Tribuna Sibiului, decembrie 1975 (Anul 27, nr. 5843-5847)

1975-12-04 / nr. 5843

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­­= Anul XXVII, nr. 5843-------------- Joi, 4 decembrie 1975 _________, 8 pagini 50 bani = Metronomul producţiei Consens unanim —regizarea integrală a sarcinilor aferente acestui an Alăturindu-se efortului gene­ral al oamenilor muncii de a înfăptui exemplar sarcinile de plan aferente ultimului an al cincinalului, tot mai multe co­lective de muncă­ din unităţile economice ale judeţului rapor­tează — în aceste zile — noi succese în cîmpul activităţii pro­ductive. Cîteva exemple, din multitudinea care se pot da, poartă în ele încărcătura grea a cifrelor, ponderea realizărilor situîndu-se deasupra cotelor sta­bilite prin plan. Iată, de pildă, în cele 11 luni ale anului, cumu­lat, nivelul îndeplinirii sarcini­lor la unele întreprinderi este următorul: I.U.P.S. 102,5 la su­tă; „Victoria“ Sibiu 108,3 la sută; „Vitrometaa“ Mediaș 103,9 la sută; F.I.P. Agnita 101,2 la sută; „Progresul“ Orlat 101,6 la sută etc. Statisticile mai consemnează succese de seamă la capitolul realizărilor fizice. Unindu-şi e­­nergiile creatoare într-un sin­gur şuvoi — acela al înfăptui­rii angajamentelor asumate — harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri din economia judeţului au produs peste plan pînă acum cca. 1 000 bucăţi autobasculante, 546 mii m.p. geamuri, 54 tone maşini şi utilaje tehnologice pentru industria uşoară, 36 to­ne maşini şi utilaje pentru in­dustria de prelucrarea lemnu­lui, 45 tone maşini şi utilaje teh­nologice pentru industria mare­(Continuare în pag. a IV-a) Traiectorii ale progresului AVRIGENII despre oraşul care se naşte * » „Unul din principiile călăuzitoare esenţiale ale în­tregii acţiuni de sistematizare va fi asigurarea unor condiţii de viaţă egale pentru toţi cetăţenii ţării, fără deosebire de naţionalitate, în spiritul princi­piilor echităţii socialiste, ştergerea treptată a deo­sebirilor esenţiale dintre oraş şi sat prin ridicarea satului la nivelul de dezvoltare a oraşului". (Din Programul partidului de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tare a României spre comunism) întîi cred c-am auzit de Avrig de la dascălul meu care ne spu­nea că de aici s-a ridicat primul dascăl al ţării, l-am văzut apoi aşezarea strînsă sub meterezele muntelui albastru şi oglinda şer­puitoare a Oltului într-o splendi­dă pictură cu oameni aplecaţi pe sapă, intitulată „La cules car­tofi". Dar am cunoscut cel mai bine comuna prin atîţia oa­meni de omenie cîţi am întîlnit aici. Acum, încerc să leg în a­­ceste rinduri, cu ajutorul avri­­genilor, firele de viaţă ale satu­lui de altă dată, de cele virtuale ale oraşului de mîine. CHIALDA VASILE — pensionar (87 de ani) - „Eram numai un pici pe atunci . . . Mă întorceam cu tata de la pădure. In Ortrăjel ne-am înglodat cu vitele şi cu tileaga de n-am mai putut ieşi din noroi. Ne-au scos oamenii, cu greu... Am fost apoi no­­tarăş aici 40 de ani şi-mi amin­tesc de focul din 1912 care a mistuit peste 50 de gospodării. Erau acoperite cu paie, apoi de îndiguirile ce le-am făcut să o­­prim Oltul, de şcoala, cea veche făcută pe curtea lui Ilarie, apoi de cealaltă clădire a şcolii, li­ceul de azi la care am lucrat cinci ani. Şi tot aşa în '34 am făcut Pavilionu, asfaltarea şose­lei, electrificarea şi în '37 a înce­put construcţia Uzinei Mîrşa. Cînd m-am pensionat Avrigul a­­vea 4000 de locuitori". JUGĂREANU IOAN — primarul comunei - „Împreună cu satele (Continuare în pag. a IlI-a) AL CONSTANTINESCU Cadran politic File noi în cronica relaţiilor de cooperare activă dintre România şi Iran Relaţii străvechi, începute încă cu 2 000 de ani în urmă de perşi şi daci, înfloresc astăzi, în noile condiţii cind România şi Iranul cooperează activ pentru dezvoltarea economico-socială, pentru consolidarea păcii mondiale. Vi­zita oficială a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu în Iran, călduros salutată de poporul iranian, se adaugă acţiunilor constructive pentru transpunerea în viaţă a principiilor de cooperare stabilite în Declaraţia comună solemnă a României şi Iranului. Dorinţa comună de a promova şi amplifica relaţiile pe multiple planuri şi-a găsit expresie în încheierea cu ocazia acestei vizite a mai multor acorduri a căror materializare va face ca, în 1980, volumul total al comerţului bilateral să atingă cifra de 1 miliard de dolari. Convorbirile oficiale care au avut loc între preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Maiestatea Sa Imperială, Mohamed Reza Pahlavi Arya­­mehr, Şahinşahul Iranului, au abordat, pe lingă problemele referitoare la amplificarea relaţiilor bilaterale, o serie de probleme internaţionale, ambele state manifestîndu-şi dorinţa de a participa constructiv la înlăturarea tensiunilor, a litigiilor susceptibile oricînd să degenereze, dacă popoa­ (Continuare în pag. a IlI-a) DUMITRU GEMENEL Expoziţie de încălţă­minte şi marochinărie ! LUNI 8.XII. a.a la ora 17 la Casa artelor din Sibiu va fi deschisă o expoziţie de încăl­ţăminte, marochinărie şi alte articole din piele, organizată de întreprinderile „13 Decem­brie“ Sibiu, „8 Mai" Mediaş, F.I.P.A. şi de Cooperaţia meş­teşugărească sub egida Consi­liului judeţean de control mun­citoresc. La ora 18 va avea loc o dezbatere pe tema: „Creaţia şi diversificarea sortimentelor de piele pentru export“, la ca­re vor participa cadre de con­ducere şi creatori de la între­prinderile mai sus-amintite şi reprezentanţi ai întreprinderii de comerţ exterior ARTIMEX, Ministerului industriei uşoare, Centralei de pielărie şi încăl­ţăminte şi ai Institutului de estetică industrială. ­ Păltinişul, in cea mai semnificativă ipostază a sa, sub haina zăpezii (secvenţă din 30 noiembrie 1975). „Săniile" telescaunu­­lui îşi fac datoria alunecind imponderal spre cer, împotriva pantei, către locul de start al schiorilor. Foto: Horst BUCHFELNER Prima promoţie de subingineri Sîmbătă, 29.XI., ora 16 — ulti­ma oră de curs pentru prima promoţie de subingineri meca­nici pentru industria lemnului pregătiţi la Sibiu. Cu această ocazie în Aula facultăţii de fi­­lologie-istorie a avut loc un Curs festiv, la care au luat parte prof. dr. Victor Stănescu, pro­rector al Universităţii Braşov, prof. dr. Aurel Radu, şef de catedră la Facultatea de in­dustrializare a lemnului Braşov, Pavel Vasiu, directorul I.U.P.S. Sibiu — întreprinderea tutela­ră, cadre didactice, studenţi. Cu acest prilej, prof. ing. So­rin Cojocaru, lector asociat al facultăţii a trecut în revistă drumul parcurs, făcind un scurt bilanţ al realizărilor unicei secţii cu acest profil din ţară. In numele absolvenţilor a vorbit Sorin Pinciu, care a transmis „cheia succeselor" studenţilor din anul al Xl-lea. Vineri 5 decembrie La Universitatea popu­lară din Sibiu Conf. univ. dr. H. Daico­­viciu va conferenţia în Aula facultăţii, la ora 18, despre „Cultura şi statul geto-dac în contextul lumii antice“, prima temă din ciclul „Pagini din is­toria patriei“. Cind îşi arată colţii birocratismul...! „Toţi comuniştii trebuie să manifeste curaj şi ini­ţiativă în lupta pentru promovarea spiritului revo­luţionar, a noului în pro­ducţie, în activitatea econo­mică şi socială, să acţioneze cu hotărîre împotriva iner­ţiei, birocratismului, rutinei şi conservatorismului, a tot ceea ce este învechit şi poa­te frîna progresul societăţii noastre socialiste“. Un bun poet şi publicist, Adrian Păunescu, spunea un­deva, că „lupta dintre nou şi vechi(...) este lupta dintre două mentalităţi, dintre două feluri de a trăi“. Ei bine, acest vechi Ancheta noastră îmbracă forme extrem de di­verse şi se încăpăţînează să reziste, cel mai adesea deghi­zat, să ne pună beţe în roate. Una dintre „hainele“ preferate ale vechiului este birocratismul. Pericolul lui în societatea noa­stră „constă în faptul că între­ţine stagnarea, nu permite dezvăluirea şi folosirea uriaşe­lor rezerve ale orînduirii so­cialiste, împiedică afirmarea energiei şi a capacităţii crea­­toare a oamenilor muncii*. De mulţi ani luptăm pentru înlă­turarea lui, pentru stîrpire, sub toate formele lui de manifesta­re. In parte am reuşit dar din cînd in cînd — nu atît de rar totuşi — ne mai izbim de el, îşi arată colţii acolo unde te aştepţi mai puţin... __Inspecţia teritorială fi­nanciară de stat Sibiu a con­statat că, în urma aplicării De­cretului 162/1973, la întreprin­derea „Independenţa“, mai mulţi angajaţi în funcţii de muncitori auxiliari sau necali­­ficaţi exercitau în realitate munci tehnico-economice sau administrative pe tot parcursul timpului de lucru sau o parte din timp, în completarea atri­buţiilor reieşite din normativul funcţiei în care erau încadraţi. Totodată se aprecia că In a­­cest lei s-a produs un preju­diciu de 132 830 lei, sumă ce (Continuare in pag. a VII-a) N. L DOBRA

Next