Tribuna Sibiului, aprilie 1976 (Anul 28, nr. 5860-5864)

1976-04-01 / nr. 5860

Pagina 2 Tribuna Sibiului Anul XXVIII, nr. 5860 Cadru adecvat formării constructorului conştient al societăţii socialiste După ce timp de mai multe săptămîni, cu prilejul adunărilor generale de dări de seamă ţi alegeri in grupele sindicale, cei peste 177 000 de membri de sindicat din unităţile economice ţi instituţiile sibiene au dezbătut pe larg mo­dul în care s-au materializat prevederile Pro­gramului ideologic al partidului, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 și de Congresul al XI-lea, recent acest important domeniu de înrîurire al întregii noastre dez­voltări economico-sociale s-a aflat pe ordinea de zi a plenarei Consiliului judeţean al sindi­catelor. Referatul prezentat, dar mai ales luă­rile de cuvînt ale participanţilor au relevat mutaţiile notabile ce au avut loc pe tărîmul muncii educării şi for- --------------------------------­mării omului nou, al creşterii orizontului său de cunoaştere şi, pe această bază, al parti­cipării sale conştiente la făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism. Folosind forme de largă cuprindere , s-au tratat mai bine acele aspecte care contribuie direct la întărirea ordinei şi disciplinei în muncă, la creşterea calităţii produselor, promo­varea iniţiativelor care pot valorifica resursele materiale şi umane pentru o mai ridicată efi­cienţă economică a muncii colectivelor din uni­tăţile noastre. „Sunt incontestabile aceste re­zultate, contribuţia formelor cultural-educative pe care le-am folosit, spunea în cuvîntul său Dumitru Răchiţan, preşedintele comitetului sin­dicatului de la „Automecanica“ Mediaş. Dar trebuie să recunoaştem şi faptul, că nu întot­deauna, nu în toate acţiunile întreprinse am folosit cele mai adecvate modalităţi de expri­mare, în concordanţă cu nivelul celor cărora ne-am adresat, cu opţiunile fiecărui partici­pant. Vreau să spun că e timpul, după păre­rea mea, să desfăşurăm o muncă diversificată, să „privim“ oamenii în complexitatea raportu­rilor noi, pluridimensionale ce le stabilesc în muncă şi în viaţa socială". Elisabeta Sîrbu, îndrumător la clubul „7 Noiembrie“ din Sibiu, Ioan Poşa, preşedintele comitetului sindicatului de la „Balanţa“ şi alţi vorbitori au abordat în cuvîntul lor aspecte ale educării prin mun­că şi pentru muncă a tinerelor cadre de mun­citori, tehnicieni şi ingineri. S-au făcut tot­odată numeroase propuneri : afectarea unui spaţiu special destinat activităţilor culturale în căminele de nefamilişti, construirea in car­tierul Vasile Aaron a unei baze de agrement şi a mai multor cluburi, biblioteci etc., care au fost cuprinse în planul de măsuri adoptat de plenară. Luînd cuvîntul in cadrul dezbate­rilor, tovarăşa Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., a reliefat con­tribuţia eficientă a organelor şi organizaţiilor de sindicat din judeţul Sibiu la înfăptuirea Înainte de termen a prevederilor cincinalului ---------------------------------- precedent, la pregătirea actualului cincinal, al revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice şi a făcut nume­roase recomandări pen­tru ridicarea calitativă a tuturor acţiunilor politico-educative necesare formării constructorilor conştienţi ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In încheierea lucrărilor plenare, a luat cu­­vîntul tovarăşul Richard Winter, prim secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Stilul şi metodele folosite pentru transpunerea în viaţă a Programului ideologic al partidului, aprecia vorbitorul, trebuie să corespundă, în orice moment, în toate locurile în care se des­făşoară această activitate, opţiunilor, aspiraţii­lor oamenilor de a trăi mai civilizat, într-o deplină echitate socială şi stimă pentru muncă, pentru marile înfăptuiri ale partidului şi sta­tului nostru. Trecutul nostru de luptă, al clasei muncitoare,, al fiilor săi, lupta pentru unitate şi independenţă naţională, sunt alături de pa­ginile cotidiene ale înfăptuirii politicii parti­dului şi prezenţa luminoasă a secretarului nostru general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tot atîtea mijloace de exemplificare pozitivă, de muncă concretă pentru formarea conştiinţei socialiste a maselor, pe care sindicatele trebuie să o desfăşoare în toate unităţile, la cel mai înalt nivel de exprimare, cu scop formativ. AL. CONSTANTINESCU Plenara Consiliului judeţean a! sindicatelor PROTEHNICA ’76 . Ampla acţiune de propagandă teh­n­co-eco­nomică, iniţiată de Consiliul judeţean al sindicatelor, a inaugurat, prin recenta deschi­dere, al VlII-lea an de existenţă. Mai mult ca pînă acum, acţiu­nile de propagandă tehnică (sim­pozioane, schimburi de experien­ţă, colocvii, expuneri, consfătuiri, mese rotunde, etc), îşi propun să învioreze climatul necesar acti­vităţii creatoare a tuturor oame­nilor muncii şi mai ales să sti­muleze mişcarea de inovaţii, in­venţii descoperiri, de care să be­neficieze producţia, favorizînd deci schimburi fecunde de idei între colectivele de muncitori, tehni­cieni şi ingineri, între alţi spe­cialişti interesaţi în mod deose­bit de aplicarea în practică a ce­lor mai noi descoperiri ale ştiin­ţei şi tehnicii. Important este că programul prevede manifestări menite să imprime o îmbunătăţire imediată a activităţii unor întreprinderi. Amintim astfel: „Modalităţi de optimizare a transportului în co­mun“; „Noi realizări în domeniul arzătoarelor industriale şi de uz casnic“; „Procedee moderne de folosire a acidului sulfuric“; „Îm­bunătăţirea calităţii produselor in Industria uşoară, funcţionalitatea şi calitatea produselor“ şi altele, în principalele unităţi econo­mice ale judeţului vor fi eviden­ţiate posibilităţile de aplicare şi generalizare a celor mai noi cu­ceriri al ştiinţei şi tehnicii con­temporane, accentul deosebit pu­­nîndu-se pe forţa şi capacitatea de creaţie a inginerilor, econo­miştilor şi tehnicienilor, a altor specialişti din întreprindere. De altfel, iată cîteva opinii a celor direct implicaţi în această acţiu­ne de propagandă şi creaţie în slujba producţiei. Inginer Pantelimon Medar, vice­preşedinte al Consiliului munici­pal al sindicatelor — Mediaş, de­clara că: programul acţiunilor „Protehnica 1976“, în mare, răs­punde la exigenţele primului an al cincinalului revoluţiei tehnico­­ştiinţifice, dar rămîne în sarcina fiecărui specialist să-i completeze cu acele acţiuni necesare şi, mai ales, să întocmească pentru anul 1977 un program de propagandă tehnică mult mai bun“. Dorin En­­culescu, tehnician la „Mătasea roşie“ apreciază că în susţinerea şi completarea acţiunilor „Proteh­nica ’76“ la Cisnădie se va des­chide o expoziţie de invenţii şi Inovaţii realizate în întreprinde­rile oraşului pe ultimii cinci ani de zile. „Din programul „Pro­tehnica *76 au lipsit şi lipsesc şi în acest an momentele de sinteză, de bilanţ“ — arăta inginerul Mihai­­ Costea, preşedintele C.I.T. de la întreprinderea­ „Independenţa“. Sa­­lutînd participarea unor persona­lităţi de seamă la deschidere, a­­cesta consideră că după o anu­mită perioadă este necesară o a­­preciere critică, o evaluare a ac­ţiunilor cu reconsiderările nece­sare. Determinarea extractului de bere, a concentraţiei alcoolice şi a acidităţii - doar cîteva din probele efectuate zilnic de laboranta Maria Roman de la Fo ca de bere din Sadu Foto: FRED M­SS Partidul Comunist rui iubit al naţiunii (Urmare din pag. I) asigură funcţionarea între­gului angrenaj al orînduirii socialiste“. Rolul conducător al partidului creşte şi mai mult in această etapă, cînd poporul nostru trebuie să transpună în practică Pro­gramul partidului de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înain­tare a României spre comu­nism, program care prin întreaga sa concepţie, ca şi prin ansamblul prevederilor sale — la elaborarea căruia o contribuţie hotărîtoare şi-a adus-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului — dobîndeşte nu numai atributele unei călăuze în acţiune, dar şi ale unui puternic factor de accelerare a progreselor ţării, stimulînd prin obiec­tivele sale măreţe, fără pre­cedent în istoria ţării, vo­inţa oamenilor de a munci Român - conducător­i noastre socialiste mai bine spre a Ie transpu­ne exemplar in viaţă. Văzînd în Partidul Comu­nist Român pe conducătorul cel mai încercat şi mai de­votat din întreaga noastră istorie, oamenii muncii din judeţul Sibiu, români, ger­mani, maghiari şi de alte naţionalităţi, înfrăţiţi în muncă şi idealuri, întîmpină cea de a 55-a aniversare sub semnul activităţii crea­toare pentru realizarea e­­xemplară a sarcinilor de plan în toate sectoarele de activitate, convinşi fiind că cea mai înaltă cinstire pe care o pot aduce apropiatei sărbători este aceea a am­plificării eforturilor lor pen­tru aplicarea in practică a politicii partidului la locu­rile lor de muncă, neprecu­peţind nici un efort pentru ridicarea patriei noastre so­cialiste — sub conducerea partidului — pe noi culmi de progres şi bunăstare. (Urmare din pag. X) Ceauşescu s-a întîlnit, de ase­menea, cu preşedintele Consi­liului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. In cursul dimineţii de sîmbă­­tă, preşedintele Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, a depus o coroană de flori la Monumentul solda­tului necunoscut. In aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost oaspete al constructorilor de nave de la Scaramanga şi al locuitorilor oraşului Pireu. În­treaga desfăşurare a vizitei a constituit o puternică afirmare a sentimentelor de caldă prie­tenie nutrită de oamenii mun­cii, de poporul grec faţă de poporul român, a voinţei de a ridica pe noi trepte relaţiile de colaborare româno-elene. Sîmbătă după-amiază, pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat Com­plexul arhitectonic de pe Acropole, care concentrează cele mai reprezentative monu­mente ale civilizaţiei antice greceşti. Duminică, în a treia zi a vizi­tei oficiale pe care o întreprind în Republica Elenă, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au făcut cunoştinţă cu unul din centrele cele mai renumite ale lumii elene antice, Delfi. In cursul dimineţii de luni, la sediul Ministerului Afacerilor Externe din Atena, într-un cadru solemn, a avut loc ce­remonia oficială în cursul că­reia preşedintele Nicolae Ceauşescu şi primul ministru Constantin Karamanlis au sem­nat acordul pe termen lung de colaborare economică şi coope­rare industrială şi tehnică în­tre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Elenă. In ziua de 29 martie 1976, preşedintele Republicii Socialis­te România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au sosit pe aeropor­tul internaţional al capitalei kuweitiene. La coborîre din avion, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu căldură de Alteţa Sa Emirul Kuweitului, şeic, Sabah Al-Salem Al-Sabah. Universitatea populară Sibiu-mai bine ancorată in obiectivele actuale Fără îndoială invăţămSntul popular a debutat în acest an sub auspiciile bunului augur. A, avut loc o reorganizare a acti-f vităţii de răspîndire a cunoştin­ţelor ştiinţifice în rîndul popu-, laţiei adulte, considerindu-se, in lumina programului ideologic al partidului, că Universitatea popu­lară poate realiza la un nivel mai inalt acest deziderat. Planificarea muncii, nota de seriozitate a ac­ţiunilor demonstrează nu numai preocuparea conducerii acestei instituţii pentru încadrarea armo­nioasă a activităţilor în sistemul propagandei şi culturii munici­piului ci şi mai profunda înţele­gere de către forurile municipale de cultură, sindicat şi U.T.C., ca­re patronează activitatea­­Univer­sităţii populare, a responsabilităţi­lor ce le revin. S-a creat astfel o bună atmosferă de lucru, cu influenţă directă asupra activită­ţilor pentru sporirea eficienţei instructiv-educative a cursurilor. Funcţionează în acest an 17 cursuri pe teme politico-ideolo­­gice şi de educaţie materialist­­ştiinţifică, 13 tehnico-economice şi de cultură generală, 4 de educa­ţie estetică, 11 cursuri de limbi străine şi 10 pentru pregătirea candidaţilor la admiterea in in­văţămîntul superior. Din totalul de 17 cursuri 9 sunt în limba germană şi­­ în limba maghiară. La reuşita acestor cursuri o va­loroasă contribuţie îşi aduc for­ţele locale ale intelectualilor: cer­cetători, cadre didactice de la facultăţi şi din licee, muzeografi, ingineri. Tot printre cîştigurile actualului an de învăţâmint popu­lar pot fi amintite cursurile ce se desfăşoară în întreprinderi şi instituţii, care contribuie la ridi­carea nivelului de pregătire po­litică şi profesională a diferitelor categorii de oameni ai muncii. S-a acordat o atenţie deosebită tineretului muncitoresc, pregătirii tinerilor pentru admiterea in fa­cultăţi. De asemenea, activităţile de e­­ducaţie materialist-ştiinţifică s-au bucurat de un mare interes din partea publicului şi datorită fap­tului că Universitatea populară a fost preocupată să asigure pre­zenţa la Sibiu a unor mari per­sonalităţi ale vieţii noastre cultu­­ral-ştiinţifice cum sunt: academi­cienii Eugen Pora, Aurelian Io­­naşcu, Virgil Vătăşianu, profesorii universitari: Ioan Ceterchi, Mircea Maliţa, Camil Mureşanu, conf. univ. Pompiliu Teodor, şi alţii. Reuşita acestor acţiuni este do­vada cea mai concludentă că oamenii muncii din Sibiu sunt dornici să participe la manifes­tări­ instructiv-educative de inaltă ţinută. Din discuţia pe care am avut-o cu Matei Pamfil, rectorul acestei instituţii, am aflat că în această perioadă Consiliul ştiinţific al U­­niversităţii populare, sprijinit de Comitetul municipal de partid, a demarat o acţiune de cercetare sociologică a preferinţelor oame­nilor muncii, nu întreprinderi şi instituţii efectuîndu-se sondaje cu intenţia ca încă în lunile mai şi iunie să se poată realiza şi pre­zenta un proiect de program pentru viitorul an de învăţămînt popular. Un lucru foarte bun, după părerea noastră, intrucit una din condiţiile pentru reuşita oricăror acţiuni culturale este aceea a cunoaşterii preferinţelor oamenilor. Demarajul bun al U­­niversităţii populare Sibiu în a­­cest an demonstrează că această instituţie poate realiza la un ni­vel înalt activitatea de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Şi ar fi bine ca, în continuare, să se asigure toate condiţiile pen­tru ca Universitatea populară să devină ceea ce, prin acţiunile a­­mintite, a demonstrat că poate să fie. ALEXANDRU GRAD Agendă agniţeană • Ieri, la Casa de cultură orăşenească, profesorul Gheor­­ghe Gavrilă a prezentat expu­nerea „Contribuţia României la instaurarea unei noi ordini poli­tice şi economice in lume". • Astăzi, începînd cu ora 15, aceeaşi instituţie găzduieşte dezbaterea cu tema „Umanism­­patriotism-internaţionalism“, iar de la ora 20, dezbaterea „Etica şi estetica comunistă". Participă tineri de la IMIX. • Elevi ai şcolilor generale din Agnita se vor confrunta duminică, 4 aprilie, ora 10, la Casa de cultură, intr-un con­curs de poezie patriotică, sub genericul „Poeții cîntă patria, poporul şi partidul".

Next