Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1977 (Anul 29, nr. 6205-6282)

1977-07-22 / nr. 6223

ANALIZA VALORII: o „cheie“ pentru multiplele probleme ale eficienţei ! Pînă la un punct, totul pă­rea a fi un joc. Un joc în ca­re intrau cu toată seriozitatea 33 de oameni maturi, de di­verse profesii, cu mai multă sau mai puţină experienţă profesi­­ală Se folosea un limbaj specific, ele ritual i-aş spune, întreaga atmosferă a­­vea in ea ceva inedit, greu de exprimat: se cerea „linişte absolută", pînă cînd puteai u­­şor repera biziitul ventilatoru­lui sau lunecarea benzii de magnetofon, apoi întrebările de „reporter frenetic“ ale Mă­riei Vencu dădeau semnalul unei discuţii animate, în care se spunea exact atît cît era de spus: „paharul de bere­­— să vedem­­ care este universul sociologic al produsului”; „pentru mocasin, vă rog, di­mensionarea tehnică a funcţii­lor“; „ce ne spune diagrama costuri-nivele-funcţii la trici­cletă?“; „pentru arzătorul cu impuls: să ascultăm analiza critică a soluţiei existente". ...Şi „jocul", captivant, pa­sionant chiar, îşi dezvăluia vir­tuţile, produsul era pur şi simplu descompus în funcţii şi elemente componente, deta­liile analizate, cîntărite, şle­fuite în contact cu ideile, re­­compunînd în final acelaşi produs, dar cu alţi parametri tehnici, economici, funcţionali. Asistam la metamorfoze uimi­toare în decursul unor şedinţe de grup de numai cîteva mi­nute, dar ştiam că ceea ce se întîmpla în faţa mea şi­ a unui magnetofon supraîncălzit era rodul unei lungi săptămîni fierbinţi în care cei 33 de cursanţi păşiseră într-un uni­vers nou, promiţător: analiza valorii. Şi cînd, în fine, după ore de aşteptare, am reuşit să-l răpesc pe „regizorul“ a­­cestui fascinant joc — ing. MARIA VENCU, expert la A­­cademia „Ştefan Gheorghiu" — preocupărilor şi admiraţiei pătimaşe a discipolilor săi, să-l răpesc şi să-l transform dintr-un reporter-expert de o (Continuare In pag. a III-a) EMIL DAVID Complexul din Agnita, aflat in construcţie, va dispune de o su­prafaţă comercială de cca. 2 400 m.p. dispuse pe 4 nivele. Terme­nul de predare: trimestrul I al anului viitor I­I PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNOTI­VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX, nr. 6 223 Vineri, 22 iulie 1977 4 pagini, 30 bani Veşti din industrie De pe şantierele de investiţii Termenul final înscris în graficele lucrărilor la noile obiective de investiţii de la întreprinderea de geamuri din Mediaş (hala de producţie şi cuptorul pentru tras geamuri) este 30 mai 1978. Situaţia ac­tuală de pe şantier, realizările remarcabile ale constructorilor — lotul 2 al Şantierului de construcţii-montaje Blejoi — Prahova — ne îndreptăţesc să consemnăm în rîndurile de fa­ţă, angajamentul acestora de a finaliza întreaga lucrare la 30 noiembrie a.c. In cinstea zilei de 23 August, muncitorii aceluiaşi lot şi-au mai propus să încheie lucrările la coşul de fum, la bazinul de topire al cuptorului, închiderea tota­lă la hala de maşini pentru tragerea geamurilor precum şi turnarea primului nivel la hala de tăiere, şi ambalare. Perfor­manţe datorate tuturor aces­tor vajnici mînuitori ai mis­triei, dar mai cu seamă celor din echipele conduse de maiştrii Ion Dumitru şi Ion Petroşanu. ★ Zilele trecute, pe acelaşi şantier, s-a consumat un nou episod deosebit de muncă al cărui protagonişti au fost mun­citorii Ion Bogătan, Ion Gîlgău, Hans Gierling, Martin Vincze, Petre Trif, coordonaţi de maistrul Gheorghe Herman şi şeful de turnare Vasile Vizi­tiu. Despre ce este vorba? Turnarea anumitor categorii de betoane implică flux con­tinuu în procesul de produc­ţie. Aşa se explică faptul că timp de 13 ore, muncitorii a­­mintiţi au muncit fără întreru­pere, reuşind performanţa de a turna în întregime placa de acoperire de la nivelul 4, la hala pentru produse finite. Fe­licitări! însemnate realizări suplimentare La finele celor două decade ale acestei luni, colectivul de la întreprinderea „Dumbrava" a produs peste sarcinile de plan 5,1 tone fire semipieptănate, 2 tone fire cardate, 2 000 m.p. covor „Moldova". De asemenea, in cele două decade s-a realizat o economie de 2 600 kg ma­terie primă şi au fost intro­duse în fabricaţie curentă 3 produse noi în 5 poziţii colo­­ristice. ­tra* NOUA REGLEMENTARE A PENSIILOR (II) Continuăm publicarea princi­palelor probleme ale noii re­glementări a pensiilor — dialog purtat cu tov. Nicolae Vintilă, şeful Oficiului pensii şi asigu­rări sociale al D.P.M.R.S. a judeţului Sibiu. Red. Cite categorii de pensii prevede noua lege? — Legea nr. 3/1977 prevede următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru munca de­pusă şi limită de vîrstă b) pensia pentru pierderea capacităţii de muncă c) pensia de urmaş Red. Care sînt condiţiile pen­tru înscrierea la pensie? a) Pentru înscrierea la pensie pentru munca depusă şi limită de vîrstă — conform art. 8 — dreptul se deschide pentru băr­baţii care au o vechime în muncă de 30 ani şi de 25 ani pentru femei, de drept, la îm­plinirea vîrstei de 62 ani băr­baţii şi 57 ani femeile, in a­­celeaşi condiţii de vechime, pensionarea se poate face şi la cerere, la împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile. Pentru cei care nu au vechi­mea completă, legea prevede în art. 13 că pensionarea se poate face pentru o vechime de cel puţin 10 ani, la împlinirea vîrstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile. Ne-am referit aici la cei care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupa a lll-a. Pentru persoanele care lu­crează în locuri de muncă în­cadrate în grupele I sau II, noua lege prevede în art 14, că dacă aceştia au lucrat efec­tiv cel puţin 20 ani in locuri încadrate in grupa I de muncă, sau cel puţin 25 ani in grupts a ll-a, li se ia in calcul un spor de vechime în muncă de 6 luni pentru grupa I şi 3 luni pentru grupa a ll-a Pe aceasta bază, aceste persoane se pot pensiona la cererea lor: băr­baţii la 52 ani pentru grupa I şi la 57 ani pentru grupa a ll-a, iar femeile la 50 ani pentru grupa I şi la 52 ani pentru grupa a ll-a Legea prevede că cei care au lucrat in grupele I şi H de muncă mai­ puţin de 20 ani in grupa I şi de 25 ani grupa a ll-a, li se acordă sporul respec­tiv pentru fiecare an (6 luni grupa I şi 3 luni grupa a ll-a) dar în aceste cazuri vîrstă de pensionare nu se reduce (art 16). De asemenea, subliniem că sporul de vechime nu se acor­dă celor care au lucrat în gru­pele I şi II mai puţin de 5 ani. Ca un stimulent pentru cei care au lucrat cel puţin 20 ani în grupa I şi 25 ani in grupa a ll-a şi doresc să continue ac­tivitatea încă 3 ani, legea pre­(Continuare în pag. a Ill-a) CAIUS CONSTANTINESCU ACTUALITĂŢI • ACTUALITĂŢI Comerţ cu articole inox în fostul magazin Metalo-chimice din str. Spitalului, I.C.S. Mixtă Mediaş va amenaja o anexă a magazinului Menajul, pro­filată pe articole din inox. Anexa va fi dată în folosinţă înce­­pînd cu 1 august şi va funcţiona zilnic între orele 7,45—13, 15—20 (exceptind joia). Intre 13—25 iulie a.c. formaţia de mu­zică populară­ a Ca­sei de cultură a mu­nicipiului Mediaş e­­fectuează un turneu Turneu cu spectacolul „Ro­mânia ploi de flori", in localităţile Tălma­­ciu, Avrig, Alba lulia, Aiud, Cisnădie, Lu­duş, Turda şi Tîrnă­­veni. Turneul se în­cheie cu două spec­tacole susţinute in ziua de 25 iulie lc Agnita (ora 17) , Mediaş (ora 20). In fin­­­a II a Programul săptămînal TV întreprinderea mecanică Sibiu este astăzi una din unităţile reprezentative ale industriei con­structoare de maşini, in care ritmul inait al înnoirii producţiei se împleteşte cu tinereţea şi priceperea colectivului său. Imaginea este eloc­ventă, in preajma unei premiere tehnice, chipul concentrat al unui tiner muncitor Foto: FRED N­SS Gîndindu-ne la „ce vom face“ să vedem „ce (şi de ce) n-am făcut“ Nu cu mult timp în urmă am avut posibilitatea să citesc un plan de măsuri privind dezvoltarea reţelei alimentaţiei publice din Sibiu şi măr­turisesc că am fost plăcut impresio­nat: totul este gîndit judicios, în scopul satisfacerii depline a nevoilor locuitorilor orașului nostru, lată cîte­va dintre obiectivele propuse: crea­rea unei unitati tip „Gospodina" in Hipodrom II, anexă a restaurantului „Transilvania“, transformarea actua­lei cantine de pe str. 1 Mai în res­taurant cu autoservire, amenajarea Casei Hermes in unitate cu specific tradiţional, cu saloane pe bresle (olari, dulgheri, cojocari, pielari), a­­menajarea ospătăriei din Piaţa Gării în restaurant cu autoservire, moder­nizarea grădinii „Sub arini“, realiza­rea unui restaurant cu o capacitate de minimum 250 locuri şi a unei co­fetării care să satisfacă necesităţile locuitorilor din cartierul Hipodrom III şi IV, transformarea actualului bufet din Lazaret în restaurant, con­struirea unui restaurant cu terasă pe Dealul Guşteriţei, transformarea localului actualului magazin univer­sal (care se va muta in noua clădire) în restaurant cu autoservire, în în alimentaţia publică sibiană sfîrşit, crearea de microcantine şi cantine la întreprinderea mecanică, I.U.P.S., Record, E.T.S. Cînd toate obiectivele acestui plan vor fi date în folosinţă, Sibiul va avea o reţea de alimentaţie publică perfectă, la nivelul celor mai Înalte exigenţe. Dar pînă atunci? Ce-i de făcut acum, în anul 1977, căci cetă­­ţeanul-consumator se izbeşte zilnic de vechi anomalii,­­ştiute şi neştiute de conducerile C.J.T.-ului şi I.C.S.A.P.-ului, semnalate şi nesem­nalate în coloanele ziarului nostru, anomalii care agasează şi asterizea­­ză, dar dovedesc o rezistenţă ieşită din comun la observaţia critică şi la încercarea de eradicare. Suntem­ în toiul verii. Şi un novice ştie că acum sunt la mare preţ bău­turile răcoritoare (reci!) şi berea de la gheaţă. Ei bine, în miezul zilei, cind soarele muşcă asfaltul, la gră­dina braseriei „Bulevard" (în parcul „Astra") ai toate şansele să nu gă­seşti strop de bere (cum s-a întim­­plat joi, 14.VII. a.c. pînă la ora 16,30 cînd a fost scoasă de unde era... păstrată), la grădina „Sub arini“ poţi găsi doar bere neagră (cu 6,50 lei sticla) — ex. marţi 18.VII, ora 17 — la „Gospodina“ de pe str. N. Băl­­cescu ţi se oferă o „Sicola" parcă scoasă de sub cloşcă (13. VII, ora 18,15), iar la chioşcul de lingă inter­(Continuare In pag. a III-a) N. I. DOBRA I­ntîlnire la varietăţi. Turiştii, oamenii muncii a­­flaţi la odihnă în aceste zile în staţiunea climaterică Pălti­niş, au trăit momente de a­­leasă încîntare artistică vizio­­nînd spectacolul „Intîlnire la varietăţi“ prezentat de ansam­blul Şcolii populare de artă din Sibiu. Programul artistic a relevat munca, seriozitatea și talentul întregului colectiv, fapt pentru care a fost răsplă­tit generos cu aplauze. (Horia Lupu). Pentru vacanţa elevilor Clubul de vacanţa pentru elevi, deschis în perioada 15 iulie— 15 septembrie a c. la cadrul Clubului „Independenţa" Sibiu, desfă­şoară activităţi cultural-distractive (expuneri, întîlniri cu persona­lităţi ale vieţii economice şi social-culturale, seri de dans, șah, tenis de masă, etc.) în fiecare vineri după-masă, ora 17, pe terasa clu­bului.

Next