Tribuna Sibiului, martie 1975 (Anul 27, nr. 5804-5807)

1975-03-06 / nr. 5804

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII, nr. 5804 T~ " — Joi 6 martie 1975 ........—­­ pagini, 50 bani TRĂIASCĂ VICTORIA ÎN ALEGERI A FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE! Ne cheamă într-o atmosferă de viguroasă patria la vot! emulaţie politică-socială, un amplu Duminică, 9 martie 1975, întreaga ţară, fiii ei frumoşi şi tineri şi harnici, bâtrinii înţelepţi, mamele, fruntaşii cincinalelor şi cei ce-s frun­taşii bătăliilor pentru mereu mai rotund rod al pămintu­­lui, dascălii şi discipolii lor, oamenii ştiinţei şi tehnicii celor mai avansate, toţi fiii acestui pămînt al abnega­ţiei româneşti se vor găsi in faţa urnelor. Vom vota dis-de-dimi­­neaţă pentru dimineaţa mi­nunată a Patriei. Vom vota pentru aplicarea Programu­lui partidului, măreţ şi am­plu program al făuririi so­cialismului multilateral şi a comunismului, al fericirii şi bunăstării noastre, al feri­cirii copiilor noştri. Vom vota în numele răspunsului nos­tru demn la înflăcăratele chemări conţinute in plat­forma program cu care se prezintă drept candidaţi în alegeri cei mai buni dintre noi. Manifestul Frontului Unităţii Socialiste. (Continuare în pag. a IV-a) şi rodnic dialog candidaţi-alegători Adunări cetăţeneşti în circumscrip­ţiile electorale M. A. N. Dialogul dintre can­didaţii de deputaţi pentru alegerile de la 9 martie şi alegători a atins momente de maximă amplitudine odată cu desfăşurarea în toate circumscrip­ţiile M.A.N. din jude­ţul nostru a unor în­sufleţite adunări ce­tăţeneşti cu participa­rea candidaţilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Au fost prezenţi can­didaţii de deputaţi de la toate nivelele, oa­meni ai muncii din industrie şi agricultu­ră, din comerţ şi de­servire, intelectuali, tineri şi vîrstnici, băr­baţi şi femei, români, germani, maghiari. Concluzivă pentru atmosfera de eferves­cenţă politică din­­ a­­ceasta perioadă a fost afirmarea, în toate locurile, a voinţei ce­tăţenilor judeţului de a se integra plenar în bătălia pentru transpunerea în fapte şi împliniri a Progra­mului partidului, pen­tru continua înflorire a patriei, a oraşelor şi comunelor noastre, pentru făurirea civili­zaţiei socialiste şi co­muniste pe pămîntul României. Adunările în cadrul cărora, într-o frumoa­să osmoză de aspira­ţii şi voinţă, candidaţi şi alegători s-au an­gajat să-şi ghideze munca şi eforturile după cerinţele înalte ale progresului eco­nomic şi social al tu­turor zonelor şi loca­lităţilor au fost pre­(Continuare In pag. a IV-a) Candidaţii de deputaţi Eduard Eisenburger (foto stingă), Elena Jurca şi Maria Tudor (imaginea din dreapta) in mijlocul alegătorilor Sub­ semnul marii întreceri socialiste, al imperativului „mai mult, mai bine, mai eficient", oamenii muncii înscriu noi succese în întîmpinarea alegerilor de la 9 Martie 42,5 milioane lei producţie suplimentară Desfăşurată sub puternicul impuls pe care alegerile de la 9 Martie l-au imprimat întregii activităţi social-economice, întrecerea socialistă a găsit un larg ecou in rîndurile colec­tivelor de muncă din unităţile judeţului. Oamenii muncii — români, germani, maghiari — sînt amplu şi plenar angajaţi în întrecere, hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru înfăptuirea hotăririi Conferinţei organizaţiei judeţene de partid, cincinalul înainte de termen! Iată ce relevă in acest sens, bilanţul primelor două luni ale anului, încheiat in cele mai bune condiţii. SlavilcE • Indicatorul producţie globa­lă a fost realizat şi depăşit, ceea ce a permis obţinerea u­­nui spor de producţie in valoa­re de 42,5 milioane lei. Faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut se remarcă o creştere e­­chivalentă cu o producţie in valoare de cca. 450 milioane lei. • Producţia marfă realizată suplimentar se cifrează la 37,7 milioane lei. • Toate aceste depăşiri se concretizează în producerea, peste prevederile planului ar­e 530 tone diferite maşini şi utilaje destinate industriei mi­niere, prelucrării ţiţeiului, ex­ploatării şi prelucrării lemnu­lui, industriei materialelor de construcţie şi refractare, pre­cum şi pentru Industria uşoară şi alimentară. (Continuare In pag. a VI-a) 30 de ani de la instaurarea primului guvern democra­tic din istoria României Se împlinesc astăzi trei decenii de la data în care poporul român şi-a exprimat decis voinţa şi a impus prin luptă, instau­rarea primului guvern cu adevărat democratic din istoria Româ­niei, prezidat de dr. Petru Groza. Insurecţia naţională antifascistă şi antiimperialistă armată din August 1944, marcînd începutul revoluţiei populare, a deschis calea eliberării definitive a României de sub dominaţia imperia­listă. Dar, deşi libertatea fusese cucerită, temeliile sistemului economico-social pe care se sprijinea regimul burghezo-moşieresc nu fuseseră dărîmate. In afara poziţiilor economice, clasele ex­­ploatatoare deţineau poziţii dominante în guvernele ce s-au suc­cedat după eliberarea ţării. Ascuţirea conflictelor dintre masele largi populare şi minoritatea exploatatoare avea drept obiectiv însăşi calea de evoluţie a României. Pe de-o parte clasele ex­ploatatoare, coalizate în jurul monarhiei erau ferm hotărîte să întoarcă, lucrurile pe vechiul făgaş şi să-şi menţină nestingherită dominaţia de clasă. In judecata lor neglijaseră, însă, ceea ce a fost şi este esenţa istoriei­ voinţa maselor. Poporul nostru văzuse în insurecţie un moment crucial pentru destinele sale, începutul unui proces revoluţionar adine, care avea menirea să determine adinei prefaceri democratice şi să ducă la înlăturarea oricăror forme de exploatare şi la instaurarea orînduirii socialiste. In aceste mo­mente, năzuinţele cele mai de seamă ale maselor populare şi-au găsit exponentul fidel In partidul comuniştilor. Este meritul deo­sebit al P.C.R., faptul că a elaborat o strategie şi o tactică revo­luţionară bazate pe aplicarea creatoare a marxism-leninismului la condiţiile concrete ale ţării, că a ştiut să îmbine,,principialitatea comunistă cu supleţea şi dinamismul necesare închegării unui vast evantai de alianţe, unind în jurul clasei muncitoare masele ţără­nimii, cercuri largi ale intelectualităţii, oameni ai muncii de toate naţionalităţile, organizaţiile politice înglobate în Frontul Naţional Democrat şi chiar anumite grupări politice democratice burgheze care înţeleseseră cursul evenimentelor istorice. Şi tocmai acestei politici ştiinţifice i se datorează desfăşurarea victorioasă a pro­cesului revoluţionar, proces care a făcut ca eşafodajul vechiului regim să se clatine; ţărănimea a trecut la înfăptuirea reformei agrare, a fost dejucată tentativa de a declanşa un război civil. Acel val revoluţionar, care exprima, de fapt, voinţa poporului român de a se conduce singur a impus, la 6 martie 1945, alcă­tuirea guvernului de largă concentrare democratică prezidat de (Continuare în pag. a Ill-a) --------FLORILE---------­recunoştinţei noastre * » Un dor irompt din geana nemuririi străbate zările pri­măverii. Un dor ce cuprinde sufletul nostru de copil, a­­dolescent şi matur. Un dor înalt în care, spectral, fru­moasele şi ma­rile sentimente omeneşti rever­berează. Este dorul de tine, scumpă şi unică mamă. Este dorul de zîmbetul tău, de duioşia gla­sului tău, de mîngîierea pri­virilor tale o­­crotitoare, de căldura alese­lor tale învă­ţăminte. Veghi­le tale în ja­­riştea nelinişti­lor noastre ne­­au dat putinţa să ne-nrădă­­cinăm in viaţă. La căldura alintului tău am înflorit. Şi am crescut mari şi viguroase flori, curate ca gîndul tău, în lumina grijilor taie care ţi-au albit părul. Şi noi, înalţi ca munţii ţării, tari şi drepţi ca ţara, ne ştim dintotdeauna cu tine în gînd şi te ştim acolo de unde ne aureolezi izbinzile şi ne îndulceşti ne­­împlinirile. De ziua aceasta dorul de tine izvodeşte lumină şi căl­dură, ca aştrii ce din ex­plozii se nasc şi în explozii dispar. Pornim de la tine şi ne-ntoarcem cu fiecare gînd, cu fiecare fap­tă la tine, răspunzătoare în faţa isto­riei de viaţa lumii. Şi te iu­bim calm şi inuit, aşa cum se cuvine o­­mului să-şi iu­bească lumi­na sufletului care-i face rod din florile vieţii. Ţie, mamă, soră, soţie, iubită, prinos de iubire şi jerbe de recunoştinţă îţi dă­­ruim şi azi, mai ales azi în zile de frumoase împliniri socialiste, în ziua aleasă de lume pentru cinstirea celei ce-a zămislit lumea. Gh. GRANITER­ER I In interiorul ziarului ■ Dintre multe altele. B Dialog cu cititorii. B Pe teme juridice. în pag. a Il-a fl JUDEŢUL SIBIU INTRE DOUA LEGISLATURI, fl TREI DECENII DE LA ÎNFĂPTUIREA REFORMEI AGRARE. la pag. a 111-a B Codul comunist de muncă şi viaţă — codul omeniei. B Aceştia sunt tinerii de azi. în pag. a V-a B Note, însemnări. in pag. a VII-a B Sport. Programul TV. in pag. a VII-a

Next