Tribuna Sibiului, aprilie 1975 (Anul 27, nr. 5808-5812)

1975-04-03 / nr. 5808

Anul XXVII, nr. 580, Tribuna Sibiului Pagina 3 „A DOUA FAMILIE" şi problemele noastre personale Cînd unu­l dintre semenii noştri, din cine ştie care cauze, îşi pierde omenia se ridică zece, o sută, o mie să repare ceea ce primul a stricat. Dar, să­­ reţinem în cadrul acestei idei cîteva intîmplări oferite de viaţă. Secvenţa I La poarta întreprinderii „Flamura roşie“ se prezintă familia F. (soţul şi soţia). La sediul comitetului sindical o întîlnesc pe tovarăşa Georgeta Istrate, preşedinta comitetului sindi­cal. Oaspeţii reclamă că Antal, băiatul lor, nu mai doarme acasă. Situaţia era cunoscută. Fap­tul că, în sfîrşit, părinţii se interesează de soarta băiatului era îmbucurător pentru oame­nii din întreprindere. De aceea tovarăşa Istrate pune mina pe telefon şi-i invită pe inginerul Vasile Roman, şeful secţiei metal II, unde lucrează Antal, şi pe Savantin Tarţa, secreta­rul organizaţiei de partid. Se aşează în jurul unei mese, şi cu toate că Ie stau pe cap atîtea probleme nerezolvate, cu toate că tatăl vitreg al băiatului duhneşte a alcool, încep un dialog al omeniei. Tovarăşii de la întreprindere, a doua familie, de fapt, după cum veţi vedea şi dumneavoastră, vor să fie cit mai aproape de cauzele acestui caz. Secvenţa a II-a După încheierea serviciului militar Antal F. se încadrează la întreprinderea „Flamura ro­şie“. Sunt de atunci aproape trei ani. Lucrează numai în schimbul de dimineaţă. Pentru mun­ca conştiincios depusă ca transportor de ma­teriale intr-o secţie este retribuit în medie cu 1 800 lei lunar. Uneori mai puţin, alteori­­mai mult. Maistrul Petre Giurculete mărturi­seşte că băiatul e muncitor, nu lipseşte şi nici-' nu întîrzie de la serviciu. Dar în ultima vreme este tot mai abătut. Maistrul spune că a în­cercat să afle ce se petrece cu el, dar acesta nu răspundea. Cădea în momente lungi de tăcere. „Ii dau cite un sfat, să te îmbraci și tu mai bine, să te impui că ești tînăr. Să mă­­nînci mai bine. Tace. Se uită, te ascultă și la urmă zice „bine“. în pauza de prînz cînd toată lumea scoate pachetul şi se aşează la masă, el îşi găseşte alte preocupări. Nu-i are nimeni grija acasă, deşi cîştigă bine. Nu fumează, nu intră-n circiumă“. Mai aflu că într-o vreme era găsit dormind în vestiar. Intra seara în între­prindere şi dormea in vestiarul secţiei. Oame­nii au înţeles că ceva nu-i în ordine în casa lui, la părinţii lui. Căminul pentru nefamilişti este încă în­ lucru. Pînă atunci s-au gîndit să-i caute o gazdă. I-au dat cîteva adrese. Ca, pînă la urmă, să afle despre întoarcerea lui acasă. Părinţii au trei camere într-un bloc nou. Dar nu se observă nici­ o îmbunătăţire. Şi totuşi, părinţii l-au căutat la întreprindere, înseamnă că ... Secvenţa a IlI-a Redau din mărturisirile participanţilor la dialogul cu părinţii băiatului: „Eu am tras con­cluzia că sufleteşte nu aveau nimic cu băia­tul. Ii interesa altceva. .„După cum s-a văzut pe mamă o mai doare sufletul, dar tatăl era supărat doar pentru un singur motiv: „De fapt tatăl l-a mai căutat odată. în ziua cînd luase banii, deşi băiatul lipsea de acasă de 2 săptămîni..„Părinţii au recunoscut că băiatul dădea lunar în casă în jur de 800 lei“. „Tatăl era supărat că băiatul îşi cheltu­ieşte banii pe cărţi şi măcar nu-şi ia cărţi noi ci vechi.. .“, „Necazul lor era că nu venea acasă să dea bani“.„Uite, am zis noi, bă­iatul e suferind, vine la lucru cu hainele ne­spălate, fără mîncare, obosit“. Se uitau unul la altul: „cum tu, nu i-ai pus mîncare?“ Secvenţa a IV-a L-am găsit pe Antal la lucru. M-am făcut nu mă interesa direct de necazurile lui. Am vorbit cite­ ceva despre ultime­le filme văzute, despre cărţi. De talie mijlocie, cu faţa tra­să, vînăt la ochi. Nervos. Dia­logul se deschide tot mai mult, îmi spune că s-a intors acasă, deşi are unele necazuri cu tatăl, dar evită să acuze. Speră să fie mai bine. Pentru faptul că venea şi dormea în vestiar, pentru faptul că aştepta remuneraţia ca să-şi cumpere medicamente de 43 de lei, pentru faptul că e puţin bolnav, dar că munceşte bine, mai ales cînd e îndrumat atent, pentru faptul că nu lipseşte de la serviciu, pentru faptul că părinţii lui îl caută doar în jurul zilei cînd se face remunerarea, am înţeles de ce această mare familie, „colectivul“, cum se de­finesc ei înşişi, înţeleg că trebuie să se ocupe ei, să-i aibă grija, cum se spune. Deocamdată, după „sfatul omeniei“ avut cu părinţii, băiatul nu mai doarme în vestiar. Dar mai sînt atîtea altele care nu s-au schimbat. De aceea, „colec­tivul“ socoteşte că nu şi-a încheiat misiunea. In loc de concluzii Avînd drept scop aplicarea în viaţă a codu­lui principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, al eticii şi echităţii socialiste or­ganizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C. ocro­tesc, luminează universul nostru de muncă şi omenie. Ei vor şi se străduiesc ca toţi oamenii să fie oameni, să­ schimbe dragostea pe dra­goste, omenia pe omenie. Dovezile sunt multe. Am relatat mai sus un caz mai dificil dar iată şi altele: Pe „Viorel Mocanu şi Dumitru Manta Roşie îi „scosese gazda în stradă“ (povesteşte Savantin Tarţa). String eu oamenii şi le zic: „ce facem cu băieţii, pînă-i gata căminul nos­tru de nefamilişti, trebuie să locuiască unde­va“. Ii găzduiesc eu zice Maria Beju. Sau (po­vesteşte preşedinta sindicatului). Vine la mine L. C., să-i semnez lichidarea. Lipsise nemo­tivat. Avea unele „păcate“, intra cam mult în baruri. Dar, m-am întrebat eu, fără serviciu nu se rătăcea şi mai mult? Amînăm lichi­darea. După masă îmi iau bărbatul de braţ şi-i facem o vizită să vedem cum trăieşte. Nu prea era gospodină. In altă zi adunăm colec­tivul, discutăm, analizăm, regindim situaţia fetei şi ne hotărîm să-i mai oferim o şansă, să continuăm s-o ţinem aici, in familia noastră, să încercăm, să vedem.. .trebuie să încercăm. Poate că ... . . . Omenie! Un cuvînt mereu mai plin de semnificaţii în climatul social socialist! DUMITRU GEMENEI, CODUL COMUNIST de muncă şi viaţă — CODUL OMENIEI Apropierea sezonului estival a marcat, cum era şi firesc, o intensificare a circu­laţiei pe drumurile publice. Aceasta impu­ne tuturor participanţilor la traficul rutier adoptarea unor măsuri ferme, care să con­ducă la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei pînă la limita evitării oricăror surprize sau accidente. Sunt pregătiţi condu­cătorii auto şi autovehicolele pe care le conduc pentru a face faţă, în condiţii op­time, exigenţelor dictate de sporirea cir­culaţiei rutiere? Sunt respectate întocmai normele transporturilor auto cuprinse în Decretul 328/1966 (modificat prin H.C.M. 2­289/1969) care reglementează folosirea ra­ţională a autovehicolelor proprietate socia­listă, efectuarea verificărilor tehnice anuale, parcările la domiciliu, întrebuinţarea co­rectă a luminilor pe timp de noapte etc.? Răspunsuri la aceste întrebări am aflat joi, 27 martie a.c., în calitate de coparticipanţi la o amplă acţiune organizată de serviciul circulaţie al Inspectoratului judeţean de miliţie şi la care o contribuţie majoră şi-au mai adus filiala A.C.R. Sibiu, Autoservice-ul, controlori I.T.A. şi şoferi voluntari. In rîn­­durile ce urmează nu vom purcede la o inventariere a tuturor anomaliilor şi aba­terilor constatate, ci ne vom ocupa numai de cîteva cazuri, pilduitoare însă pentru fiecare gen de contravenţie, în parte. Pe D.N. E 15 A, în dreptul comunei Să­­lişte oprim autocam­ionul cu şa nr. 21-SB-781, aparţinînd Autobazei T.A. Sibiu, condus de Birlea V. Nicolae. Autocamionul, al cărui beneficiar era B.J.A.T.M­­. Sibiu, transportase la Deva o încărcătură de 9 t, dar făcea ca­le întoarsă gol-goluţ, intrucît B.J.A.T.M­­. Deva, după spusele conducătorului auto, n-avusese cu ce să-l încarce la întoarcere!? Iată, așadar, un motiv, care numai serios nu poate fi numit, la adăpostul căruia o maşină de mare capacitate, capabilă să transporte între 8—10 t, făcea 120 km de prisos, cheltuind timp și benzină. Să nu fi auzit conducerea B.J.A.T.M. Sibiu de o­­bligativitatea asigurării unor transporturi cit mai economice, fără nici un litru de Raid realizat cu concursul miliţiei Dispoziţii legale obligatorii inter­pretate drept... facultative! benzină risipit în van? Cine suportă chel­tuiala pentru acest transport inutil? Neplăcut a surprins, în altă ordine de idei, şi admiterea de a pleca în cursă a unor autovehicole cu multe defecţiuni teh­nice. Să ne referim la una dintre acestea: nereglarea farurilor, defecţiune cu conse­cinţe grave în cazul autovehicolelor obligate să circule pe timp de noapte. Astfel, auto­tractorul nr. 21-SB-1995, aparţinînd Autoba­zei T.A. Sibiu şi condus de Macavei loan se întorcea seara tocmai de la Bocşa, dar lui observase că farurile îi bat prin . . . pomii de pe marginea şoselei!! Tot pentru că avea farurile dereglate a fost amendat şi Negoescu Pavel, şoferul autocamionului nr. 21-SB-1181 aparţinînd I.J.E.L.I.E.P. Si­biu şi care afirma (senin!) că el n-are apa­rat pentru reglarea farurilor!? Nici urmă de îngrijorare pe feţele acestor conducători auto, supăraţi doar că trebuiau să plăteas­că o amendă, dar deloc preocupaţi de res­pectul pentru ceilalţi participanţi la trafi­cul rutier. N-au lipsit de pe lista contravenienţilor nici conducătorii auto care, eludînd dispo­ziţii legale arhicunoscute, confundă maşinile statului cu propriile bunuri, călătoresc cu ele spre casă şi le parchează în ograda pro­prie sau la voia întimplării! In această ne­dorită postură au fost găsite autovehicolele nr. 31-BV-­1242, proprietatea Direcţiei jude­ţene de drumuri şi poduri Sibiu, „adăpos­tit“ în str. Livezii nr. 24 după ora 22:00 şi nr. 21-SB-1342, proprietatea I.T.A. Sibiu, surprins abandonat în plină noapte pe str. Riului. „Cele mai multe greutăţi — ne-a spus la încheierea acţiunii U. ntr. Ioan Mantale de la Serviciul circulaţie al I.M.J. Sibiu — un­de produc maşinile Autobazei T.A. Sibiu, extrem de superficial întreţinute. Nu-i pu­tem însă absolvi de răspunderi nici pe con­ducătorii auto, „meşteri“ mai mult în a găsi tot felul de scuze greu plauzibile, în loc să-şi meşterească cu mai multă respon­sabilitate propriile autovehicole, mai ales atunci cînd e vorba de defecţiuni uşor remediabile“. Apreciind eforturile lăudabile ale oameni­lor în uniformă albastră şi ale tuturor celor­lalţi colaboratori la această acţiune, rea­mintim conducerilor întreprinderilor vizate (şi nu numai lor!) că îngăduinţa, lipsa de fermitate în aplicarea unor dispoziţii legale, nicidecum facultative, se poate solda cu urmări nedorite. Să luăm măsurile ce se impun. MIRCEA Independenţa naţională (Urmare din pag. I) lor s-au jertfit Horea şi Tudor Vladimirescu, au luptat şi au suferit Bălcescu şi Avram Ian­cu, i-au grăbit apropierea în­făptuirile domnului unirii, A­­lexandru Ioan Cuza. Cucerirea independenţei de stat avea să grăbească înfăp­tuirea altui deziderat major al poporului român — Unitatea naţională. Au pregătit-o şi au apropiat-o revoluţia de la 1848, Unirea principatelor, Mişcarea memorandistă. Au împlinit-o jertfele de la Mârăşeşti şi Oi­­tuz, lupta maselor populare din Transilvania şi România. Dar beneficiarele acestor ex­cepţionale înfăptuiri au fost îndeosebi clasele stăpînitoare, burghezia şi moşierimea. In perioada istorică care a urmat politica claselor exploatatoare de abdicare de la interesele naţionale şi grava imixtiune a puterilor imperialiste au sub­minat în mod periculos Inde­pendenţa naţională, culminînd cu ocuparea ţării de către Germania nazistă şi antrenarea ţării în războiul dezlănţuit de hitlerişti. Este meritul nepieritor al mişcării noastre muncitoreşti de a se fi afirmat, de la în­ceputurile sale, drept conti­nuatoarea firească a tradiţiilor patriotice şi revoluţionare ale poporului, de a fi ridicat pe o treaptă superioară lupta înain­taşilor împotriva dominaţiei străine pentru libertate şi in­dependenţă şi de a fi asigurat sub conducerea Partidului Co­munist Român, împlinirea idea­lurilor eliberării sociale şi na­ţionale. Preluînd tradiţiile poporului, patriotismul fierbinte şi inter­naţionalismul consecvent al Partidului Comunist Român şi-au găsit o vie întruchipare în lupta încă de la început îm­potriva fascismului, chemînd poporul la luptă împotriva po­liticii cercurilor reacţionare de înfeudare a ţării Germaniei na­ziste, împotriva politicii hitle­­riste de cotropire şi anexiuni. Afirmîndu-se ca adevărat ca­talizator al voinţei şi intere­selor fundamentale ale poporu­lui român, Partidul Comunist Român, urmat de toate forţele democratice, antihitleriste, de armată, de întregul popor, a declanşat insurecţia naţională antifascistă armată şi antiim­­perialistă, inaugurînd epoca deplinei înfăptuiri a năzuinţelor poporului român de libertate socială, independenţă şi suve­ranitate naţională — epoca o­­rînduirii socialiste. înalta preţuire pe care parti­dul nostru o acordă acestor e­­venimente, luptei multiseculare duse de poporul român pentru a fi liber şi stăpîn în ţara sa, pentru a fi singurul beneficiar al roadelor muncii sale, îşi gă­seşte o aleasă expresie în în­săşi Programul partidului, Pro­gramul întregului popor, care deschide perspective largi de înflorire națiunii noastre socia­liste. Supravegherea calităţii la gura de ieşire a noii instalaţii de securizat orizontal la Fabrica de geamuri din Mediaş Suita de manifestări tehnice In cursul ultimelor zile, Cabinetul teritorial de organizare Sibiu a ini­ţiat cîteva simpozioane care au aco­perit o tematică diversă. Alegerea dialogului, a schimbului de informaţii şi experienţă, ca mijloace de comuni­care, a facilitat evidenţierea unor frumoase realizări şi a unor multiple posibilităţi de generalizare a acestora.­­] întreprinderea sibiană „Flamura roşie“ a găzduit simpozionul „Utili­zarea tehnicii de calcul în unităţile economice“. Reprezentanţii a 12 între­prinderi de industrie uşoară din ju­deţ, care dispun sau vor dispune de tehnică modernă de calcul au cunos­cut cu acest prilej experienţa poziti­vă a Oficiului de calcul de la FLARO. Au fost investigate cîteva domenii concrete de acţiune: urmărirea zilni­că a producţiei, calculul preţului de cost, urmărirea Încărcării utilajelor, contabilitatea analitică ş.a.­­ Cercetătorii şi proiectanţii de la filiala Sibiu a I.C.P.M.U.A. s-au în­­trlnit într-un util schimb de opinii cu specialiştii din cîteva unităţi eco­nomice sibiene care utilizează maşi­nile pentru prelucrarea maselor plastice prin extrudere. Cu acest pri­lej s-a realizat o amplă informare reciprocă: beneficiarii au aflat nive­lul performanţelor actuale ale maşi­nilor şi posibilităţile creării unor li­nii complexe de fabricaţie; proiectan­ţii au putut cunoaşte comportarea utilajelor in producţie.

Next