Tribuna Sibiului, aprilie 1976 (Anul 28, nr. 5860-5864)
1976-04-01 / nr. 5860
Pagina 2 Tribuna Sibiului Anul XXVIII, nr. 5860 Cadru adecvat formării constructorului conştient al societăţii socialiste După ce timp de mai multe săptămîni, cu prilejul adunărilor generale de dări de seamă ţi alegeri in grupele sindicale, cei peste 177 000 de membri de sindicat din unităţile economice ţi instituţiile sibiene au dezbătut pe larg modul în care s-au materializat prevederile Programului ideologic al partidului, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 și de Congresul al XI-lea, recent acest important domeniu de înrîurire al întregii noastre dezvoltări economico-sociale s-a aflat pe ordinea de zi a plenarei Consiliului judeţean al sindicatelor. Referatul prezentat, dar mai ales luările de cuvînt ale participanţilor au relevat mutaţiile notabile ce au avut loc pe tărîmul muncii educării şi for- --------------------------------mării omului nou, al creşterii orizontului său de cunoaştere şi, pe această bază, al participării sale conştiente la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Folosind forme de largă cuprindere , s-au tratat mai bine acele aspecte care contribuie direct la întărirea ordinei şi disciplinei în muncă, la creşterea calităţii produselor, promovarea iniţiativelor care pot valorifica resursele materiale şi umane pentru o mai ridicată eficienţă economică a muncii colectivelor din unităţile noastre. „Sunt incontestabile aceste rezultate, contribuţia formelor cultural-educative pe care le-am folosit, spunea în cuvîntul său Dumitru Răchiţan, preşedintele comitetului sindicatului de la „Automecanica“ Mediaş. Dar trebuie să recunoaştem şi faptul, că nu întotdeauna, nu în toate acţiunile întreprinse am folosit cele mai adecvate modalităţi de exprimare, în concordanţă cu nivelul celor cărora ne-am adresat, cu opţiunile fiecărui participant. Vreau să spun că e timpul, după părerea mea, să desfăşurăm o muncă diversificată, să „privim“ oamenii în complexitatea raporturilor noi, pluridimensionale ce le stabilesc în muncă şi în viaţa socială". Elisabeta Sîrbu, îndrumător la clubul „7 Noiembrie“ din Sibiu, Ioan Poşa, preşedintele comitetului sindicatului de la „Balanţa“ şi alţi vorbitori au abordat în cuvîntul lor aspecte ale educării prin muncă şi pentru muncă a tinerelor cadre de muncitori, tehnicieni şi ingineri. S-au făcut totodată numeroase propuneri : afectarea unui spaţiu special destinat activităţilor culturale în căminele de nefamilişti, construirea in cartierul Vasile Aaron a unei baze de agrement şi a mai multor cluburi, biblioteci etc., care au fost cuprinse în planul de măsuri adoptat de plenară. Luînd cuvîntul in cadrul dezbaterilor, tovarăşa Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., a reliefat contribuţia eficientă a organelor şi organizaţiilor de sindicat din judeţul Sibiu la înfăptuirea Înainte de termen a prevederilor cincinalului ---------------------------------- precedent, la pregătirea actualului cincinal, al revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi a făcut numeroase recomandări pentru ridicarea calitativă a tuturor acţiunilor politico-educative necesare formării constructorilor conştienţi ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In încheierea lucrărilor plenare, a luat cuvîntul tovarăşul Richard Winter, prim secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Stilul şi metodele folosite pentru transpunerea în viaţă a Programului ideologic al partidului, aprecia vorbitorul, trebuie să corespundă, în orice moment, în toate locurile în care se desfăşoară această activitate, opţiunilor, aspiraţiilor oamenilor de a trăi mai civilizat, într-o deplină echitate socială şi stimă pentru muncă, pentru marile înfăptuiri ale partidului şi statului nostru. Trecutul nostru de luptă, al clasei muncitoare,, al fiilor săi, lupta pentru unitate şi independenţă naţională, sunt alături de paginile cotidiene ale înfăptuirii politicii partidului şi prezenţa luminoasă a secretarului nostru general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tot atîtea mijloace de exemplificare pozitivă, de muncă concretă pentru formarea conştiinţei socialiste a maselor, pe care sindicatele trebuie să o desfăşoare în toate unităţile, la cel mai înalt nivel de exprimare, cu scop formativ. AL. CONSTANTINESCU Plenara Consiliului judeţean a! sindicatelor PROTEHNICA ’76 . Ampla acţiune de propagandă tehnco-economică, iniţiată de Consiliul judeţean al sindicatelor, a inaugurat, prin recenta deschidere, al VlII-lea an de existenţă. Mai mult ca pînă acum, acţiunile de propagandă tehnică (simpozioane, schimburi de experienţă, colocvii, expuneri, consfătuiri, mese rotunde, etc), îşi propun să învioreze climatul necesar activităţii creatoare a tuturor oamenilor muncii şi mai ales să stimuleze mişcarea de inovaţii, invenţii descoperiri, de care să beneficieze producţia, favorizînd deci schimburi fecunde de idei între colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri, între alţi specialişti interesaţi în mod deosebit de aplicarea în practică a celor mai noi descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. Important este că programul prevede manifestări menite să imprime o îmbunătăţire imediată a activităţii unor întreprinderi. Amintim astfel: „Modalităţi de optimizare a transportului în comun“; „Noi realizări în domeniul arzătoarelor industriale şi de uz casnic“; „Procedee moderne de folosire a acidului sulfuric“; „Îmbunătăţirea calităţii produselor in Industria uşoară, funcţionalitatea şi calitatea produselor“ şi altele, în principalele unităţi economice ale judeţului vor fi evidenţiate posibilităţile de aplicare şi generalizare a celor mai noi cuceriri al ştiinţei şi tehnicii contemporane, accentul deosebit punîndu-se pe forţa şi capacitatea de creaţie a inginerilor, economiştilor şi tehnicienilor, a altor specialişti din întreprindere. De altfel, iată cîteva opinii a celor direct implicaţi în această acţiune de propagandă şi creaţie în slujba producţiei. Inginer Pantelimon Medar, vicepreşedinte al Consiliului municipal al sindicatelor — Mediaş, declara că: programul acţiunilor „Protehnica 1976“, în mare, răspunde la exigenţele primului an al cincinalului revoluţiei tehnicoştiinţifice, dar rămîne în sarcina fiecărui specialist să-i completeze cu acele acţiuni necesare şi, mai ales, să întocmească pentru anul 1977 un program de propagandă tehnică mult mai bun“. Dorin Enculescu, tehnician la „Mătasea roşie“ apreciază că în susţinerea şi completarea acţiunilor „Protehnica ’76“ la Cisnădie se va deschide o expoziţie de invenţii şi Inovaţii realizate în întreprinderile oraşului pe ultimii cinci ani de zile. „Din programul „Protehnica *76 au lipsit şi lipsesc şi în acest an momentele de sinteză, de bilanţ“ — arăta inginerul Mihai Costea, preşedintele C.I.T. de la întreprinderea „Independenţa“. Salutînd participarea unor personalităţi de seamă la deschidere, acesta consideră că după o anumită perioadă este necesară o apreciere critică, o evaluare a acţiunilor cu reconsiderările necesare. Determinarea extractului de bere, a concentraţiei alcoolice şi a acidităţii - doar cîteva din probele efectuate zilnic de laboranta Maria Roman de la Fo ca de bere din Sadu Foto: FRED MSS Partidul Comunist rui iubit al naţiunii (Urmare din pag. I) asigură funcţionarea întregului angrenaj al orînduirii socialiste“. Rolul conducător al partidului creşte şi mai mult in această etapă, cînd poporul nostru trebuie să transpună în practică Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, program care prin întreaga sa concepţie, ca şi prin ansamblul prevederilor sale — la elaborarea căruia o contribuţie hotărîtoare şi-a adus-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului — dobîndeşte nu numai atributele unei călăuze în acţiune, dar şi ale unui puternic factor de accelerare a progreselor ţării, stimulînd prin obiectivele sale măreţe, fără precedent în istoria ţării, voinţa oamenilor de a munci Român - conducători noastre socialiste mai bine spre a Ie transpune exemplar in viaţă. Văzînd în Partidul Comunist Român pe conducătorul cel mai încercat şi mai devotat din întreaga noastră istorie, oamenii muncii din judeţul Sibiu, români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, înfrăţiţi în muncă şi idealuri, întîmpină cea de a 55-a aniversare sub semnul activităţii creatoare pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan în toate sectoarele de activitate, convinşi fiind că cea mai înaltă cinstire pe care o pot aduce apropiatei sărbători este aceea a amplificării eforturilor lor pentru aplicarea in practică a politicii partidului la locurile lor de muncă, neprecupeţind nici un efort pentru ridicarea patriei noastre socialiste — sub conducerea partidului — pe noi culmi de progres şi bunăstare. (Urmare din pag. X) Ceauşescu s-a întîlnit, de asemenea, cu preşedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. In cursul dimineţii de sîmbătă, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a depus o coroană de flori la Monumentul soldatului necunoscut. In aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost oaspete al constructorilor de nave de la Scaramanga şi al locuitorilor oraşului Pireu. Întreaga desfăşurare a vizitei a constituit o puternică afirmare a sentimentelor de caldă prietenie nutrită de oamenii muncii, de poporul grec faţă de poporul român, a voinţei de a ridica pe noi trepte relaţiile de colaborare româno-elene. Sîmbătă după-amiază, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat Complexul arhitectonic de pe Acropole, care concentrează cele mai reprezentative monumente ale civilizaţiei antice greceşti. Duminică, în a treia zi a vizitei oficiale pe care o întreprind în Republica Elenă, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au făcut cunoştinţă cu unul din centrele cele mai renumite ale lumii elene antice, Delfi. In cursul dimineţii de luni, la sediul Ministerului Afacerilor Externe din Atena, într-un cadru solemn, a avut loc ceremonia oficială în cursul căreia preşedintele Nicolae Ceauşescu şi primul ministru Constantin Karamanlis au semnat acordul pe termen lung de colaborare economică şi cooperare industrială şi tehnică între Republica Socialistă România şi Republica Elenă. In ziua de 29 martie 1976, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au sosit pe aeroportul internaţional al capitalei kuweitiene. La coborîre din avion, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu căldură de Alteţa Sa Emirul Kuweitului, şeic, Sabah Al-Salem Al-Sabah. Universitatea populară Sibiu-mai bine ancorată in obiectivele actuale Fără îndoială invăţămSntul popular a debutat în acest an sub auspiciile bunului augur. A, avut loc o reorganizare a acti-f vităţii de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice în rîndul popu-, laţiei adulte, considerindu-se, in lumina programului ideologic al partidului, că Universitatea populară poate realiza la un nivel mai inalt acest deziderat. Planificarea muncii, nota de seriozitate a acţiunilor demonstrează nu numai preocuparea conducerii acestei instituţii pentru încadrarea armonioasă a activităţilor în sistemul propagandei şi culturii municipiului ci şi mai profunda înţelegere de către forurile municipale de cultură, sindicat şi U.T.C., care patronează activitateaUniversităţii populare, a responsabilităţilor ce le revin. S-a creat astfel o bună atmosferă de lucru, cu influenţă directă asupra activităţilor pentru sporirea eficienţei instructiv-educative a cursurilor. Funcţionează în acest an 17 cursuri pe teme politico-ideologice şi de educaţie materialistştiinţifică, 13 tehnico-economice şi de cultură generală, 4 de educaţie estetică, 11 cursuri de limbi străine şi 10 pentru pregătirea candidaţilor la admiterea in invăţămîntul superior. Din totalul de 17 cursuri 9 sunt în limba germană şi în limba maghiară. La reuşita acestor cursuri o valoroasă contribuţie îşi aduc forţele locale ale intelectualilor: cercetători, cadre didactice de la facultăţi şi din licee, muzeografi, ingineri. Tot printre cîştigurile actualului an de învăţâmint popular pot fi amintite cursurile ce se desfăşoară în întreprinderi şi instituţii, care contribuie la ridicarea nivelului de pregătire politică şi profesională a diferitelor categorii de oameni ai muncii. S-a acordat o atenţie deosebită tineretului muncitoresc, pregătirii tinerilor pentru admiterea in facultăţi. De asemenea, activităţile de educaţie materialist-ştiinţifică s-au bucurat de un mare interes din partea publicului şi datorită faptului că Universitatea populară a fost preocupată să asigure prezenţa la Sibiu a unor mari personalităţi ale vieţii noastre cultural-ştiinţifice cum sunt: academicienii Eugen Pora, Aurelian Ionaşcu, Virgil Vătăşianu, profesorii universitari: Ioan Ceterchi, Mircea Maliţa, Camil Mureşanu, conf. univ. Pompiliu Teodor, şi alţii. Reuşita acestor acţiuni este dovada cea mai concludentă că oamenii muncii din Sibiu sunt dornici să participe la manifestări instructiv-educative de inaltă ţinută. Din discuţia pe care am avut-o cu Matei Pamfil, rectorul acestei instituţii, am aflat că în această perioadă Consiliul ştiinţific al Universităţii populare, sprijinit de Comitetul municipal de partid, a demarat o acţiune de cercetare sociologică a preferinţelor oamenilor muncii, nu întreprinderi şi instituţii efectuîndu-se sondaje cu intenţia ca încă în lunile mai şi iunie să se poată realiza şi prezenta un proiect de program pentru viitorul an de învăţămînt popular. Un lucru foarte bun, după părerea noastră, intrucit una din condiţiile pentru reuşita oricăror acţiuni culturale este aceea a cunoaşterii preferinţelor oamenilor. Demarajul bun al Universităţii populare Sibiu în acest an demonstrează că această instituţie poate realiza la un nivel înalt activitatea de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Şi ar fi bine ca, în continuare, să se asigure toate condiţiile pentru ca Universitatea populară să devină ceea ce, prin acţiunile amintite, a demonstrat că poate să fie. ALEXANDRU GRAD Agendă agniţeană • Ieri, la Casa de cultură orăşenească, profesorul Gheorghe Gavrilă a prezentat expunerea „Contribuţia României la instaurarea unei noi ordini politice şi economice in lume". • Astăzi, începînd cu ora 15, aceeaşi instituţie găzduieşte dezbaterea cu tema „Umanismpatriotism-internaţionalism“, iar de la ora 20, dezbaterea „Etica şi estetica comunistă". Participă tineri de la IMIX. • Elevi ai şcolilor generale din Agnita se vor confrunta duminică, 4 aprilie, ora 10, la Casa de cultură, intr-un concurs de poezie patriotică, sub genericul „Poeții cîntă patria, poporul şi partidul".