Tribuna Sibiului, august 1976 (Anul 28, nr. 5922-5946)

1976-08-01 / nr. 5922

Anul XXVIII, nr. 5 922 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN III Duminică, 1 august 1976 , pag. 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL IAŞI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Coman, Aurel Duma, a făcut, în cursul zilei de sâmbătă, o vizită­­de lucru în judeţul Iaşi. Această nouă întilnire a to­varăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii a ilustrat, încă o dată, cu forţa celei mai vii realităţi unitatea poporului în ajurul partidului şi secretarului său general, deplina concordan­ţă între năzuinţele maselor şi politica partidului, legătura in­disolubilă între ţelurile funda­mentale promovate de forţa conducătoare a societăţii noas­tre şi elanul conştient cu care întreaga naţiune munceşte nea­bătut pentru a da viaţă Hotă­­rîrilor Congresului al XI-lea, Programului de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism. . .. Este ora 9,50. Avionul pre­zidenţial aterizează pe aeropor­tul din Iaşi, unde sunt arborate, în această dimineaţă, drapele roşii şi tricolore. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt salu­taţi cu căldură de tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai vieţii economice, ştiin­ţifice şi culturale ieşene. O gardă alcătuită din ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire militară a tineretului, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece apoi in re­vistă garda de onoare. Este intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. In semn de aleasă ospitalitate, un bătrîn muncitor al Nicolinei, împreună cu tinere in pitoreşti costume naţionale, oferă tova­răşului Nicolae Ceauşescu, tova­răşei Elena Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului, pîine şi sare, ploşti cu vin. Mii de ieşeni, aflaţi pe aero­port, trăiesc cu emoţie şi sa­tisfacţie reintîlnirea cu secreta­rul general al partidului. Intr-o ambianţă sărbătorească, entuziastă, coloana oficială de maşini părăseşte aeroportul, îndreptîndu-se spre municipiul Iaşi. O undă de bucurie stră­bate marile artere ale oraşului. Localnicii adresează, direct şi cald, tovarăşului Nicolae Ceauşescu urările lor sin­cere de sănătate şi viaţă lungă, spre binele şi fericirea întregii naţiuni. Manifestări entuziaste se succed neîntrerupt, răsună necontenit urale, aclamaţii. Primul obiectiv al vizitei de lucru a secretarului general al partidului în municipiul Iaşi l-a constituit şantierul Combinatu­lui de utilaje grele. Exprimîndu-şi, plini de entu­ziasm, bucuria de a-l vedea în mijlocul lor pe secretarul ge­neral al partidului, construc­torii de pe noua platformă au făcut o primire plină de căldură tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conduce­rea de partid. In dialogul de lucru pe care îl poartă aici secretarul gene­ral al partidului cu membri ai conducerii unor ministere eco­nomice, proiectanţi, constructori şi alţi specialişti, care contri­buie la înălţarea acestui obiec­tiv, sunt analizate probleme pri­vind buna desfăşurare a muncii pe acest mare şantier, dezvol­tarea şi perspectivele industriei ieşene şi ale ramurii construc­toare de maşini grele. Apreciind realizările de aici se­cretarul general al partidului adresează felicitări colectivelor de proiectanţi şi constructori pentru frumoasele succese ob­ţinute pină în prezent, făcînd, in acelaşi timp, unele recoman­dări de natură să conducă la creşterea în continuare a efici­enţei economice în activitatea unităţilor industriale şi de con­strucţii. Remarcînd faptul că deşi, în ansamblu, platforma prezintă un indice ridicat de ocupare a terenului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere ca secţiile pre­lucrătoare să fie concentrate în hale monobloc, ceea ce oferă posibilitatea asigurării unui flux tehnologic continuu. Secretarul general al partidului recoman­dă ca proiectele de construcţie să fie îmbunătăţite şi prin in­cluderea unor iluminatoare mai mari pentru hale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu indică, de a­­semenea, să se aibă în vedere o specializare între combinatul ieşean şi celelalte unităţi cu profil similar pentru a se evita transportul pe distanţe prea lungi a utilajelor de mare ga­barit care se produc în aseme­nea uzine. Invitat de gazde, tovarăşul Nicolae Ceauşescu dezveleşte, în aplauzele puternice ale mun­ (Continuare in pag. a IlI-a) O acţiune la zi, de mare importanţă. Completarea golurilor din vii In 19 cooperative agricole de producţie din judeţ a început campania de plantare în goluri a viţelor fortificate în ghivece nutritive. Tehnologie in pre­mieră pe judeţ, producerea vi­ţelor fortificate are drept scop modernizarea plantaţiilor şi se realizează în solarii tip seră (Aciliu şi Şeica Mică) şi solarii tip tunel (Miercurea, Presaca, Blăjel, Laslea etc.) prezentînd o serie de avantaje faţă de pro­cedeele clasice. întreţinerile se fac cu un volum de muncă re­dus şi se pot asigura la timpul optim toate tratamentele cerute de tehnologie. Procesul transfe­rării vitelor din solarii în plan­taţii (149 000 bucăţi) pretinde acţiuni organizatorice conjugate şi trebuie realizate cu directa participare a specialiştilor din unităţi. Pentru optimizarea a­­cestui proces am cerut preci­zări tovarăşului BORIS CA­­PONI, inginer şef la întreprin­derea viei şi vinului. • Drumurile de la solar la parcele se vor nivela pentru a evita pe cit posibil zdruncina­rea ghivecelor. Lucrarea se va organiza pe echipe specializate pe operaţiuni: săpat gropi­­dia­(Continuare in pag. a IV-a) ^ • jWtr0­­% -■ La C.A.P. Șeica Mică, 50 000 răsaduri de viţă au fost crescute sub îngrijirea tehnicianului horticol Nicolae Ivat. UN EVENIMENT EDITORIAL 5M0! Album de broderii si ţesături y y româneşti . In pag. a ll-a M-am oprit o clipă in faţa monumentului cărturarului George Bariţiu din Parcul Astra. Aşa cum stă cu mina întinsă, parcă te îndeamnă la dis­cuţii, la reflecţii... şi gîndul mi-a fugit ime­diat la lista ce o văzusem de curind pe masa lui Mircea Blaga, preşedintele C.J.C.E.S., listă cu în­şiruirea a peste 150 de personalităţi de sea­mă, oameni iluştri, care s-au născut, au trăit ori au creat pe meleagurile sibiene. Urmele activităţii lor de obşte sunt consem­nate în nenumărate hrisoave şi documen­te, chipul însă ... Da­că aruncăm o privire, ici colo sunt presărate citeva statui in ceta­tea Sibiului: un Emi­­nescu in Sub­arini; Goşbuc pe bulevardul Victoriei; in parcul Astra busturile A. Mu­­reşanu, Andrei Şagu­­na, Gheorghe Lázar, Badea Cirtan şi Oct. Goga (fără text); is­toricul Teutsch in pia­ţa Griviţa, poetul Schiller în piaţa ce-i poartă numele; in ci­mitirul unei biserici bustul lui Al. Papiu Ilarian. In judeţ: la Mediaş statuile lui A­rente Sever şi St. Ludwig Roth; la Fo­­feldea, a lui August Treboniu Laurean, la Avrig, a dascălului Gheorghe Lazăr; in Alămor chipul lui loan Barac, iar la Miercurea bustul sculp­torului Medrea­ţi... cam atit. Ca in fiecare an ... aşteptăm surprizele Ci­­biniumului. Poate ... monumentul lui Mihai Viteazul (atît de discutat), cînd­va, un grup statuar al paşoptiştilor predo­minat de un „strigă Bărnuţ din Sibiu“ ... ori altul al umanişti­lor sibieni cu Nicolaus Olahus, undeva ar sta bine monumentului tribuniştilor cu Sla­vici in frunte, ori al grupului celor de la Astra şi Luceafărul. Potrivit ar fi undeva monumentul primului medic român şi înce­ Carnet sentimental STATUILE SIBIULUI pător intr-ale ziaristi­cii Ioan Piuariu Mol­nar cu­ şi bustul me­­dicului-poet Fr. Kras­ser. Un grup statuar al pictorilor cu Oct. Smigelschi şi altul al muzicienilor, cu Gh. Dim­a. Cu timpul, poa­te va fi realizat art monument al lui lan­cu de Hunedoara care a luptat lingă Sibiu, altul, al celui care a fost stăpînitor al Ţării Amlaşului şi Făgăra­şului, Mircea cel Bă­­trin, iar ca să ştie ge­neraţiile viitoare cine a fost fiul lui „Dracu­­la“, imortalizarea in­tr-o dramatică statuie­­monument, a uciderii aci a lui Mihnea Vodă cel Rău, ori poate un grup statuar mai re­ (Continuare lo pag. a ll-a) ’ OPRISIU MIRCEA Produse mai multe, mai competitive dintr-o tonă de metal! S-a afirmat şi se afirmă tot mai frecvent în ultima vreme că metalul, folosirea lui supe­rioară constituie, în multe do­menii ale activităţii noastre e­­conomice, cheia cu care putem deschide larg porţile eficienţei. Fără îndoială, aşa este... Ciad vorbim de metal, cînd 11 aşezăm în balanţa realizărilor, trebuie să avem foarte clară în minte necesitatea folosirii sale raţio­nale şi valorificării superioare. Recent, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia din nou că „... o _______________ sarcină centrală — este valorifica­rea superioară a materiilor prime şi materialelor. Trebuie luate măsuri hotărîte ca materiile prime şi materia­lele să fie folosite pentru obţi­nerea unei producţii superioare celei din cincinalul trecut, atît ca volum, cit şi din punct de vedere al calităţii. Doresc să reamintesc necesitatea obţine­rii unei producţii finite cit mai mari dintr-o tonă de materie primă“. Iată, deci, un subiect asupra căruia toţi specialiştii din in­dustrie au fost invitaţi fără e­­chivoc să mediteze­ ce produc­ţie finită obţinem dintr-o tonă de metal? Tema este fără în­doială tentantă şi voi zăbovi a­­supra ei cu cîteva consideraţii desprinse din activitatea susţi­nută, cotidiană a specialiştilor din întreprinderea „Mecanica“ Sibiu. Evident, primii datori să răspundă cerinţelor mai sus ex­primate sunt cercetătorii şi pro­iectanţii, chemaţi să implemen­teze cu curaj şi operativitate cele mai noi cuceriri ale teh­nicii şi ştiinţei in producţie. In întreprinderea noastră, activita­tea consacrată introducerii la fabricaţie a produselor noi, cu parametri funcţionali ridicaţi, fiabile şi competitive s-a trans­format, practic, intr-o amplă acţiune de reprofilare. Este vor­ba de fabricarea utilajelor pen­tru prelucrat mase plastice prin extrudere şi injecţie, a căror valoare va reprezenta, la nivelul ultimului an din actualul cin­cinal, aproximativ 60 la sută din producţia întreprinderii. Cum se regăsesc preocupările de valorificare superioară a me­talului în acest profil înnoit? In primul rînd, prin adoptarea u­­nor soluţii con­structive moder­ne, extinzînd folosirea profile­­lor laminate­­asamblate prin sudură. S-a avut în vedere și utilizarea profilelor din aliaje neferoase (aluminiu extrudat). In acest sens, de pildă, prin executarea batiurilor mașinilor de extrudere din profile lami­nate asamblate prin sudură, am obținut un coeficient de utili­zare a metalului de cca. 82 la sută, sensibil superior celui în­registrat la alte grupe de pro­duse. Efecte importante a avut ale­gerea raţională a soluţiilor con­structive, prin folosirea elemen­telor hidro-pneumatice tipizate, cele mai numeroase realizate pe plan local, la „Independen­ţa“ şi „Balanţa“. O altă preocu­pare „la zi“ a colectivului nos­tru vizează înlocuirea, la noile (Continuare in pag. a IV-a) Ing. GHEORGHE DICU, şeful atelierului de proiec­tare mase plastice de la „Mecanica“ Sibiu METALUL—cum îl gospodărim ? Întreprinderea mecanică Mîrşa. Un ultim control al sistemelor hidraulice la autobasculante înaintea livrării la beneficiar

Next