Tribuna Sibiului, ianuarie 1975 (Anul 27, nr. 5795-5799)

1975-01-04 / nr. 5795

, Anul XXVII, nr. 5795 ------------- Limbáta, 4 januárig 1975 |-~ 1­­­8 pagini, 50 bani CU­VINT­AREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile şi televiziune Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Socia­liste România, încheiem anul 1974 cu rezul­tate remarcabile în dezvoltarea economico-socială, în ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a Întregului popor, în făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România socialistă. Oamenii muncii, fără deosebi­re de naţionalitate, au întîm­­pinat a 30-a aniversare a elibe­rării patriei şi Congresul al XI-lea cu strălucite succese în realizarea planului producţiei in­dustriale şi agricole, în toate domeniile de activitate. Rezul­tatele obţinute în creşterea pro­ducţiei materiale, sporirea ve­nitului naţional au permis tre­cerea în acest an la majorarea retribuţiei tuturor oamenilor muncii, asigurind pină la sfîr­­şitul anului 1975 o creştere mai mare a veniturilor faţă de pre­vederile planului cincinal. Pu­tem deci spune cu îndreptăţită mîndrie că anul 1974, cu toate greutăţile şi lipsurile care s-au mai manifestat, a dus la creş­terea avuţiei naţionale, demon­strând încă o dată justeţea po­liticii marxist-leniniste a par­tidului nostru. Acum, la înche­ierea unui an de muncă încor­dată, dar plină de satisfacţii, adresez, în numele conducerii de partid şi de stat, precum şi al meu personal, calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii, in­telectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţio­nalitate, întregului nostru popor — făuritorul conştient al viito­rului nou, liber, al României. Anul acesta va rămine în­scris cu stere de aur în istoria României ca anul in care Con­gresul al XI-lea a adoptat pri­mul Program al Partidului Co­munist Român, precum şi Di­rectivele noului cincinal şi prog­nozele de dezvoltare economico­­socială pină în 1990. Aceste do­cumente prefigurează în mod minunat viitorul patriei noas­tre, înarmează întregul partid şi popor cu o orientare clară, teoretică şi practică, in munca şi inf­r­r­neniie edificarea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea spre co­munism a României. Planul dez­voltării economico-sociale pen­tru 1975, adoptat recent de Ma­rea Adunare Naţională, prevede un ritm înalt de dezvoltare a economiei naţionale, asigură condiţiile tehnico-materiale pen­tru realizarea cincinalului înainte de termen. Datorită situaţiei grele econo­mice internaţionale, îndeosebi crizei energetice, se impune să luăm toate măsurile pentru ca aceste situaţii să influenţeze cit mai puţin asupra dezvoltării e­­conomiei noastre naţionale, să asigurăm înfăptuirea neabătută a sarcinilor privind: dezvoltarea economico-sociala a ţării, ridi­carea nivelului de trai, mate­rial şi spiritual, al întregului (Continuare in pag. a IV-a) 3333333333333333333333333333333333 Anul economic 1975 Dinamism, angajare, eficienţă! Ing. NISTOR PALCU, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Anul 1975. Să-i urăm bun venit cu toată cinstirea care se cuvine oaspeţilor aleşii în care încheie, strălucit, o etapă şi pregăteşte alta, treaptă superioară în procesul accelerat al dez­voltării multilaterale a economiei noastre, timp care invită mai mult şi mai concret ca oricînd la acţiune, la angajare, la muncă temeinică, dîrză, susţinută. Acestea ar fi, în esenţă, caracteristicile anului pe care abia îl începem, dar pe care l-am gîndit şi pregătit din vreme, la fiecare loc de muncă, cu precizie şi responsabilitate. Obiectivele sale, înaltele sale co­mandamente şi exigenţe se află înscrise cu rigurozitatea indis­pensabilă marilor momente şi bătălii în Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială. Pe această „hartă strategică“ a următoarelor 365 de zile, se va decide amploarea realizărilor dintr-un cincinal și se vor ancora premisele necesare trecerii cu deplin succes la realizarea obiectivelor prevăzute în Di­rectivele celui de-al XI-lea Congres al partidului, a sarcinilor cincinalului următor. Suficiente temeiuri aşadar pentru a in­clude anul ’75 în şirul anilor de excepţie, de vîrf pe planul complexei activităţi economice. Care sunt direcţiile şi opţiunile sale cardinale înăuntrul ju­deţului nostru? Ce resorturi, ce resurse implică împlinirea exemplară a acestor opţiuni? Incontestabil, sarcinile din primul eşalon se referă la înde­plinirea planului şi angajamentelor în acest an şi, intr-o per­spectivă mai largă, la realizarea cincinalului înainte de termen. Riun­u­rile şi proporţiile prevăzute pentru judeţul nostru în acest an se menţin la cote foarte ridicate. Producţia indus­trială urmează să fie cu 15,4 la sută mai mare decât în anul care a trecut. Referindu-ne la această cifră se cuvine să facem două precizări esenţiale: prima, se referă la ritmul deosebit de înalt de creştere, la eforturile şi sarcinile multiple care decurg de aici; a doua, are în vedere realismul acestei cifre, eşafodată pe rezultatele înregistrate în 1974, pe rezervele de care dispunem încă în economia judeţului. Cea mai impor­tantă, se referă la utilizarea cu maximum de eficienţă a fon­ % (Continuare în pag. a IlI-a) IUL 2005 REVELION ’75 An Nou cu Tradiţionalul „La mulţi ani“ a putut fi rostit, în multe ca­zuri, chiar în mijlocul unor colective de muncă care şi-au propus să sărbătorească Noul A­n împreună. La întreprinde­rea „7 Noiembrie“ sau la cea de prelucrare a lemnului din Sibiu, la întreprinderea meca­nică Mîrşa — ca şi în alte părţi — s-au organizat, în cluburi sau cantine-restaurant, reuşite revelioane muncitoreşti, pline de voie bună şi antren. Sute de muncitori, tehnicieni, maiştri sau ingineri, împreună cu con­ducători ai unităţilor economi­ce au străbătut cu bucurie in­tervalul dintre ani, făcînd din noaptea de 31 decembrie—1 ia­nuarie un autentic prilej de cunoaştere, manifestare a prie­teniei şi revărsare a fanteziei. De pildă, familia muncitorului tîmplar fruntaş Gheorghe Ro­tari, a lui Nicolae Braşoveanu, şi ale altora — de la I.P.L. Si­biu — au avut posibilitatea să bucurie­ se „desfăşoare“ întrutotul în mijlocul celor peste 100 de co­legi de serviciu. Multe „ac­ţiuni“ tradiţionale: tombola... aproape neverosimilă, pentru că, o dată într-un an, biletele de tombolă au fost toate... cîştigătoare! Colectivul secţiei circulare a­ tricotat bumbac de la „7 No­iembrie“ Sibiu s-a întrunit, în cadrul sărbătoresc, în plen. Iar tricotera Elena Antinie şi cele­lalte colege au invitat, după cum era şi firesc, şi colegi de la „Independenţa“. Ce altceva pot spune Mihai Schneider, Rudolf Roth sau oricare altul, care au participat la revelionul din sala Clubului întreprinderii de ciorapi, decit că s-au simţit bine, că totul a fost, „ca la carte“ etc ...? Muzică, solişti, pluguşoare, jocuri distractive, concursurii Caruselul bucuriei şi al vese­liei a „mers“ din plin, pină în zori. Aici, ca în tot locul. (L. Cristian). „Pace-n ţară şi-n afară“ Sărbătoarea albă — pe stră­zile satelor. Şi pe-aici, pe unde poetul crede că „s-a născut veşnicia“, oamenii au­ încheiat încă un an de rodnica­ Seu­­tate. Şi pentru că au fost din primăvară pînă-n iarnă împre­ună, la trudă, au dorit ca şi la bucurie să fie împreună. Unii au făcut Revelionul în familie, alţii — la rude sau prieteni. In multe localităţi au fost organizate petreceri co­lective, la căminele culturale sau la restaurante, unde satul întreg a devenit ceea ce este­ o mare şi frumoasă familie u­­nită. Cristiani. Seara zilei de 31 decembrie 1974 a adunat la că­minul cultural aproape cinci sute de oameni. Români şi ger­mani, tineri şi bătrîni, coope­ratori, mecanizatori, muncitori ai întreprinderilor sibiene, cadre didactice — toţi, cu bucurie în suflete şi încărcaţi de emoţia CLIPEI, şi-au organizat o pe­trecere pe măsura hărniciei lor nedesminţite. Familia Ghe­orghe Marcu este la cel de al zecelea Revelion colectiv. Iar tînăra familie Cristian Flei­scher — la primul. Ambele familii sunt insă părtaşe la bu­curia comună. Veştit«­—fanfară din Cristian a -JKl­ gătit şi pentru acest Revelion un program special. Invirtita şi periniţa au fost la înălţime. N-au lipsit nici horele, valsurile, tangou­­rile. De la orele 18 ale zilei de 31 decembrie 1974 şi pină la orele 10 ale zilei de 1 ianuarie 1975 — timp de un an deci — bucuria comună s-a manifestat în toată plenitudinea sa. Ra­chiul, vinul, cîrnaţii, sarmalele, caltaboşii şi sîngeretele au ,,punctat“ momentele Revelio­nului 1975 spre bucuria şi sa­tisfacţia comune ale acestor oameni înfrăţiţi cu glia, pentru „pace-n ţară şi-n afară“, cum au obiceiul să spună mai virst­­nicii. (Continuare in pag. a IV-a) GH. VALEANU Cei ce-au sărbătorit Revelionul prin muncă Focul nestins al hărniciei muncitoreşti Şi de astă dată, în noaptea de cumpănă dintre ani, colec­tive de muncă din unităţi eco­nomice ale judeţului şi-au pe­trecut revelionul lingă instala­ţii, cuptoare şi furnale, ve­ghind la buna desfăşurare a proceselor tehnologice. In timp ce familiile lor sărbătoreau noul an ciocnind cite un pa­har cu vin, echipele lui Mihai Schobel și Dumitru Panait, de la I.M.M.N. Copșa Mică consa­crau evenimentului cantitatea de 5 tone acid sulfuric, reali­zată suplimentar. Asemenea lor, colegii de muncă care au preluat ştafeta din mers, în prima zi a lui ’75 au­ produs, peste prevederile de plan, 10 tone zinc şi 5 tone acid sulfu­ric. V. B. (Continuare în pag. a IlI-a) • In 29 decembrie, sub pre­şedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Execu­tiv a aprobat eşalonarea pe Cadran politic ramuri şi activităţi a celei de a II-a etape (1 martie — 1 noiembrie 1975) a acţiunii de majorare a retribuţiei oameni­lor muncii. Comitetul Politic Executiv a ascultat informarea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în legătură cu vizita oficială de prietenie a delegaţiei FRE­­LIMO şi guvernului de tranzi­ţie din Mozambic, condusă de Samora Machel. In încheiere. (Continuare în pag. a VH-a)

Next