Tribuna Sibiului, iunie 1976 (Anul 28, nr. 5869-5894)

1976-06-01 / nr. 5869

Semnarea angajamentului solemn de către tineri Incepînd din această lună pînă în martie 1977 în rîndurile organizaţiilor Uniunii Ti­neretului Comunist are loc acţiunea de semnare a Angajamentului Solemn. Sem­narea Angajamentului Solemn de către ti­neri se realizează în cadrul adunărilor ge­nerale ale U.T.C. înainte de adunare însă, birourile organizaţiilor U.T.C. poartă discu­ţii individuale cu fiecare tînăr. E necesar ca atît discuţiile individuale cit şi ordinea de zi a adunărilor generale dedicate semnării Angajamentului Solemn să aibă în atenţie modul în care tinerii, prin faptele lor de muncă şi de viaţă, prin interesul lor pentru explorarea îndrăzneaţă a noului, servesc cu cinste şi devotament cauza Partidului Comunist Român. Organizaţiile de partid sunt datoare să vegheze ca semnarea Angajamentului Solemn de către tineri să constituie cu adevărat un moment solemn, învăţîndu-i astfel să fie drepţi, cinstiţi, modeşti, curajoşi şi com­bativi, capabili oricînd să acţioneze cu suc­ces pentru ridicarea bunăstării poporului, pentru apărarea cuceririlor revoluţionare, pentru independenţa şi suveranitatea Re­publicii Socialiste România, a cauzei socia­lismului și comunismului. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN­­ = Anul XXVIII, nr. 5 869 ■ . ■ — Marţi, 1 iunie 1976 ~ 1 = 4 pag. 30 bani cotiDiu, chiuiţii ruriDui. Trecerea „Tribunei Sibiului“ la apariţia cotidiană ne implică pe noi toţi, cetăţeni ai acestor frumoase meleaguri — români, germani, maghiari — solicitîndu-ne mai amplă dăruire în aria unor noi exigenţe politice-educative. • Cîştigul de substanţă ce-l reprezintă evenimentul se referă la informarea mai bună cu politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, la o crescută capacitate mobilizatoare a ziarului, la amplificarea acelui dialog civic care şi pînă acum a fost substanţa fiecărui număr. Tribună a experienţei umane valoroase — în fabrică, în cerce­tare, pe ogor, în toate domeniile sociale — focar de propagare a marilor noastre idealuri comuniste, a imperativelor izvorîte din Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, ziarul nos­tru, organ al Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular al judeţului, se vrea mai intens ancorat în realitatea eroică a abnegaţiei muncitoreşti, cu o mai largă deschidere spre tot ceea ce poate contribui la împlinirea obiectivelor economico­­sociale ale judeţului Sibiu. In acelaşi timp, avînd mereu în faţa ochilor cerinţele educaţiei tuturor oamenilor muncii în spiritul principiilor şi normelor eticii şi echităţii socialiste, ziarul nostru va milita neabătut pentru ca acestea să devină realitate de necon­testat a activităţii şi vieţii tuturor, ale fiecăruia. Dînd gir apre­cierii calde a aportului deosebit al muncitorilor, ţăranilor, inte­lectualilor la înălţarea patriei pe noi culmi de civilizaţie şi pro­gres, nu vom osteni să vestejim tot ceea ce poate frîna mersul nostru pe magistralele progresului; inerţia, rutina, reminiscen­ţele unor idei şi mentalităţi greşite, retrograde îşi vor găsi în co­loanele ziarului replică viguroasă, de pe poziţiile fermităţii şi intransigenţei comuniste. Vom face din fiecare cuvint mesaj al hotăririi oame­nilor acestor locuri, indiferent de naţionalitate, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici de a da viaţă politicii partidului, de a munci înfrăţit pentru apropierea zorilor de mîndră strălucire comu­nistă, înţelegînd că acţionăm ca oameni cu o înaltă conştiinţă socialistă, cărora nimic nu le e mai scump decit propăşirea scum­pei noastre patrii, creşterea prestigiului ei în lume. Mulţumind din inimă conducerii partidului pentru această mă­sură, gîndul ni se îndreaptă cu recunoştinţă către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a cărui neoste­nită muncă dedicată patriei, progresului, păcii ne este pildă, îndemn, sprijin. Iar noi, ziariştii comunişti, nu vom găsi mai mare şi mai durabilă satisfacţie decât convingerea că truda noastră zilnică se situează la înălţimea exigenţelor ample pe care parti­dul le pune în sarcina activiştilor săi. Dialogul păpuşilor cu copiii­­ organizat de Teatrul de păpuşi din Sibiu duminică 30.V.1976 in Dum­brava Sibiului Foto: Fred Nuss Să proiectăm în etern VIITORUL! Ieşi în prag copile şi chiuie cu întreaga-ţi uriaşă fantezie, să te audă toţi surzii la ferici­rea ta. Prinde soarele în palme, rotunjeşte-l bine şi dă-i de-a dura printre blocuri să rîdă cu toată gura pînă şi morocă­­noşii ăştia de-şi zic oameni mari. Adună zîmbete, fă din ele o mie de zmee şi sloboade­le în înaltul cerului, ca albastrul să fie mai albastru, galbenul mai galben, roşul mai roşu. Pu­ne mina pe minunatele-ţi pensule şi pictează cu mustul dulce al copilăriei toate trotoa­­rele, toate pieţele, toate dum­brăvile, toate frunzele şi rîzi. Nu smiorcăii de frica norilor verzi, prea ades ridicaţi, care vor să te sperie. Lasă, copile, treaba asta pe seama noas­tră, care am învăţat să nu ne mai temem de dogme — „nu-mi sparg corabia de răul mai dogmatic“ — de neo... nou, de neo... vechi — „steaua noastră polară nu minte, stea fiind“ — şi vom fi fiind ce-am fost mereu, părinţi ai stîncii carpatice, ai cîmpiilor Dunării, Mureşului, Prutului, Cernei şi-ai altor ape ce-ţi aparţin, copile. Crezi tu că bărbaţii nu plîng niciodată? Ştergeţi acum nă­sucul, hohoteşte şi vino să-ţi arăt zimbrii şi cerbii şi mis­treţii şi lupii şi ciutele şi rîşii pădurii româneşti.­­ Sună cu întreaga-ţi uriaşă putere în corn de bour pentru (Continuare în pag. a II-a) TRAIAN SUCIU O invitaţie pentru sibieni. Pădurea Dumbrava Sibiului Duminică, pe ogoarele judeţului Aflaţi în plină campanie a întreţinerii culturilor şi recol­tării furajelor lucrătorii din agricultura judeţului nostru folosesc fiecare oră bună pen­tru munca în cîmp. Duminică 30 mai a.c. au participat la ac­tivităţile desfăşurate pe ogoare un număr de 1891 muncitori şi cooperatori, cit şi 474 tractoare. O scurtă radiogramă a reali­zărilor din această zi scoate pregnant în evidenţă hărnicia şi abnegaţia cu care oamenii ogoarelor işi fac datoria. La în­treţinerea culturilor de po­rumb, praşila I mecanică s-a efectuat pe o suprafaţă de 247 ha şi s-au aplicat lucrări cu sapa rotativ­ă pe circa 200 ha. La acelaşi capitol mai no­tăm: executarea prăşitului pe suprafaţa de 23 ha, cultivată cu cartofi, efectuarea praşilei a II-a pe circa 15 ha la sfecla de zahăr. In aceeaşi zi s-a re­­însămînţat cu porumb siloz o suprafaţă de 110 ha, s-a cosit trifoiul de pe 117 ha şi au fost transportate în sectoarele zoo­tehnice sau bazele furajere a­­proape 400 tone furaje. In ve­derea combaterii bolilor şi dă­unătorilor în pomicultură s-au stropit peste 20 mii pomi. (N. D.). „Olimpiada tinerilor strungari şi trezori Duminică, 30 mai, la Sibiu şi Mediaş s-au desfăşurat fazele judeţene ale „Olimpiadei tineri­lor strungari şi trezori". La strun­gari, din cei 17 participanţi, pe primele trei locuri s-au clasat, în ordine: Achim Moldovan (Automecanica Mediaş), Vasile Moldovan (întreprinderea mec. gaz metan Mediaş)­ şi Ioan Ro­­deanu (Independenţa Sibiu). La trezori, din 10 participanţi, pri­mele trei locuri au revenit, în ordine, următorilor: Ionel Nistor (I.P.A.S.), Iosif Pop (I.P.A.S.) şi Cristian Schuster (Automecanica Mediaş). Cîştigătorilor le-au fost conferite diplome, cupe şi premii în obiecte. Achim Moldovan şi Ionel Nistor vor reprezenta ju­deţul Sibiu la faza pe ţară. Succes al constructorilor pe magistrale electrice De la Grupul de şantiere „E­­lectromontaj" primim vestea că s-au încheiat lucrările de ampli­ficare a unei noi staţii de tran­sformare. Odată intrată în funcţiune a­­ceasta creează condiţiile necesare măririi puterii transportate de li­nie şi creşterea, în acelaşi timp, a siguranţei in exploatare. Ancheta noastră RESPONSABILITATE COMUNISTĂ: exigenţă mai ales faţă de tine însuti! * * In urmă cu cîteva săptămîni la redacţie am primit o scrisoare-apel care se încheie astfel: „E trist ca acest admirabil colectiv, caracterizat pînă nu de mult prin armonie, stimă şi respect reciproc să fie blamat, iar meritele şi realizările unor oameni să fie umbrite de comportamentul inginerului Eduard Zoller, în totală contradicţie cu normele Codului eticii şi echităţii socialiste. Cu atît mai grave sînt manifestările negative ale acestuia, finind seamă de menirea şcolii care prin excelenţă instruieşte şi educă tineretul“. Fireşte, am verificat toate­ afir­maţiile din scrisoare şi m-am edi­ficat: ing. E. Zoller s-a abătut fla­grant, a încălcat cu bună ştiinţă Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, iar in faţa evi­denţei faptelor, în faţa încercărilor tuturor celor din jur de a-i deter­mina să-şi schimbe atitudinea, conti­nuă să jignească, să ameninţe, să pozeze în apărător al adevărului. Este de un egocentrism feroce, adept al unui mod de viaţă ce n-are ni­­mic comun cu societatea noastră. Şi acest om este dascăl la un liceu sibian, este deci educator. ... A început în 1959 (avea 17 ani) ca electrician pentru ca în 1968 să devină inginer, şeful serviciului me­canic şef la Şantierul 505 Construcţii Sibiu. In nici 10 ani, muncind şi învăţînd în acelaşi timp, a ajuns intr-un post de răspundere unde ar fi putut să-şi pună în valoare capa­citatea, ambiţia. Dar n-a făcut asta pentru că... „nu mi-a mai plăcut pe şantier“ şi pentru că este obiş­nuit să facă numai ce-i place, s-a transferat (aşa cum a mai făcut-o de 4 ori în cei 10 ani anteriori) la Grupul şcolar de construcţii unde la (Continuare în pag. a II-a) N. I. DOBRA în pag. a II-a ■ Acţiuni in pregătirea Congresului educaţiei poli­tice ţi al culturii socialiste. ■ Colocviile cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice­ .Asaltul­ ştiinţei sau despre pasiunea creaţiei. ■ Informaţii, in pag.­a lll-a SPORT...SPORT

Next