Tribuna Sibiului, iulie 1975 (Anul 27, nr. 5821-5825)
1975-07-03 / nr. 5821
Anul XXVII, nr. 5821 Joi, 3 iulie 1975 8 pagini 50 bani ^ I---------------------------------------------“1 J Sîntem pe ultima „linie , I dreaptă” a cincinalului ! Ce relevă un scurt ! bilanţ al întrecerii? I • 24 unităţi economice au ra- I portat îndeplinirea cincinalului în î 4 ani şi jumătate. ; • Se va realiza o producţie suplimentară de peste 5,6 miliarde 1 k*'In săptămîna aceasta încă două unităţi I industriale şi-au înscris numele pe panoul fruntaşilor, alăturîndu-se grupului masiv deI întreprinderi din judeţ care au raportat cu mîndrie îndeplinirea cincinalului in 4 ani şi jumătate sau mai devreme. Este vorba de întreprinderea de utilaje şi piese de schimb, şi întreprinderea de mecanizare a agriculturii şi industriei alimentare din Sibiu. Ne aflăm la jumătatea ultimului an al I cincinalului, adică la hotarul de timp pe care numeroase colective de muncă îl vizau ca pe un punct final în îndeplinirea sarcinilor din ■ aceşti ultimi cinci ani. Un scurt moment bi- f lanţier se impune aşadar. Concluzia de că-i păţit, impusă cu forţa realităţii, este că în cele mai multe sectoare şi în numeroase întreprinderi s-a muncit cu perseverenţă şi s-au obţinut rezultate remarcabile. ■ 24 de unităţi economice lucrează la această oră in contul anului viitor şi, bineînţeles, al cincinalului viitor. L (Continuare înn pag. a I I Studenţi In amfiteatrele muncii Practica a început sub cele mai bune auspicii De mai bine de a supramina unităţile economice şi instituţiile din judeţ cunosc un suflu nou, tineresc, adus şi întreţinut de studenţii diferitelor facultăţi care îşi desfăşoară perioada de practică în producţie. Prezenţa lor în aceste zile de efervescentă muncă creatoare desfăşurată de oamenii muncii în vederea materializării hotărîrilor Conferinţei organizaţiei judeţene de partid este nu numai bine venită ci, aşa după cum este şi firesc, se aşteaptă şi plusul cantitativ şi calitativ ce se poate realiza. Iată de ce, in raidul întreprins prin cîteva unităţi am urmărit felul în care viitorii specialişti s-au integrat activităţii colectivului, aportul lor la înfăptuirea sarcinilor de plan, cit şi modul cum aceştia işi confruntă cunoştinţele teoretice dobîndite în facultate cu realităţile producţiei. Se desprinde, de la Început, constatarea că in cea mai mare parte lucrurile se desfăşoară normal, activitatea acestora derulindu-se conform programelor întocmite. Privită mai în detaliu, practica in producţie a tinerilor depurtat ancheta din invăţămîntul superior nu reuşeşte întrutotul să se ridice la nivelul pretenţiilor şi aşteptărilor , cu care aceştia au trecut pragul unităţii gazdă. Bunăoară, la întreprinderea „Emailul roşu“ din Mediaş aflăm că deşi la ora „vizitei“ noastre, în unitate era doar o singură studentă — an I, facultatea de economia industriei a Universităţii din Iaşi — activitatea acesteia era lăsată pe undeva, pe la periferia preocupărilor persoanelor în măsură să se ocupe de aceasta. Este adevărat că studenta este în primul an de practică şi, conform instrucţiunilor, cei de la întreprindere au repartizat-o prin secţii pentru cunoaşterea fluxului tehnologic al procesului de producţie. Cine sunt însă cei care se ocupă de ea, care îi supraveghează şi îndrumă activitatea? „A dat-o pe mina noastră. Dar şi noi cunoaştem destul de puţin din ceea ce trebuie să-i explicăm“ — este răspunsul care (Continuare în pag. a IV-a) V. BARBU Autobasculante Roman-Diesel pe rampa de expediere la întreprinderea mecanică Mirta Foto: FRED MSS 3333333333333333333333333333333333333333333333 Cinste învăţătorilor fruntaşi! Luni, 30 iunie, la Sibiu, Mediaş şi Agnita au avut loc adunări festive dedicate Zilei învăţătorului. Cu acest prilej s-a dat*.' citire tabelelor nominale cu catdrele didactice cărora li s-a conferit „Gradaţia de merit“. Această distincţie a fost acordată învăţătilor Zenovia Solcan, Maria N. Şoîîîpa, Friedrich Theiss, Erika Sterevscu Hauer, Maria Bucurenciu,loanVecerdea, Galanie Haba, ît Elena Aibescu, Ioan Wagner, Kurt Stein, Erhard Schenker, IliePienaru, educatoarei Giurgiu Luiza, maistrului instructor Vasile Pânăzan și profesorilor loan (Continuare în pag. a V-a) în faţa instanţei opiniei publice.. La 25 dec. 1974, pe rolul Judecătoriei locale Sibiu, alături de alte cauze se afla şi cea pe care astăzi o înfăţişăm cititorilor. In faţa instanţei apărea familia Nicolae şi Lucreţia Seuchea care, la reclamaţia formulată de Bela Lorincz, Irina Lorinez, Petru Danilaşi Eugenia Gross, tre- buia să dea socoteală, potrivit Legii nr. 18/1968 despre provenienţa bunurilor aflate în proprietate personală. Patru cetăţeni, uzînd de dreptul pe care îl conferă legea, reclamau că famrilia Seuchea (din Sibiu, str. Gh. Lazăr nr. 11) a dobîndit în mod ilicit o serie de bunuri,între care: o casă, un autoturism „Trabant“, mobilă etc. Dar instanţa — în speţă comisia însărcinată cu evaluarea bunurilor constată că reclamaţia ce a de Reaua intenţie, 97 travestită „ în haina vigilenţei „în societatea noastră, veniturile obţinute trebuie să fie în concordanţă cu munca depusă, cu rezultatele efective ale fiecăruia în producţie, iar avutul personal trebuie să fie dobîndit din venituri cinstite“. (Din Expunerea de motive la Legea nr. 18/1968) clanşat acţiunea în justiţie este neîntemeiată, că de fapt, între veniturile dobândite din muncă (Continuare in pag. a Vil-a) V. cucu La C.A.P. Miercurea Sibiului a început recoltatul orzului. Pentru accelerarea ritmului au fost mobilizate și alte utilaje la transportul boabelor și eliberarea terenului Citiţi în ciaţ. a V-a reportajul Toate forţele pentru executarea la timp şi in bune condiţii a lucrărilor agricole de sezon B BBB Bam gj-aa »aaa bhHB crasa ■'i.mi s&B KU Cadran politic Joi, 26 iunie, s-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a efectuat-o în ţara noastră preşedintele Republicii Gaboneze, Albert Bernard Bongo, şi doamna Josephine Bongo, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. In aceeaşi zi cei doi şefi de stat au semnat Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Gaboneze, Acordul general de cooperare economică şi tehnică între cele două state, Comunicatul comun cu privire la vizita oficială de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Republicii Gaboneze, Albert Bernard Bongo. Acordurile şi înţelegerile bilaterale consemnează remarcabile rezultate practice, deschid orizonturi largi cooperării româno-gaboneze în multiple domenii, servesc cauza edificării unei noi ordini economice şi politice mondiale. In telegrama transmisă la plecare, de la bordul avionului, preşedintele Republicii Gaboneze a spus: „Plecînd din frumoasa dumneavoastră ţară, după o vizită oficială atît de fructuoasă şi bogată în impresii, doresc in mod deosebit (Continuare în pag. a V-a) (Continuare în pag. a lil-a) CORNELIA GHEORGHE DUMITRU MANIŢIU Tineri care plămădesc cu braţele lor chipul împlinirilor „A trăi şi a munci în chip comunist“ — iată un imperativ pe care uteciştii s-au angajat să-l traducă în faptă. I-am întîlnit în drumurile noastre de reporter în parcul Subarini, la Lacul tineretului din cartierul „Ţiglari“, precum şi în taberele de muncă patriotică, dînd ajutor la muncile agricole de sezon. In ciuda vremii capricioase, vacanţa de vară a elevilor se cheltuieşte cu folos. 2070 de tineri sibieni lucrează la amenajarea Lacului tineretului sau în parcul Subarini la terminarea bazinului de înot in aer liber. Alături de acest nou obiectiv, ce se va inaugura în curînd, viitoare cîteva echipe de uteciști muncesc la patinoar —lucrare realizată tot prin munca patriotică a tinerilor. Aici se amenajează locul pentru montarea recipienţilor de amoniac şi se fac lucrări de întreţinere a instalaţiei de refrigerare. Zilele trecute ne-ara aflat in mijlocul harnicilor tineri de pe aceste două şantiere, care de la începutul vacanţei de vară au prestat 9684 ore de muncă patriotică, valoarea muncii efectuate cifrîndu-se la peste 48 000 lei. In momentele de răgaz am stat de vorbă cu ei. Iată cîteva opinii: V. Pop (elev, anul II, Liceul mecanic nr. 1 Sibiu) — „Deşi munca nu este uşoară, doresc sâ muncesc la fel de bine şi aici ca şi in uzină. Noi tinerii dorim ca Sibiu să devină unul dintre cele mai curate şi mai frumoase oraşe din ţară“, C. Andănuţ (elev, anul IV, Liceul „Gh. Lazăr)“: „Aici la bazinul de înot, am făcut de toate. Am turnat beton la zidul de sprijin pentru grupul social, am ajutat la pavarea căilor de acces, la amenajarea plajei şi la marcarea adîncimii apei în bazin“ M. Ungur (elev, anul II, Liceul „Gh. Lazăr“): „Aceste zile de muncă patriotică înseamnă pentru noi foarte mult. M-am convins că nimic nu se face uşor, că fără pasiune şi dăruire nu se pot obţine rezultate frumoase". M. Albu (elev, anul III, Liceul „Gh. Lazăr“): „Cred că sunt în asentimentul tuturor uteciştilor din municipiul Sibiu cînd spun că aceste zile de muncă patriotică le dedicăm Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R.“.