităţilor care pînă la această oră nu au insămînţat nici un hectar la griu secară: Bazni (65 ha), Boian (370 ha), Veiţ (225 ha), Mălîncrav (130 ha), Stejeriş (165 ha), Apoldu de Sus (230 ha), Gusu (200 ha), Amnaş (160 ha), Ludoş (185 ha), Şura Mică (155 ha), Cristian (280 ha), Orlat (180 ha), Moşna (360 ha), Mihăileni (225 ha). (Cifrele dintre paranteze reprezintă sarcina de plan). In legătură cu situaţia existentă, tovarăşul Alexandru Petruţa, director general adjunct la Direcţia judeţeană agricolă, ne-a declarat: „Lucrările sunt întrucîtva rămase în urmă în aproape toate unităţile, pentru că nu se respectă peste tot viteza zilnică de lucru, nu se lucrează de dimineaţa pînă seara şi în schimburi prelungite. Inginerii şefi au obligaţia să urmărească tehnologia lucrărilor de pregătire a terenului şi însămiţări, conform ordinului ministrului nr. 132. Spre a ne putea încadra în epoca optimă, este necesar să realizăm viteza zilnică pe judeţ de 2 000 hectare semănate, sarcină posibil de realizat, pentru că insămînţările trebuie să se încheie pînă la data de 10 octombrie în toate unităţile din judeţ! Am dori ca efortul mecanizatorilor să fie cu mult mai susţinut in aceste zile“. Sâptâmîna trecută Sibiul a găzduit o importantă manifestare cu caracter de lucru, organizată din iniţiativa Comitetului Uniunii Sindicatelor din Industria Construcţiilor, consiliile judeţean şi municipal Sibiu ale sindicatelor intitulată sugestiv: „Pregătirea profesională a cadrelor şi crearea condiţiilor de muncă şi de viaţă lucrătorilor constructori“. Desfăşurată sub emnul măreţului eveniment — Congresul al XI-lea al partidului — acţiunea a reunit pe lingă specialişti din întreprinderi de profil, cu activitate pe raza judeţului, şi cadre cu munci de răspundere, activişti de partid, de sindicat şi U.T.C., fruntaşi în întrecerea socialistă, cadre didactice, cadre medicale, care deservesc unităţile. Traseul parcurs — şantiere de construcţii industriale, de locuinţe, cămine, cantine şi grupuri sociale — precum şi dezbaterile care au urmat, au prilejuit evidenţierea unor aspecte importante, a căror rezolvare operativă şi eficientă este în măsură să contribuie la mai buna desfăşurare a activităţii de construcţii. Iată cîteva din concluziile care constituie un autentic cadru în interiorul căruia se impune să acţioneze comitetele oamenilor muncii, toţi factorii de decizie politică sau administrativă, 63 atît şcoala profesională cit şi cursurile de calificare de scurtă durată să fie axate pe policalificarea noilor muncitori, pentru a se putea trece cu uşurinţă, atunci cînd este cazul, de la o meserie la alta, în scopul completării meseriilor deficitare. (H în vederea creşterii stabilităţii cadrelor este bine ca întreprinderile de construcţii să asigure camine pentru tineret, apartamente şi garsoniere pentru tinerii căsătoriţi şi familişti. III pentru creşterea nivelului politic şi profesional al tuturor lucrătorilor este necesar ca în cadrul căminelor să se creeze spaţii unde să se poată desfăşura acţiuni de muncă politică, educativă, şi profesională. ■ trebuie ridicat gradul de industrializare a lucrărilor, iar acolo unde tehnologia permite, chiar mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, în paralel cu folosirea materialelor moderne şi a proiectelor tip, o atenţie deosebită se cere a se acorda reducerii cheltuielilor materiale, prin gospodărirea corespunzătoare a materialelor şi reducerea consumurilor normate ale acestora. S-a desprins ideea conform căreia fasonarea centralizată, pe oraş, a fierului beton ar conduce nu numai la o folosire raţională a forţei de muncă cit şi la o utilizare corespunzătoare a lui, în construcţiile de locuinţe şi la celelalte obiective social-culturale să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea confortului şi sporirea gradului lor de utilitate. Lucrările trebuie realizate în raport cu cerinţele actualede oamenilor muncii , creşterea gradului de cooperare între unităţile de construcţii şi cele două grupuri şcolare ar determina şi preluarea unor lucrări pe bază de contract. organizaţiile de sindicat şi tineret trebuie să conlucreze mai mult, folosind mijloacele proprii ce le stau la îndemînă, punînd la dispoziţia tinerilor acţiuni cultural-educative şi recreative numeroase şi atractive. V. BARBU Marginalii la un simpozion Activitatea de construcţii ridicată la noi cote calitative Păstoritul transhumant pe... alte coordonate Creşterea oilor şi-a vădit rentabilitatea. întregul nostru plai oferă condiţii excepţionale pentru oierit. Şi-n multe locuri, la C.A.P. sau I.A.S., se realizează anual producţii medii de 40—45 kg lapte şi 2— 2,5 kg lină de la fiecare oaie. Se observă însă că la „polul opus“ se acumulează tot mai multe nerealizări. Oieritul in unele localităţi a devenit sinonim cu trindăreala. Mergîndu-se pe ideea că „unde-i stină trebuie să fie şi pagubă“, In unele cooperative agricole mortalitâţile în turme iau proporţii îngrijorătoare. Sînt multe cooperative agricole, printre care Scoreiu, Avrig, Cornăţel, Roşia, Nocrich, Aciliu, Alămor ş.a. care au „schimbat“ intregul efectiv de ovine în 3—5 ani. Cum? Prin ... mortalităţi. Adică, în ultimii 3—5 ani în aceste unităţi au murit mai multe oi decît au avut ia 3l dere-' l rie 1973. In secto ■ ul cooperatist al agriculturii, Th perioada 1968—1975 au pierit peste 120 000 ovine. Adică mai mult cu aproape 10 000 decît efectivul existent la 31.XII. 1973. Și sectorul agriculturii de stat a „preschimbat“ în acest mod aproape jumătate din efectiv în aceeaşi perioadă. Concomitent, în C.A.P. producţia medie a scăzut de la 37 1 lapte în 1968 la 27 1 în 1973. Ridicarea producţiilor in toate unităţile la nivelul fruntaşelor şi reducerea mortalităţii er înseamnă ciştiguri excepţionale pentru economia judetului. In 1973 am fi realizat peste 180 000 hl. lapte de oaie, nu numai 107 000 — cît s-au înregistrat. Am fi dispus de cca. 1100 tone lină, nu numai 715 — cite au fost. La acelaşi ,la nivel meritoriu, numai in 1973 efectivul „pierdut“ pe drumul neglijenţelor în C.A.P. ar fi dat economiei Judeţului un plus de aproape 55 000 hl lapte şi peste 300 tone lună. Să extindem acest calcul la nivelul unui cincinal... Iată, stimaţi tovarăşi zootehnişti, care sunt coordonatele rezervelor noastre în acest domeniu. .. GH. GRANITER Magazinul „Dioda“, Sibiu. Fotó: FRED NUSS Pretutindeni, in aceste zile frumoase de toamnă, elenii efectuează ore de practică in agricultură. Răspunzînd chemării partidului Mii de elevi şi studenţi participă la strîngerea recoltei Această acţiune cu profunde semnificaţii educative şi patriotice, intrată de acum in tradiţie — ca în fiecare toamnă elevii şi studenţii să participe la strîngerea şi depozitarea recoltei — continuă, în aceste zile, şi în judeţul Sibiu, cu rezultate bune. Mii de elevi de la liceele din centrul de judeţ, din Mediaş, Agnita, Cisnădie şi din unele şcoli generale, la solicitarea concretă a unităţilor, au fost şi sunt prezenţi în livezi, la recoltatul sfeclei de zahăr şi al cartofilor. In această toamnă, pentru ca procesul de învăţămînt sa nu fie perturbat, participarea se face eşalonat în serii de cîte 14 zile, în funcţie de cerinţele cooperativelor agricole de producţie sau ale întreprinderilor agricole de stat. Fiecare şcoală lucrează pe baza unei minute întocmită împreună cu unităţile beneficiare. Şi, pînă la această dată, (1 octombrie) au răspuns prin fapte demne de laudă 3 663 elevi din liceele din judeţ şi 1 465 elevi din şcolile generale. Valoarea totală a lucrărilor executate pînă la data amintita se ridică la 381 365 lei. Se evidenţiază elevii de la liceele Gheorghe Lazăr, Liceul pedagogic, Liceul economic, Octavian Goga din Sibiu, cei de la liceele Ştefan Ludwig Roth şi Axente Sever din Mediaş, dar mai ales elevii de la liceul din Agnita. un număr de 750 care au executat lucrări în valoare de 78 000 lei, participînd la recoltat sfeclă, fructe şi stuf. Cu rezultate bune se remarcă şi elevii şcolilor generale din Noiştad, Vurpăr şi Hoghilag. De remarcat că mulţi elevi lucrează şi la construcţii social-culturale din Sibiu la patinoarul şi bazinul de înot de la Valea Aurie, la liceul cu 20 de săli de clasă în Hipodrom şi la întreprinderea Record. In aceste zile pe ogoarele judeţului alte mii de elevi şi studenţi răspund cu elan chemării partidului de a contribui din aceşti ani ai studiului la efortul creator al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială că rezultatele strădaniei lor vor fi pe măsura încrederii ce li se acordă. Al. G.