Tribuna Sibiului, martie 1976 (Anul 28, nr. 5856-5859)
1976-03-04 / nr. 5856
Sa aplicăm integral în viaţă sarcinile trasate -o de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , la recenta şedinţă de lucru de la C. C. al P. C. R. • Mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor umane şi materiale ale satelor! • Fiecare fiu al satului, un ostaş vrednic în bătălia pentru producţie agricolă superioară! Este realmente tonic să constaţi că în modul de abordare a sarcinilor specifice lucrătorilor ogoarelor au intervenit, în ani, importante mutaţii calitative. Ne referim în principal la înţelegerea imperativului de esenţă că munca în unităţile agricole trebuie gîndită sub seminul continuităţii, că împărţirea acesteia pe campanii — cu pauze în care, vezi doamne, ţăranul stă la gura sobei — reprezintă o optică depăşită. Nu este locul să întreprindem aici o demonstraţie pentru că oricine ştie ce şi cum trebuie făcut, să zicem, iarna pentru ca anotimpul însăminţărilor să decurgă strict după regulile ştiinţei agricole. Din acest punct privind lucrurile, fie şi numai o listă a lucrărilor realizate în acest anotimp ar fi lămuritoare. Normal este, însă, să vedem că în unele părţi mai sunt rămîneri în urmă în pregătirea startului din primăvară datorită tocmai unor mentalităţi învechite. Mai sunt unităţi in care transportul îngrăşămintelor, procurarea seminţelor, lucrările posibile pe păşuni, de hidroamelioraţii prevăzute în planuri ample de activitate şi dezbătute cu obştea satelor au rămas frumos în sertare. Explicaţia explicaţiilor (Continuare in pag. a V-a) Reflex infringerea unei false imagini Se mai aud — e drept din ce in ce mai puţin fi cu nici o putere de inrurire — glasuri ale unor indivizi, aşa zis cunoscători, ce etichetează nivelul scăzut al unor activităţi cu tocitul şi neadevăratul „ca la C.A.P.". De loc onoratele persoane de care e vorba nu fac altceva decit etalîndu-şi „sfertodoctismul“, să demonstreze o gravă şi periculoasă necunoaştere a unei caracteristici a vieţii noastre sociale şi anume participarea activă şi conştientă la conducerea treburilor drecte a muncii în C.A.P. — participare situată pe coordonatele democraţiei socialiste. Reflecţia mi-a revenit insistent in minte pe parcursul participării la adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a cooperatorilor (Continuare în pag. a II-a) TRAIAN RUSU II PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA U. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 8 pagini 50 bani Joi 4 martie 1976 Anul XXVIII, nr. 5856 La cercul micilor ţesătoare de la Casa pionierilor din Sibiu Foto: FRED MSS Lai întreprinderea de mănuşi şi ciorapi Agnita se naţie în aceste zile o promiţătoare iniţiativă In obiectiv: optimizarea structurii organizatorice, eficienţa Recent, în cuvintarea secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la primul Congres al consiliilor populare se făceau o serie de aprecieri critice vizînd tendinţa menţinerii unui greoi aparat funcţionăresc în unele unităţi economice. După cum se ştie elaborarea şi aplicarea Decretului 162/73 răspunde unor atari deziderate, asigurînd structuri organizatorice noi, în cadrul cărora diferitele categorii de specialişti să se utilizeze în raport cu nevoile efective ale producţiei. Se pare, totuşi, că nu în toate cazurile s-a renunţat la criteriile sumare, la judecăţile subiective în stabilirea necesarului de personal tehnico-administrativ, că anumite „posturi“ desfiinţate iniţial au reapărut, deghizate. Despre o acţiune, vizînd optimizarea raportului în discuţie, aflată foarte aproape de stadiul aplicării, am stat de vorbă zilele trecute cu directorul întreprinderii de mănuşi şi ciorapi din Agnita, ’ CONSTANTIN IONESCU. (amănunte în pag. a IV-a) Discuţie consemnată de EMIL DAVID De ziua lor De ziua lor, ca-n fiecare^ jm, cu ruj Ic tul curat şi gtndul bun, Ic adresam femeijo r noastre urarea simpla, romaneasca: LA MULŢI ANI! De ziua lor, mai mult ca oricind, ni le simţim aproape, le simţim căldură mîngîierii şi-a privirii şi optimismul şi bucuria împlinirilor. • Fără a stărui în laude vom spune că astăzi, lor, tovarăşelor noastre, le datorăm mai mult ca oricînd stimă şi respect pentru tot ce fac pentru viaţă, pentru bunăstare, pentru fericire. Fiindcă — o spunem, cu mîndrie — ele (Continuare în pag. a IV-a) INDEPENDENŢA, idee-forţă pe verticala devenirii noastre istorice Istoriceşte e dovedit că veacurile de luptă pentru păstrarea fiinţei statale româneşti împotriva cotropirilor străine au înfipt adînc in conştiinţa poporului român spiritul de libertate şi independenţă. Ceea ce cărturarii secolelor mai apropiate numeau independenţă politică ori suveranitate naţională, poporul numise întotdeauna neatîrnarea sau dreptul de a fi stăpîn la el acasă, pe întreaga vatră strămoşească. Incadenţa şi valurile devenirii istorice europene, românii evului mediu şi ai epocii moderne au dovedit de atîtea ori măsura în care preţuiau idealurile de libertate şi libertatea vetrei lor. Faptele, de răsunet european atunci şi cu vibrant mesaj pentru cei de apoi, formează însăşi istoria noastră. Naşterea statelor feudale româneşti în secolul al XIV-lea s-a petrecut în contextul luptei pentru înfrîngerea oştilor trufaşe străine, aşezînd fundament trainic spiritului de independenţă in conştiinţa populară colectivă. Secolele ce au urmat , cu atacurile cotropitoare felurite, au înscris jertfele populare pentru salvarea fiinţei statale de sine stătătoare, sau pentru recuperarea ei cînd aceasta fusese ştirbită de imperiile vecine. Pe culmile acestei lupte neîntrerupte purtate de masele poporului s-au înălţat voievozi şi talentaţi conducători de oşti: Basarab I, Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Ioan Vodă şi atîţia alţii. Dar mărturia vitejiei lor în luptă şi a temerităţii gîndurilor ce-i anima o găsim poate mai puţin în tratatele erudiţilor vremii, şi mai mult în posadele şi trecătorile munţilor, în vadurile rîurilor şi Codrii Cosminului. Din epopeea lor şi-au tras seva înţelepciunii politice cărturarii vremii, cultivînd-o cu grija vestalelor pentru focul sacru; din ea şi-au extras filon masiv de autentică gîndire politică oamenii de acţiune şi primii cugetători români moderni din veacurile XVIII şi XIX: Dimitrie Cantemir, Inochentie Micu, pleiada boierilor luminaţi din Moldova şi Ţara Românească, sau purtătorii luptelor politice şi naţionale din vremea „Supplexului“ în Transilvania, la ea au apelat cei din generaţia revoluţionară a lui Bălcescu şi Avram Iancu, Kogălniceanu şi Cuza pentru a-şi fortifica sentimentele lor şi ale poporului în lupta pentru unitate naţională şi independenţă politică. Cum veacuri la rînd, sabia fusese in principal condeiul cu care românul trebui să afirme şi să susţină ideea dreptului sacru al poporului de a fi liber şi stăpîn în propria sa ţară, nu trebuie să surprindă că debutul epocii noastre no(Continuare în pag a lll-a) Dr. TEODOR PAVEL Lector universitar A IV-a Sesiune de comunicări tehnicoştiinţifice pentru tineret Incepind de mîine, timp de două zile, Sibiul va fi gazda unei tradiţionale manifestări a creativităţii tehnice — cea de a IV-a Sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifice pentru tineret. Organizată de Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C., actuala sesiune se bucură de participarea unor tineri specialişti din Bucureşti şi judeţele Braşov, Bihor, Mureş, Timiş, Teleorman, Sibiu, care au înscris în program 37 de lucrări de mare interes. In final, comisia tehnică a sesiunii va desemna şi premia cele mai interesante creaţii tehnice. Manifestarea se va desfăşura în aula facultăţii sibiene. CONFERINŢĂ Vineri, 5.III.1976, ora 18, in aula facultăţii din Sibiu prof. univ. dr. Camil Mureşan (Cluj-Napoca) va conferenţia pe tema „Semnificaţia şi rolul istoriei in condiţiile societăţii contemporane". In pagina a 8-a SPORT ) După două luni în industria judeţului Se menţine un ritm bun al realizărilor Sfîrşitul lunii februarie consemnează un nou bilanţ rodnic în industria judeţului. Primele date centralizate la Direcţia judeţeană de statistică atestă o bună ritmicitate în realizarea principalilor indicatori economici. La 110 milioane lei se ridică valoarea producţiei globale industriale realizate suplimentar de unităţile noastre economice în primele două luni ale anului. Practic, s-a înregistrat o creştere a producţiei faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut cu 10,1 la sută. Sporuri remarcabile sau In(Continuare in pag. a IV-a)