Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1977 (Anul 29, nr. 6205-6282)
1977-07-22 / nr. 6223
ANALIZA VALORII: o „cheie“ pentru multiplele probleme ale eficienţei ! Pînă la un punct, totul părea a fi un joc. Un joc în care intrau cu toată seriozitatea 33 de oameni maturi, de diverse profesii, cu mai multă sau mai puţină experienţă profesială Se folosea un limbaj specific, ele ritual i-aş spune, întreaga atmosferă avea in ea ceva inedit, greu de exprimat: se cerea „linişte absolută", pînă cînd puteai uşor repera biziitul ventilatorului sau lunecarea benzii de magnetofon, apoi întrebările de „reporter frenetic“ ale Măriei Vencu dădeau semnalul unei discuţii animate, în care se spunea exact atît cît era de spus: „paharul de bere— să vedem care este universul sociologic al produsului”; „pentru mocasin, vă rog, dimensionarea tehnică a funcţiilor“; „ce ne spune diagrama costuri-nivele-funcţii la tricicletă?“; „pentru arzătorul cu impuls: să ascultăm analiza critică a soluţiei existente". ...Şi „jocul", captivant, pasionant chiar, îşi dezvăluia virtuţile, produsul era pur şi simplu descompus în funcţii şi elemente componente, detaliile analizate, cîntărite, şlefuite în contact cu ideile, recompunînd în final acelaşi produs, dar cu alţi parametri tehnici, economici, funcţionali. Asistam la metamorfoze uimitoare în decursul unor şedinţe de grup de numai cîteva minute, dar ştiam că ceea ce se întîmpla în faţa mea şi a unui magnetofon supraîncălzit era rodul unei lungi săptămîni fierbinţi în care cei 33 de cursanţi păşiseră într-un univers nou, promiţător: analiza valorii. Şi cînd, în fine, după ore de aşteptare, am reuşit să-l răpesc pe „regizorul“ acestui fascinant joc — ing. MARIA VENCU, expert la Academia „Ştefan Gheorghiu" — preocupărilor şi admiraţiei pătimaşe a discipolilor săi, să-l răpesc şi să-l transform dintr-un reporter-expert de o (Continuare In pag. a III-a) EMIL DAVID Complexul din Agnita, aflat in construcţie, va dispune de o suprafaţă comercială de cca. 2 400 m.p. dispuse pe 4 nivele. Termenul de predare: trimestrul I al anului viitor II PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNOTIVA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX, nr. 6 223 Vineri, 22 iulie 1977 4 pagini, 30 bani Veşti din industrie De pe şantierele de investiţii Termenul final înscris în graficele lucrărilor la noile obiective de investiţii de la întreprinderea de geamuri din Mediaş (hala de producţie şi cuptorul pentru tras geamuri) este 30 mai 1978. Situaţia actuală de pe şantier, realizările remarcabile ale constructorilor — lotul 2 al Şantierului de construcţii-montaje Blejoi — Prahova — ne îndreptăţesc să consemnăm în rîndurile de faţă, angajamentul acestora de a finaliza întreaga lucrare la 30 noiembrie a.c. In cinstea zilei de 23 August, muncitorii aceluiaşi lot şi-au mai propus să încheie lucrările la coşul de fum, la bazinul de topire al cuptorului, închiderea totală la hala de maşini pentru tragerea geamurilor precum şi turnarea primului nivel la hala de tăiere, şi ambalare. Performanţe datorate tuturor acestor vajnici mînuitori ai mistriei, dar mai cu seamă celor din echipele conduse de maiştrii Ion Dumitru şi Ion Petroşanu. ★ Zilele trecute, pe acelaşi şantier, s-a consumat un nou episod deosebit de muncă al cărui protagonişti au fost muncitorii Ion Bogătan, Ion Gîlgău, Hans Gierling, Martin Vincze, Petre Trif, coordonaţi de maistrul Gheorghe Herman şi şeful de turnare Vasile Vizitiu. Despre ce este vorba? Turnarea anumitor categorii de betoane implică flux continuu în procesul de producţie. Aşa se explică faptul că timp de 13 ore, muncitorii amintiţi au muncit fără întrerupere, reuşind performanţa de a turna în întregime placa de acoperire de la nivelul 4, la hala pentru produse finite. Felicitări! însemnate realizări suplimentare La finele celor două decade ale acestei luni, colectivul de la întreprinderea „Dumbrava" a produs peste sarcinile de plan 5,1 tone fire semipieptănate, 2 tone fire cardate, 2 000 m.p. covor „Moldova". De asemenea, in cele două decade s-a realizat o economie de 2 600 kg materie primă şi au fost introduse în fabricaţie curentă 3 produse noi în 5 poziţii coloristice. tra* NOUA REGLEMENTARE A PENSIILOR (II) Continuăm publicarea principalelor probleme ale noii reglementări a pensiilor — dialog purtat cu tov. Nicolae Vintilă, şeful Oficiului pensii şi asigurări sociale al D.P.M.R.S. a judeţului Sibiu. Red. Cite categorii de pensii prevede noua lege? — Legea nr. 3/1977 prevede următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru munca depusă şi limită de vîrstă b) pensia pentru pierderea capacităţii de muncă c) pensia de urmaş Red. Care sînt condiţiile pentru înscrierea la pensie? a) Pentru înscrierea la pensie pentru munca depusă şi limită de vîrstă — conform art. 8 — dreptul se deschide pentru bărbaţii care au o vechime în muncă de 30 ani şi de 25 ani pentru femei, de drept, la împlinirea vîrstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, in aceleaşi condiţii de vechime, pensionarea se poate face şi la cerere, la împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile. Pentru cei care nu au vechimea completă, legea prevede în art. 13 că pensionarea se poate face pentru o vechime de cel puţin 10 ani, la împlinirea vîrstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile. Ne-am referit aici la cei care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupa a lll-a. Pentru persoanele care lucrează în locuri de muncă încadrate în grupele I sau II, noua lege prevede în art 14, că dacă aceştia au lucrat efectiv cel puţin 20 ani in locuri încadrate in grupa I de muncă, sau cel puţin 25 ani in grupts a ll-a, li se ia in calcul un spor de vechime în muncă de 6 luni pentru grupa I şi 3 luni pentru grupa a ll-a Pe aceasta bază, aceste persoane se pot pensiona la cererea lor: bărbaţii la 52 ani pentru grupa I şi la 57 ani pentru grupa a ll-a, iar femeile la 50 ani pentru grupa I şi la 52 ani pentru grupa a ll-a Legea prevede că cei care au lucrat in grupele I şi H de muncă mai puţin de 20 ani in grupa I şi de 25 ani grupa a ll-a, li se acordă sporul respectiv pentru fiecare an (6 luni grupa I şi 3 luni grupa a ll-a) dar în aceste cazuri vîrstă de pensionare nu se reduce (art 16). De asemenea, subliniem că sporul de vechime nu se acordă celor care au lucrat în grupele I şi II mai puţin de 5 ani. Ca un stimulent pentru cei care au lucrat cel puţin 20 ani în grupa I şi 25 ani in grupa a ll-a şi doresc să continue activitatea încă 3 ani, legea pre(Continuare în pag. a Ill-a) CAIUS CONSTANTINESCU ACTUALITĂŢI • ACTUALITĂŢI Comerţ cu articole inox în fostul magazin Metalo-chimice din str. Spitalului, I.C.S. Mixtă Mediaş va amenaja o anexă a magazinului Menajul, profilată pe articole din inox. Anexa va fi dată în folosinţă începînd cu 1 august şi va funcţiona zilnic între orele 7,45—13, 15—20 (exceptind joia). Intre 13—25 iulie a.c. formaţia de muzică populară a Casei de cultură a municipiului Mediaş efectuează un turneu Turneu cu spectacolul „România ploi de flori", in localităţile Tălmaciu, Avrig, Alba lulia, Aiud, Cisnădie, Luduş, Turda şi Tîrnăveni. Turneul se încheie cu două spectacole susţinute in ziua de 25 iulie lc Agnita (ora 17) , Mediaş (ora 20). In fina II a Programul săptămînal TV întreprinderea mecanică Sibiu este astăzi una din unităţile reprezentative ale industriei constructoare de maşini, in care ritmul inait al înnoirii producţiei se împleteşte cu tinereţea şi priceperea colectivului său. Imaginea este elocventă, in preajma unei premiere tehnice, chipul concentrat al unui tiner muncitor Foto: FRED NSS Gîndindu-ne la „ce vom face“ să vedem „ce (şi de ce) n-am făcut“ Nu cu mult timp în urmă am avut posibilitatea să citesc un plan de măsuri privind dezvoltarea reţelei alimentaţiei publice din Sibiu şi mărturisesc că am fost plăcut impresionat: totul este gîndit judicios, în scopul satisfacerii depline a nevoilor locuitorilor orașului nostru, lată cîteva dintre obiectivele propuse: crearea unei unitati tip „Gospodina" in Hipodrom II, anexă a restaurantului „Transilvania“, transformarea actualei cantine de pe str. 1 Mai în restaurant cu autoservire, amenajarea Casei Hermes in unitate cu specific tradiţional, cu saloane pe bresle (olari, dulgheri, cojocari, pielari), amenajarea ospătăriei din Piaţa Gării în restaurant cu autoservire, modernizarea grădinii „Sub arini“, realizarea unui restaurant cu o capacitate de minimum 250 locuri şi a unei cofetării care să satisfacă necesităţile locuitorilor din cartierul Hipodrom III şi IV, transformarea actualului bufet din Lazaret în restaurant, construirea unui restaurant cu terasă pe Dealul Guşteriţei, transformarea localului actualului magazin universal (care se va muta in noua clădire) în restaurant cu autoservire, în în alimentaţia publică sibiană sfîrşit, crearea de microcantine şi cantine la întreprinderea mecanică, I.U.P.S., Record, E.T.S. Cînd toate obiectivele acestui plan vor fi date în folosinţă, Sibiul va avea o reţea de alimentaţie publică perfectă, la nivelul celor mai Înalte exigenţe. Dar pînă atunci? Ce-i de făcut acum, în anul 1977, căci cetăţeanul-consumator se izbeşte zilnic de vechi anomalii,ştiute şi neştiute de conducerile C.J.T.-ului şi I.C.S.A.P.-ului, semnalate şi nesemnalate în coloanele ziarului nostru, anomalii care agasează şi asterizează, dar dovedesc o rezistenţă ieşită din comun la observaţia critică şi la încercarea de eradicare. Suntem în toiul verii. Şi un novice ştie că acum sunt la mare preţ băuturile răcoritoare (reci!) şi berea de la gheaţă. Ei bine, în miezul zilei, cind soarele muşcă asfaltul, la grădina braseriei „Bulevard" (în parcul „Astra") ai toate şansele să nu găseşti strop de bere (cum s-a întimplat joi, 14.VII. a.c. pînă la ora 16,30 cînd a fost scoasă de unde era... păstrată), la grădina „Sub arini“ poţi găsi doar bere neagră (cu 6,50 lei sticla) — ex. marţi 18.VII, ora 17 — la „Gospodina“ de pe str. N. Bălcescu ţi se oferă o „Sicola" parcă scoasă de sub cloşcă (13. VII, ora 18,15), iar la chioşcul de lingă inter(Continuare In pag. a III-a) N. I. DOBRA Intîlnire la varietăţi. Turiştii, oamenii muncii aflaţi la odihnă în aceste zile în staţiunea climaterică Păltiniş, au trăit momente de aleasă încîntare artistică vizionînd spectacolul „Intîlnire la varietăţi“ prezentat de ansamblul Şcolii populare de artă din Sibiu. Programul artistic a relevat munca, seriozitatea și talentul întregului colectiv, fapt pentru care a fost răsplătit generos cu aplauze. (Horia Lupu). Pentru vacanţa elevilor Clubul de vacanţa pentru elevi, deschis în perioada 15 iulie— 15 septembrie a c. la cadrul Clubului „Independenţa" Sibiu, desfăşoară activităţi cultural-distractive (expuneri, întîlniri cu personalităţi ale vieţii economice şi social-culturale, seri de dans, șah, tenis de masă, etc.) în fiecare vineri după-masă, ora 17, pe terasa clubului.