Tribuna Sibiului, decembrie 1976 (Anul 28, nr. 6025-6051)
1976-12-01 / nr. 6025
ÎNFĂPTUIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR-împlinire a năzuinţei şi luptei seculare a poporului român Concentrată pe căi multiple, din toate direcţiile spaţiului geografic locuit de români, conştiinţa naţională iese intărita din marile evenimente de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din prima jumătate a secolului următor. Rezemată pe un puternic stimul cultural, mişcarea naţională trece la acţiune directă, cu scopuri şi programe bine definite. Năzuinţa şi lupta pentru unitate naţională ne este dovedită, fără putinţă de tăgadă, de activitatea asociaţiilor culturale şi a celor politice secrete din deceniile premergătoare anului 1848, de încadrarea transilvănenilor în mişcarea naţională comună. Gîndurile şi proiectele de unire într-o „Dacoromănie" sau într-o „Românie" sunt confirmate şi de adversari, care se alarmează plini de nelinişte. Dezideratul major al înfăptuirii unităţii naţionale s-a manifestat cu tărie în revoluţia română de la 1848. Dorinţa vie şi puternic exprimată în programele paşoptiste, în acţiunile revoluţionare comune de o parte şi de alta a Carpaţilor, în luările de poziţii ale fruntaşilor şi în gazetele revoluţiei, dar mai ales prin glasul mulţimilor de români adunaţi pe Cîmpia Blajului. „Noi vrem să ne unim cu ţara", a fost preluată cu sfinţenie de generaţia revoluţiei şi de cele ce au urmat, din motivul major, lapidar exprimat de unul dintre marii martiri ai revoluţiei românilor transilvani - Ion Buteanu: „Naţionalitatea ne-a fost simbolul, pentru asta trăim şi murim". Imperiile absolutiste vecine au zădărnicit, pentru moment, străduinţele de unitate ale poporului român, pentru care s-a vărsat singe fără a se măsura. Dar lupta n-a fost de prisos — pe temeliile înfăptuirilor de la 1848 s-a realizat in 1859 Unirea Principatelor, România independentă la 1877-1878, statul naţional unitar rămân la 1918. Tînărul stat independent român nu se mai putea împăca cu dezmembrarea naţională. Eliberarea fraţilor de peste munţi — crunt loviţi de compromisul dualist austro-ungar încheiat în 1867 devenise un ţel politic, o sarcină istorică apropiată a României independente. La rîndul lor, stimulaţi de marile evenimente din sudul şi răsăritul lanţului Carpatic şi ca reacţie la recrudescenţa politicii de oprimare socială şi naţională, de deznaţionalizare forţată şi sistematică practicată de cercurile guvernante austro-ungare, românii transilvăneni işi înteţesc eforturile în a doua jumătate a veacului XIX şi la începutul secolului nostru. Neobosita activitate cultural-naţionalâ — detaşindu-se prestigioasa asociaţie sibiană „Astra", ampla mişcare social-politică din deceniile 9 şi 10 — Mişcarea memorandistă —, poziţia hotărîtă a tinerei mişcări socialiste în favoarea realizării aspiraţiilor naţionale, toate manifestările românilor transilvăneni şi ale celor din vechea Românie, deopotrivă, alături de ale celorlalte naţionalităţi asuprite din Imperiul dualist, au adîncit agonia Austro-Ungariei şi au îndreptat-o cu paşi repezi spre dezastru. Primul război mondial aducea, pe lingă imense nenorociri, certitudinea prăbuşirii unor alcătuiri statale nedrepte şi, odată cu aceasta, împlinirea aspiraţiilor de unitate statală a popoarelor subjugate, infrînt pe cîmpurile de luptă de către forţele Antantei — în cadrul cărora România purta un război drept, vizînd întregirea naţională şi statală - Imaerul austro ungar era lovit si din interior de mişcările revoluţionare ale maselor. In această conjunctura burghezia română din Transilvania se (Continuare în pag. a Iii-a) NICOLAE NISTOR MIHAI RACOVITAN In atenţia membrilor A.C.R. Membrii filialei judeţene A.C.R. Sibiu, pot participa anul viitor la o excursie în R.S.F. Iugoslavia, ocazionată de întîlnirea fotbalistică Iugoslavia — România. In acest sens au început deja înscrierile. Arin 12 decembrie a.c., va avea loc faza judeţeană a concursului automobilistic „Cel mai îndemînatic conducător auto“. Participă 25 de finalişti, din Sibiu, Mediaş şi Agnita, câştigători ai fazelor municipale şi orăşeneşti. Câştigătorilor, le vor fi oferite premii în bani şi obiecte din partea organizatorilor — Inspectoratul miliţiei judeţului Sibiu şi filiala judeţeană A.C.R. Din agenda pionierească în cursul acestei săptămîni, la Casa pionierilor din Sibiu, au demarat pregătirile pentru participarea la cea de-a VIII-a ediţie a concursului pionieresc „Minitehnicus“. Pentru faza judeţeană 180 de pionieri din cercurile tehnico-aplicative ale Casei pionierilor, vor prezenta lucrări inedite cu aplicabilitate imediată în activitatea şcolară şi gospodărească. Dintre acestea menţionăm ca noutate absolută minitractorul cu dublă funcţionalitate — strîngerea frunzelor din spaţiile verzi şi cosirea ierbii —, o realizare colectivă. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII, nr. 60251 Miercuri, 1 decembrie 1976 4 pagini, 30 bani Detalii despre un nou curs de îngfinerie economica în județul nostru După jxPMiMiim mur. • suită de certitudini la Sibiu... Ziarul nostru a anunțat ieri deschiderea, la Sibiu, a primului curs postuniversitar de inginerie economică. O serie de detalii în legătură cu acest eveniment ne furnizează astăzi, cu amabilitate, directorul cursului, conf. univ. dr. RUDOLF DOOTZ, de la Facultatea de finanţe-contabilitate a A.S.E. Bucureşti. — Tovarăşe conferenţiar, aţi acceptat să fiţi pentru a doua oară interlocutorul meu într-o discuţie pe aceeaşi temă. Prima dată, în urmă cu cîteva luni, vă exprimaţi optimismul în legătură cu rezultatele „experimentului Mediaş“. S-au confirmat pronosticurile de atunci? — Da, categoric da! Rezultatele înregistrate în finalul cursului de inginerie economică din Mediaş au fost, in ansamblu, mai bune chiar decit ne aşteptam. Lucrările de absolvire au răspuns întrutotul celor două cerinţe pe care puneam mare preţ — rezolvarea unei probleme concrete din domeniul producţiei şi însuşirea unor metode şi tehnici de lucru moderne în abordarea acestor probleme. Susţinerea lucrărilor s-a transformat, aşa cum anticipam în prima noastră discuţie, într-o veritabilă sesiune ştiinţifică în care s-a realizat un util schimb de idei şi experienţă. Dacă vreţi chiar un bilanţ mai concret, s-au susţinut 57 de lucrări, 5 au abordat economia consumului de energie, 11 analiza activităţii economice, 4 de marketing, celelalte din domeniul eficienţei economice. Toate lucrările au fost notate cu 9 şi 10. In legătură cu finalitatea acestor lucrări, pot să menţionez faptul că se întrevăd deja posibilităţi de a continua colaborarea cu foştii noştri cursanţi în cadrul unor contracte încheiate de întreprinderi cu facultatea noastră, pe probleme desprinse din tematica lucrărilor de absolvire. — Deci, motive de satisfacţie de ambele părţi! Acum, vă aflaţi totuşi la Sibiu, la începutul unui nou an postuniversitar, care nu mai poate fi socotit un... experiment. Cu ce gînduri, cu ce proiecte aţi venit aici? — Ceea ce dorim noi să realizăm la Sibiu nu constituie nici un secret: vrem să reconstituim pe o treaptă superioară tot ceea ce s-a înfăptuit la Mediaş anul trecut, valorificînd deci experienţa pozitivă acumulată acolo şi, fireşte, eliminind deficienţele inerente începuturilor. Bineînţeles, reuşita nu depinde numai de noi, dac vă asigurăm că vom face tot ce depinde de noi pentru a ■sonda modalităţile de soluţionare a problemelor mai mari sau mai mici. — O treaptă superioară înseamnă, probabil, şi noi opţiuni. Deci, despre noutăţile acestui an postuniversitar ... — Comparativ cu ceea ce am realizat la Mediaş, cursul din Sibiu prezintă unele noutăţi, mai ales în ideea că el a fost (Continuare In pag a tll-a) Interviu realizat de EMIL DAVID Cronica de-un minut NU ESTE...CE? Omul este, cum se spune de-al comerţului, adică are experienţă, are vocaţie şi mai are ceea ce nu au toţi (chiar de au experienţă): dorinţa de a face o treabă bună. Se zbate, cum se zice, încearcă, doreşte să realizeze în practică cerinţele unui comerţ mereu mai adecvat posibilităţilor sporite de aprovizionare. lată ce-mi spune: „Ca să am cutare marfă apelez la serviciul nostru de resort. Mi se răspunde sec: nu este! Iau legătura cu furnizorul: da de unde, tovarăşe. Vino şi ia cit vrei! Fac un drum pînă la suszisul serviciu de resort. Abia intru pe uşă şi tovărâşica de la telefon, ridicîndu-şi o clipă ochii din cafea, mă ia la sigur: am luat legătura cu X şi nu este! Insist, vorbeşte în fata mea şi... ESTE!! Păi să nu-ţi vină să dai cu ceaşca de biroul în spatele căruia stă... lenea? VAL. DORNEA Recent, la întreprinderea „Independenţa II" din Sibiu, in noul atelier de forjă a fost pus in funcţiune un utilaj de mari dimensiuni: ciocanul pneumatic pentru matriţe de 3 120 kg forţă pe care vi-l prezentăm in imaginea de faţă (Continuare în pag a II-a) NICOLAE PETRU IOAN SORESCU Test sociometric (I) Performanţele productive ale unei echipe de muncă depind în mare măsură de respectarea factorului uman (alături de ceitehnici şi tehnologici). Adică, coeziunea membrilor, relaţiile dintre aceştia şi „şefi“ se bazează hotăritor pe raporturile directe şi personale, pe angajarea emoţională intensă a indivizilor în problemele întregului, pe identificarea dintre aceştia şi întreg; randamentul şi atitudinea faţă de muncă sunt funcţie de toate acestea Pentru a descifra modul de acţiune a factorului uman în cadrul relaţiilor de muncă, am aplicat un test în 4 echipe: cite două de la I.P.A. Sibiu şi întreprinderea mecanică Mirşa (3 echipe de montaj, una de prelucrări prin aşchiere). Ce s-a urmărit? In special, poziţia şefului de echipă în cîmpul preferenţial al membrilor, respectiv statutul de care acesta se bucură. Precum se ştie, „şeful“ nu este neaparat in toate cazurile şi cel mai apreciat profesional şi afectiv de subordonaţi; de acest privilegiu se poate bucura un alt ins, care constituie astfel şeful „de fapt“ (liderul informal). El este în acest caz omul cel mai capabil să influenţeze asupra sudurii interne a echipei, în timp ce şeful numit este doar acceptat, subordonaţii ascultîndu-l fără entuziasm; rezultatele in acest caz sunt sub posibilităţile colectivului. Rezultatele cercetării. La I.P.A.S. am luat în studiu comparativ o echipă condusă de O. I. (24 membri, majoritatea lăcătuşi; media de virstă — 28 ani; 9 inşi au o vechime in echipă de peste 2 ani, restul sub un an) și alta condusă de maistrul I. I. (29 membri; media de virstă — 24 ani; vechime — nici un membru nu depăşeşte 1,5 ani). In prima echipă se lucrează in acord colectiv, in cea de a doua în acord individual. Calculind indicii statutelor sociometrice (indică valoarea poziţiei în grup) am desprins poziţia socio-afectivă a fiecărui membru. O primă constatare: în nici una din echipe şeful „de drept“ nu corespunde cu cel „de fapt“. Profesional, şeful de echipă O. I. ocupă doar locul III; locul I, cu o apreciere dublă, este deţinut de Gh. S., care este mai apropiat de media de virstă a echipei (26 ani), avînd şi a doua categorie de încadrare după I. O. Locul II in cîmpul preferenţial este ocupat tot de un tînăr, I B., şi el vechi membru al echipei, cu o categorie de încadrare mare. In privinţa preferinţelor extraprofesionale, I. O. este foarte puţin preferat în afara muncii (locul VIII). Din acest punct de vedere el este doar „acceptat“. Cei mai populari se dovedesc, din nou, în ordine inversă, „tinerii“ Gh. S. şi I. B. Majoritatea celor cu vechime în echipă sub 6 luni sunt neacceptaţi, ceea ce ridică problema integrării acestora. Echipa are şi 2 „izolaţi“ (foarte nepopulari), unul dintre ei fiind o persoană care care este statutul preferenţial al membrilor unei echipe de muncă?