Tribuna Sibiului, decembrie 1975 (Anul 27, nr. 5843-5847)
1975-12-04 / nr. 5843
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN= Anul XXVII, nr. 5843-------------- Joi, 4 decembrie 1975 _________, 8 pagini 50 bani = Metronomul producţiei Consens unanim —regizarea integrală a sarcinilor aferente acestui an Alăturindu-se efortului general al oamenilor muncii de a înfăptui exemplar sarcinile de plan aferente ultimului an al cincinalului, tot mai multe colective de muncă din unităţile economice ale judeţului raportează — în aceste zile — noi succese în cîmpul activităţii productive. Cîteva exemple, din multitudinea care se pot da, poartă în ele încărcătura grea a cifrelor, ponderea realizărilor situîndu-se deasupra cotelor stabilite prin plan. Iată, de pildă, în cele 11 luni ale anului, cumulat, nivelul îndeplinirii sarcinilor la unele întreprinderi este următorul: I.U.P.S. 102,5 la sută; „Victoria“ Sibiu 108,3 la sută; „Vitrometaa“ Mediaș 103,9 la sută; F.I.P. Agnita 101,2 la sută; „Progresul“ Orlat 101,6 la sută etc. Statisticile mai consemnează succese de seamă la capitolul realizărilor fizice. Unindu-şi energiile creatoare într-un singur şuvoi — acela al înfăptuirii angajamentelor asumate — harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri din economia judeţului au produs peste plan pînă acum cca. 1 000 bucăţi autobasculante, 546 mii m.p. geamuri, 54 tone maşini şi utilaje tehnologice pentru industria uşoară, 36 tone maşini şi utilaje pentru industria de prelucrarea lemnului, 45 tone maşini şi utilaje tehnologice pentru industria mare(Continuare în pag. a IV-a) Traiectorii ale progresului AVRIGENII despre oraşul care se naşte * » „Unul din principiile călăuzitoare esenţiale ale întregii acţiuni de sistematizare va fi asigurarea unor condiţii de viaţă egale pentru toţi cetăţenii ţării, fără deosebire de naţionalitate, în spiritul principiilor echităţii socialiste, ştergerea treptată a deosebirilor esenţiale dintre oraş şi sat prin ridicarea satului la nivelul de dezvoltare a oraşului". (Din Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism) întîi cred c-am auzit de Avrig de la dascălul meu care ne spunea că de aici s-a ridicat primul dascăl al ţării, l-am văzut apoi aşezarea strînsă sub meterezele muntelui albastru şi oglinda şerpuitoare a Oltului într-o splendidă pictură cu oameni aplecaţi pe sapă, intitulată „La cules cartofi". Dar am cunoscut cel mai bine comuna prin atîţia oameni de omenie cîţi am întîlnit aici. Acum, încerc să leg în aceste rinduri, cu ajutorul avrigenilor, firele de viaţă ale satului de altă dată, de cele virtuale ale oraşului de mîine. CHIALDA VASILE — pensionar (87 de ani) - „Eram numai un pici pe atunci . . . Mă întorceam cu tata de la pădure. In Ortrăjel ne-am înglodat cu vitele şi cu tileaga de n-am mai putut ieşi din noroi. Ne-au scos oamenii, cu greu... Am fost apoi notarăş aici 40 de ani şi-mi amintesc de focul din 1912 care a mistuit peste 50 de gospodării. Erau acoperite cu paie, apoi de îndiguirile ce le-am făcut să oprim Oltul, de şcoala, cea veche făcută pe curtea lui Ilarie, apoi de cealaltă clădire a şcolii, liceul de azi la care am lucrat cinci ani. Şi tot aşa în '34 am făcut Pavilionu, asfaltarea şoselei, electrificarea şi în '37 a început construcţia Uzinei Mîrşa. Cînd m-am pensionat Avrigul avea 4000 de locuitori". JUGĂREANU IOAN — primarul comunei - „Împreună cu satele (Continuare în pag. a IlI-a) AL CONSTANTINESCU Cadran politic File noi în cronica relaţiilor de cooperare activă dintre România şi Iran Relaţii străvechi, începute încă cu 2 000 de ani în urmă de perşi şi daci, înfloresc astăzi, în noile condiţii cind România şi Iranul cooperează activ pentru dezvoltarea economico-socială, pentru consolidarea păcii mondiale. Vizita oficială a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu în Iran, călduros salutată de poporul iranian, se adaugă acţiunilor constructive pentru transpunerea în viaţă a principiilor de cooperare stabilite în Declaraţia comună solemnă a României şi Iranului. Dorinţa comună de a promova şi amplifica relaţiile pe multiple planuri şi-a găsit expresie în încheierea cu ocazia acestei vizite a mai multor acorduri a căror materializare va face ca, în 1980, volumul total al comerţului bilateral să atingă cifra de 1 miliard de dolari. Convorbirile oficiale care au avut loc între preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Maiestatea Sa Imperială, Mohamed Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, au abordat, pe lingă problemele referitoare la amplificarea relaţiilor bilaterale, o serie de probleme internaţionale, ambele state manifestîndu-şi dorinţa de a participa constructiv la înlăturarea tensiunilor, a litigiilor susceptibile oricînd să degenereze, dacă popoa (Continuare în pag. a IlI-a) DUMITRU GEMENEL Expoziţie de încălţăminte şi marochinărie ! LUNI 8.XII. a.a la ora 17 la Casa artelor din Sibiu va fi deschisă o expoziţie de încălţăminte, marochinărie şi alte articole din piele, organizată de întreprinderile „13 Decembrie“ Sibiu, „8 Mai" Mediaş, F.I.P.A. şi de Cooperaţia meşteşugărească sub egida Consiliului judeţean de control muncitoresc. La ora 18 va avea loc o dezbatere pe tema: „Creaţia şi diversificarea sortimentelor de piele pentru export“, la care vor participa cadre de conducere şi creatori de la întreprinderile mai sus-amintite şi reprezentanţi ai întreprinderii de comerţ exterior ARTIMEX, Ministerului industriei uşoare, Centralei de pielărie şi încălţăminte şi ai Institutului de estetică industrială. Păltinişul, in cea mai semnificativă ipostază a sa, sub haina zăpezii (secvenţă din 30 noiembrie 1975). „Săniile" telescaunului îşi fac datoria alunecind imponderal spre cer, împotriva pantei, către locul de start al schiorilor. Foto: Horst BUCHFELNER Prima promoţie de subingineri Sîmbătă, 29.XI., ora 16 — ultima oră de curs pentru prima promoţie de subingineri mecanici pentru industria lemnului pregătiţi la Sibiu. Cu această ocazie în Aula facultăţii de filologie-istorie a avut loc un Curs festiv, la care au luat parte prof. dr. Victor Stănescu, prorector al Universităţii Braşov, prof. dr. Aurel Radu, şef de catedră la Facultatea de industrializare a lemnului Braşov, Pavel Vasiu, directorul I.U.P.S. Sibiu — întreprinderea tutelară, cadre didactice, studenţi. Cu acest prilej, prof. ing. Sorin Cojocaru, lector asociat al facultăţii a trecut în revistă drumul parcurs, făcind un scurt bilanţ al realizărilor unicei secţii cu acest profil din ţară. In numele absolvenţilor a vorbit Sorin Pinciu, care a transmis „cheia succeselor" studenţilor din anul al Xl-lea. Vineri 5 decembrie La Universitatea populară din Sibiu Conf. univ. dr. H. Daicoviciu va conferenţia în Aula facultăţii, la ora 18, despre „Cultura şi statul geto-dac în contextul lumii antice“, prima temă din ciclul „Pagini din istoria patriei“. Cind îşi arată colţii birocratismul...! „Toţi comuniştii trebuie să manifeste curaj şi iniţiativă în lupta pentru promovarea spiritului revoluţionar, a noului în producţie, în activitatea economică şi socială, să acţioneze cu hotărîre împotriva inerţiei, birocratismului, rutinei şi conservatorismului, a tot ceea ce este învechit şi poate frîna progresul societăţii noastre socialiste“. Un bun poet şi publicist, Adrian Păunescu, spunea undeva, că „lupta dintre nou şi vechi(...) este lupta dintre două mentalităţi, dintre două feluri de a trăi“. Ei bine, acest vechi Ancheta noastră îmbracă forme extrem de diverse şi se încăpăţînează să reziste, cel mai adesea deghizat, să ne pună beţe în roate. Una dintre „hainele“ preferate ale vechiului este birocratismul. Pericolul lui în societatea noastră „constă în faptul că întreţine stagnarea, nu permite dezvăluirea şi folosirea uriaşelor rezerve ale orînduirii socialiste, împiedică afirmarea energiei şi a capacităţii creatoare a oamenilor muncii*. De mulţi ani luptăm pentru înlăturarea lui, pentru stîrpire, sub toate formele lui de manifestare. In parte am reuşit dar din cînd in cînd — nu atît de rar totuşi — ne mai izbim de el, îşi arată colţii acolo unde te aştepţi mai puţin... __Inspecţia teritorială financiară de stat Sibiu a constatat că, în urma aplicării Decretului 162/1973, la întreprinderea „Independenţa“, mai mulţi angajaţi în funcţii de muncitori auxiliari sau necalificaţi exercitau în realitate munci tehnico-economice sau administrative pe tot parcursul timpului de lucru sau o parte din timp, în completarea atribuţiilor reieşite din normativul funcţiei în care erau încadraţi. Totodată se aprecia că In acest lei s-a produs un prejudiciu de 132 830 lei, sumă ce (Continuare in pag. a VII-a) N. L DOBRA