Tribuna Sibiului, iulie 1976 (Anul 28, nr. 5895-5921)
1976-07-01 / nr. 5895
Aseară s-a întors în Capitală Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a participat la lucrările Conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, care a participat la lucrările Conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, ce s-au desfăşurat la Berlin, s-a întors, miercuri seara, în Capitală. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Aeronava oficială a aterizat la ora 21:35, pe aeroportul Otopeni. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, VirgilTrofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Mihai Telescu, Ion Ursu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, de conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Era de faţă ambasadorul Republicii Democrate Germane la Bucureşti, Hans Voss. Secretarul general al Partidului a fost salutat, la sosire, de numeroşi locuitori ai Capitalei, care l-au aclamat îndelung, exprimîndu-i direct şi cald sentimentele lor de profundă dragoste şi stimă. Plecarea delegaţiei Partidului Comunist Român din Berlin Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, care a participat la lucrările Conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, a plecat miercuri seara spre patrie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi-a luat un călduros rămas bun de la tovarăşul Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania. La aeroportul Schonefeld din Berlin, oaspeţii români au fost conduşi de tovarăşii: Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Paul Werner, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Gerhard Gruneberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Heinz Hoffmann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Harry Tisch, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Egon Krenz, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. Pionieri au oferit secretarului general al Partidului Comunist Român, membrilor delegaţiei, buchete de flori. Au fost prezenţi, de asemenea, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.D. Germană, Constantin Niţă, membri ai ambasadei. Numeroşi corespondenţi de presă, fotoreporteri, operatori ai Radioteleviziunii au înregistrat momentele plecării delegaţiei Partidului Comunist Român. Iniţiativă in sprijinul producţiei Sub genericul „Munca politică in sprijinul producţiei“, sectorul de propagandă al Comitetului municipal de partid Mediaş organizează, în această săptămînă, acţiuni de largă rezonanţă. Astfel, astăzi, activişti de partid se vor deplasa pe şantierul de investiţii din noul cvartal de locuinţe „După zid“ unde, la faţa locului, se va discuta cu muncitorii, maiştrii, tehnicienii şi inginerii şantierului despre: „Aportul muncii politice în mobilizarea echipelor, pentru realizarea exemplară a sarcinilor planului de locuinţe“. Mâine, aceştia vor fi prezenţi la sectorul II al întreprinderii „Emailul roşu“ unde vor supune dezbaterii colectivului temat „Termenul de dare în funcţiune a noii capacităţi de producţie şi sarcinile organizaţiei de partid“. Din arhitectura modernă silă: clădirea facultăţii im. Muncă patriotică Mobilizaţi de organizaţia U.T.C., tinerii de la întreprinderea mecanică Mîrşa au venit masiv — zilnic 60—150 — în sprijinul C.A.P. Avrig, pentru întreţinerea culturilor. Astfel, în ultimele două săptămîni aceştia au prăşit 95 hectare porumb şi 15 hectare cartofi. In această acţiune s-au distins Ioan Vintilă, Iacob Tuţă şi Dumitru Ciobanu. Un vechi adagio latin spunea: „munca-l sfinţeşte pe om“. Prin muncă şi trudă şi nu altfel omul a ridicat măreţele zidiri antice sau a izvodit modernele nave spaţiale. Vorbeam despre muncă cu un „albit“ — la propriu şi la figurat — meşterul morar Ioan Oana, care spunea: „Eşti comunist nu prin vorbe ci prin faptele de fiecare zi, prin ceea ce dai societăţii —, prin strădania de a-ţi merita locul între oameni şi comunişti, prin perpetuul efort de a-ţi merita numele. Im ----------------Intîlniri ale tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu tovarăşul L. I. Brejnev tovarăşul Edward Gierek tovarăşul Janos Kadar tovarăşul Gustav Ilusak tovarăşul Erich Honecker tovarăşul Georges Marchais In pag. a IV-a — La cei aproape 40 de ani Profesii de credinţă Să-ţi meriţi numele şi locul între oameni de muncă ce puteţi spune despre satisfacţia pe care o dă munca? — Alături de mari bucurii, ca întoarcerea acasă din război, naşterea celor doi copii sau, mai tîrziu, a unui nepo-» (Continuare In pag. a IlI-a) O. MANIŢIU W *171* ■ Lucrările Camerei Legislative Miercuri, 30 iunie, s-au desfăşurat, în Capitală, lucrările primei şedinţe a Camerei legislative a consiliilor populare — organ permanent cu caracter deliberativ, în compunerea căruia intră totalitatea deputaţilor membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. La lucrări au participat tovarăşii Ştefan Voitec, Janos Fazekas, Paul Niculescu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ şi Mihai Marinescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Au luat parte, de asemenea, cadre din conducerea unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii de masă. Din împuternicirea preşedintelui Republicii, prima şedinţă a Camerei legislative a fost deschisă de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Cu acest prilej a fost transmis Camerei legislative un salut călduros şi urări de succes deplin în realizarea sarcinilor care stau în faţa acestui înalt for democratic, din partea secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Camera legislativă, expresie a preocupării continue pentru perfecţionarea organizării şi conducerii societăţii socialiste, pe baza îmbinării armonioase dintre activitatea centrală şi cea locală, a participării tot mai active a oamenilor muncii — fără deosebire de naţionalitate — la conducerea întregii vieţi economice şi sociale din ţara noastră, a menţionat vorbitorul, este chemată să analizeze problemele majore ale dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale, să dezbată şi să se pronunţe asupra proiectelor de legi privind activitatea multilaterală şi complexă a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Crearea Camerei legislative scoate în evidență, o dată în plus, spiritul creator în care conducerea partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu concep dezvoltarea cadrului instituţional al participării maselor, la actul de decizie, la opera de construire a noii societăţi. Alături de Congresul şi Conferinţele consiliilor populare, Camera legislativă marchează creşterea substanţială a rolului ce revine organelor locale în înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a ţării spre comunism. Caracterul de lucru şi funcţiile însemnate ale Camerei sunt de natură să creeze o largă emulaţie în rîndul deputaţilor consiliilor populare, să contribuie la perfecţionarea stilului şi metodelor activităţii acestora şi să sporească capacitatea consiliilor populare în vederea mobilizării oamenilor muncii pentru asigurarea realizării şi depăşirii sarcinilor din planul naţional de dezvoltare economică şi socială în profil teritorial pentru înflorirea tuturor judeţelor şi localităţilor patriei. Pentru conducerea lucrărilor actualei şedinţe, deputaţii au ales un birou al Camerei legislative alcătuit din tovarăşii Ion Dincă, preşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti — preşedinte al Camerei, Nagy Ferdinand, preşedinte al Consiliului popular al judeţului Covasna, şi Petre Gigea, primvicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Dolj, — vicepreşedinţi, Gheorghe Brehuiescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Iaşi, Ion Tarchiu, primvicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Ialomiţa, Ion Ciorba, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Cluj şi Elena Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Braşov, membri ai Biroului. De asemenea, au fost aleşi ca secretari ai Camerei legislative tovarăşii Radu Andarache,, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Brăila, Gheorghe Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Ilfov, Hans Gottschiling, membru al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu şi Elisabeta Maria Bereş, membru al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Hunedoara. In continuare a fost aprobată următoarea ordine de zi a primei şedinţe a Camerei legislative: 1. Proiectul planului naţional unic de dezvoltare economicosocială a Republicii Socialiste România, pe perioada 1976—1980, în profil teritorial. 2. Programul privind producţia şi desfacerea bunurilor de consum în perioada 1976—1980. 3. Programul privind dezvoltarea creşterii animalelor în perioada 1976—1980. 4. Programul de dezvoltare a industriei alimentare în perioada 1976—1980. 5. Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. (Continuare în pag. a Il-a) ■1, cele mai mari satisfacţii ni le-a oferit munca, rodul linilor şi gîndurilor mele. — Prin ce trebuie să se dea— Prin ce altceva decit prin calitatea muncii sale şi a oamenilor în mijlocul cărora munceşte, indiferent dacă este director sau muncitor? — Aţi fost conducător imediat după naţionalizare, director, aţi activat pe linie obştească, înainte de toate aţi rămas, însă.