Tribuna Sibiului, august 1975 (Anul 27, nr. 5826-5829)

1975-08-07 / nr. 5826

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN _____Anul XXVII, nr. 5826 :EEEEEE=EE Joi, 7 August 1975 ...................- — 8 pagini 50 bani = n lusT REALIZĂRI DE PRESTIGIU IX CINSTEA MARI! SĂRBĂTORI 365 milioane lei producţie suplimentară Sfîrşitul lunii iulie coincide, pentru colectivul de muncă de la întreprinderea „Inde­pendenţa“ din Sibiu, cu în­­■scrierea ultimelor operaţiuni ,rin contul producţiei actualului cincinal. Principalul indicator — producţia marfă — a fost realizat integral ceea ce presu­pune înfăptuirea sarcinilor pla­nului cincinal în 4 ani şi 7 luni. Avansul cîştigat permite har­nicului colectiv sibian realiza­rea suplimentară, pînă la 31 decembrie 1975, a unei produc­ţii industriale în valoare de 365 milioane lei. „ 13 DECEMBRIE" SIBIU. Pentru „EXPO 75“ Miercurea trecută a fost defi­nitivată gama exponatelor pen­tru noua ediţie sibiană „EXPO *75“. Vor fi prezentate publicu­lui — pentru prima oară în ţa­ră — modele unicate de sacoşe sport şi seturi voiaj cu impri­mare serigrafică. Genţile şi poşetele pentru femei, exe­cutate ton în ton, vor anticipa linia modei anului 1976. Presti­giosul colectiv de creaţie eon­ii (Continuare în pag. a IV-a) , l­a invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, N­icolae Ceauşescu, şi a tova­răşei Elena Ceauşescu, sîmbătă după-amiază au sosit în Capi­tală, într-o vizită oficială în ţara noastră, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Gerald R. Ford, împreună cu soţia, Elisabeth Ford. Convorbirile oficiale între cei doi şefi de state, începute sîm­bătă, 2 august, au continuat duminică, la Sinaia, după care, in aceeaşi zi, au fost semnate Instrumentele de ratificare a Acordului comercial şi Comuni­catul comun. In după-amiaza a­­celeiaşi zile a avut loc cere­monia plecării înalţilor oaspeţi de pe aeroportul Otopeni. Cotidienele au publicat nume­roase telegrame trimise din toa­te colţurile ţării pe adresa C.C. al P.C.R., a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care comuniştii, întregul nostru popor, într-o unanimă satisfacţie, salută şi aprobă cuvîntarea preşedin­telui Republicii Socialiste Ro­mânia la tribuna marelui forum european de la Helsinki. Expri­­mîndu-şi sentimentele de mîndrie patriotică pentru ideile realiste, constructive, strălucit exprimate în cuvîntarea conducătorului sta­tului nostru, întregul popor se (Continuare in pag. a VIII-a) Bilanţ economic substanţial In ampla întrecere pentru devansarea sarcinilor cincina­lului, industria judeţului nos­tru înscrie noi rezultate meri­torii. Mobilizîndu-se exemplar, valorificînd la un înalt grad de eficienţă potenţialul mate­rial şi uman existent, unită­ţile noastre economice au ra­portat în bilanţul primelor şapte luni ale anului realiza­rea unor însemnate cantităţi de produse peste plan. In pe­rioada menţionată s-au livrat suplimentar maşini-unelte pen­tru prelucrarea metalelor prin aşchiere în valoare de 1,11 milioane Iei, 330 tone utilaje pentru lucrări miniere, exploa­tarea şi prelucrarea lemnului, industria uşoară şi alimentară, 575 m.c. cherestea răşinoase, 546 mii m.p. geam tras*, Con­fecţii textile în valoare de 2,57 milioane lei, 80 tone unt şi al­tele. Un nou obiectiv in avans In cinstea marii sărbători de la 23 august, şantierul Dum­brăveni al Grupului de şantie­re industriale Sibiu raportează un important succes: zilele tre­cute au fost predate, în loca­litate, 8 hectare de sere cu un avans de 4 luni faţă de pla­nul de stat. Cu această nouă realizare, sunt create condiţii optime pentru ca întreprinde­rea de sere din Dumbrăveni să beneficieze de întreaga su­prafaţă de 50 ha pînă la sfîrşi­tul lunii noiembrie a.c. Zilele trecute, la întreprinderea „Emailul roşu" din Mediaş s-a repus in funcţiune cuptorul nr. 2. MUNICIPIUL SIBIU Dacă nu putem asigura (deocamdată) mai multă apă PUTEM PRETINDE (şi asigura) MAI MULTĂ RĂSPUNDERE in GOSPODĂRIREA ACESTEIA! Deficitul de apă pentru Sibiu rămine o chestiune cronică, aşa cum reiese dintr-o analiză obiectivă a situaţiei existente (şi care nu se referă doar la ziua de azi!). După cum se ştie, sunt în curs amenajări de amplu efort bănesc şi material pentru creşterea substanţială a debitelor de apă, a posibilită­ţilor de tratare, transport şi asigurare la consumatori. Totuşi situaţia din aceste ultime săp­­tămîni şi zile nu are pe de-a întregul înţelesul cauzelor o­­biective invocate de factorii responsabili, intervenind aici — fără dubii — (prea multe) situaţii şi împrejurări generate de lipsa de disciplină şi răspundere, im­putabilă tocmai celor care ar trebui să fie campionii întro­nării unui climat de ordine în acest dorimeniul Cu sensul şi intenţia de a ac­ţiona pentru remedierea uno® asemenea situaţii şi preîntâmpi­narea unor circumstanţe viitoa­re nedorite, s-a întreprins o analiză a stărilor de lucruri, secretariatul Comitetului muni­cipal de partid şi, apoi, Comi­tetul executiv stabilind ce tre­buie făcut acum pentru îmbu­nătăţirea alimentării cu apă a Sibiului. Să notăm mai întîi cîteva constatări care au stat la baza analizei: In ultimii ani au fost emise două decizii ale Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean (427/1971; 14/72) şi o Hotărîre a Consiliu­lui popular al municipiului (3/1972). Sarcinile reieşite din acestea au fost în parte reali­zate (montarea colierelor la conducta de aducţiune de la Gura Rîului şi remedieri la de­(Continuare In pag. a Vll-a) .VICTOR DOMŞA CONFERINŢA PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE ÎN EUROPA Poziţia României socialiste a fost­­ reprezentată prin cuvintul celui mai autorizat exponent al voinţei de pace şi colaborare internaţională a poporului nostru, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU Suntem­ martorii unuia din­tre cele mai mari eforturi co­lective realizate pînă în pre­zent de ansamblul statelor eu­ropene în domeniul păcii. Multiplele luări de poziţie le­gate de acest eveniment con­verg spre ideea unui optimism robust, în sensul că Conferin­ţa general-europeană încheia­tă cu succes, acum cîteva zile la Helsinki, va avea o înrîu­­rire puternică asupra destinului european. Marele vis umanist, credinţa într-o posibilă pacifi­care a Europei, care altă dată părea irealizabilă, a început să prindă contur, să-şi deschidă drum în limitele realităţii noas­tre, printr-o politică chibzuită şi raţională, bazată pe princi­piile respectului reciproc al punctelor de vedere proprii privind destinul fiecărui po­por. Treizeci şi trei de state eu­ropene precum şi S.U.A. şi Ca­nada, reprezentate la cel mai înalt nivel, au semnat „Actul final", document programatic care propune o Europă nouă, a păcii şi cooperării prieteneşti în condiţii de deplină suvera­nitate şi egalitate între naţiuni, de respectare a principiilor noi care trebuie să guverneze re­laţiile dintre state egale în drepturi. O generaţie greu în­cercată de conflagraţiile trecu­tului depune toate eforturile pentru a asigura generaţiei vii­toare o lume normală, relaxa­tă şi paşnică, o certitudine a triumfului raţiunii limpezi şi drepte asupra pasiunilor egois­te care, declanşînd energii dis­tructive, au însemnat de atîtea ori cu foc şi cu singe grani­ţele intre popoare. O primă probă de realizare In practică a acestei opere de politică u­­manitară sub semnul unei ci­vilizaţii comune o constituie reuşita Conferinţei, al cărei „Act final" este rezultatul unei activităţi perseverente de acor­duri, de colaborări, de conci­liere a opiniilor firesc diferite (Continuare in pag. a VIII-a)" Ritmul livrărilor la fondul de stat poate fi intensificat! Interviu cu ing. Al. Pătruţa, dir. gen. al Direcţiei judeţene a agriculturii — Pînă la data de 6 august a.c. în judeţul nostru recolta­rea griului a fost efectuată pe 83 la sută din suprafeţele pla­nificate. Faţă de această situa­ţie cum se prezintă achitarea obligaţiilor asumate faţă de stat? — Cifrele iniţial stabilite în acest sens au fost reaşezate, avîndu-se în vedere nerealiză­­rile producţiei planificate în multe unităţi. Totuşi, chiar fa­ţă de ultima cifră preliminată ca fond de stat la grîu, pînă la data de 6 august a.c. unită­ţile agricole au realizat doar cca 56 la sută. Evident, aceas­tă neconcordanţă între ritmul recoltării griului şi achitarea obligaţiilor asumate faţă de stat este de sorginte organiza­torică. — Am dori cîteva argumente în sprijinul afirmaţiei... — Unităţi cum sunt C.A.P. Arpaşu de Jos, Cîrţişoara, Las­­lea, Loamneş, Ruşi, Ludoş, Miercurea Sibiului, Sîngătin, Sibiu-Turnişor, Şelimbăr, Şei­­ca Mare ş.a., deşi încă nu au încheiat recoltarea griului şi secarei au depăşit sau sunt a­­proape de realizarea sarcinilor asumate. Alte cooperative agricole — Sacadate, Copşa Mică, Şeica Mică, Bazna, Blăjel, Dobîrca, Apaldul de Sus, Cristian, Şura Mică ş.a. — terminînd secerişul griului au încheiat sau sunt pe punctul de a se achita şi de obligaţiile asumate faţă de stat. In acelaşi timp însă, deşi au recoltat griul de pe toate supra­feţele rămase în cultură, coo­perativele agricole Micăsasa, Valea Viilor, Boian sunt mult rămase în urmă cu achitarea obligaţiilor faţă de stat. In în­­tîrziere cu livrările, faţă de ritmul recoltărilor, sunt şi C.A.P. Moşna, Brateiu, Alma, Şura Mare, Păuca, Nocrich, Armeni, Retiş, Chirpăr ş.a. — Ce acţiuni se impun a fi întreprinse pentru intensifica­rea ritmului la achitarea obli­gaţiilor faţă de stat? . . .«• condducerile unităţilor să analizeze operativ situaţia con­cretă existentă şi, în funcţie de aceasta, să organizeze mai bine transportul griului In ba­zele de recepţie. Pentru aceas­­ta este necesar să se stabileas­că grafice zilnice de lucru, a­­vîndu-se in vedere folosirea mai bună a mijloacelor de transport. Interviu realizat de Gh. Văleanu „ÎNDESIND NESĂŢIOŞI, in sacul fara fund AL LĂCOMIEI..iată titlul şi sensul articolului din pagina VIL Veţi putea constata din statistici mai mult decit lămuritoare că nu poate fi vorba de mai puţin zahăr, mai puţin ulei etc., desfăcute populaţiei. Dimpotrivă! In acest context paradoxal la urma urmei îi veţi recunoaşte pe unii care dereglează sistemul apro­vizionării realizînd la domiciliu adevărate vizuini de bursuci, „arsenale" ale lăcomiei. (Citiţi articolul din pagina VII).

Next