Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1977 (Anul 29, nr. 6283-6361)

1977-10-01 / nr. 6283

Prislop tare de itecului opular •­ep:^­ Fotbal: eciuri­­sputate tămînii ropene Sări­­tformă R.D.G. le la n R.P. Artaj retului filmu­­lpii și i Bran 1977. nente­­n terne de mun­­ăs tării pedia : „Re­il sa­­i stăptă-i cri­­bună răroiu seu socială: rtia c din ert de ră ro-Itine­satului Româ­­ai Fes­­inal , mu­ 'ir.Tfri ;nden­legru", île 9; 17,30; datele le 10 18,30 etului: n*, il­ls și : „Lu­­orele 20. ;resul: ; 11,15; 21. Ti­­îenji“, 18,30; agiale: izice“, e 9; ipular: 'exas“, și 20. Mai: de ti- 16; 18 I: n­oaptea de 18 ULUI: nn de si^O. T) se va rul i, a ii sint slabe, slab pre­­d-vest aturile uprin­­grade,­­ între Anul XXIX, nr. 6 283 TRIBUNA SIBIULUI Plenara Comitetului judeţean Sibiu al Partidului Comunist Român (Urmare din pag .­nomic 1978. Abordînd sarcinile care revin în această perioa­dă organelor şi organizaţiilor de partid, colectivelor de oa­meni ai muncii — români, ger­mani, maghiari — prin prisma exigenţelor formulate în cuvîn­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru din 21—23 septembrie a.c., vorbitorul s-a referit la necesitatea îmbunătăţirii stilu­lui şi metodelor de muncă în conducerea tuturor proceselor economico-sociale, a soluţio­nării concrete, responsabile de către fiecare membru al Comi­tetului judeţean, fiecare acti­vist de partid, de stat, al or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti, de către fiecare membru al consiliilor oamenilor muncii, a problemelor de care răs­punde, printr-o legătură şi în cadrul unui dialog permanent cu masele, printr-o mobilizare hotărită a energiilor, a spiri­tului creator al celor ce mun­cesc. A fost relevat faptul că, pe fondul unor rezultate bune, unele colective de muncă nu şi-au realizat sarcinile la producţia fizică, nu au asigu­rat creşterea suplimentară la nivelul cerut a productivităţii muncii, au fost evidenţiate po­sibilităţile şi rezervele încă existente pentru reducerea cheltuielilor materiale, a con­sumului de metal, materii pri­me, combustibili, îmbunătăţirea indicilor de utilizare a maşini­lor şi utilajelor, echiparea tu­turor suprafeţelor de produc­ţie, necesitatea unor eforturi susţinute pentru punerea în funcţiune a tuturor capacităţi­lor prevăzute în planul de investiţii, îmbunătăţirea activi­tăţii de export, solicitind atît organizarea exemplară a mun­cii cît şi un aport mai mare al centralelor în soluţionarea unor probleme care le revin. O atenţie deosebită a fost acordată creării tuturor condi­ţiilor pentru demararea sub cele mai bune auspicii, încă din prima zi, a îndeplinirii sar­cinilor de plan din cel de al III-lea an al actualului cinci­nal, în industrie şi agricultură, în celelalte domenii, vorbitorul accentuând imperativul privind creşterea continuă a rolului conducător al organelor şi or­ganizaţiilor noastre de partid, al unei activităţi mai eficiente a organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, al unei angajări mai hotărîte a tuturor cadrelor, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii, în spiritul responsa­bilităţii comuniste faţă de sar­cinile încredinţate de partid. Pe marginea informării la punctul al II-lea al ordinii de zi, care a relevat amploarea fără precedent a primului fes­tival naţional „Cîntarea Ro­mâniei“, cîştigurile calitative pentru activitatea de educaţie şi cultură socialistă din judeţ, vorbitorii — Heinrich Sitzler, Constantin Vulcu, Erwin Kutt­­ler, Victoria Găldean, Ioan Pralea, Vaier Vlaşin, V. Sma­­randache — au completat cu propuneri măsurile prezentate pentru buna desfăşurare a edi­ţiei a II-a a festivalului naţio­nal „Cîntarea României“. Plenara a hotărît convocarea Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene de partid pentru prima jumătate a lunii noiembrie şi a stabilit norma de reprezentare de­­ delegat la 150 membri de partid. Sesiunea Consiliului popular judeţean Ieri după-amiază, a avut loc sesiunea a IX-a, ordinară, a Consi­liului popular al judeţului Sibiu, la lucrările căreia au participat şi deputaţi M.A.N., preşedinţi ai birourilor executive din oraşe şi comune, conducători ai unor organe locale de specialitate, cadre cu munci de răspundere din întreprinderi şi instituţii. Ordinea de zi: 1. Proiect de hotărîre privind protecţia mediului inconjurător; prevenirea şi combaterea poluării in municipiile, ora­şele şi comunele din judeţul Sibiu; 2. Proiect de hotărire privind completarea cu noi membri a Comisiei judeţene pentru protecţia mediului inconjurător; 3. Proiect de hotărire pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în sectoarele de activitate prevăzute de Legea nr. 32/1968; 4. Proiect de hotărire privind înfiinţarea in cadrul întreprinderii județene de gospodărie comunală și locativă Sibiu a unui „oficiu" de calcul mic"; 5. Proiect de hotărire privind luarea unor decizii ale Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Sibiu; 6. Informare cu privire la îndeplinirea sarcinilor reieşite din Hotărîrea nr. 5/1977 privind îmbunătăţirea activităţii de gospodărie comunală şi în domeniul fondului locativ. Expunerea de motive la primul punct al ordinii de zi a fost prezentată de deputata Eleonora Nilca, iar deputaţii Dumitru Suciu şi Maria Vesmaş au prezentat rapoartele de avizare ale comisiilor permanente respective. Pe marginea primelor două puncte ale ordinii de zi au luat cuvîntul deputaţii şi invitaţii: Nicolae Lascu, Ana Pard­a, Gh. Lenghen, Gh. Mureşan, Ana Ionuţ, Ioan Lungu, Mihai Cismaş, Martin Fuger, Ioan Corlaciu. După discutarea pe articole a celor două proiecte, acestea au fost votate în unanimitate. De asemenea, după discutarea pe arti­cole a celorlalte proiecte de hotărîri, cu completările şi modificările propuse de deputaţi, acestea au fost adoptate în unanimitate de sesiune, în încheiere, tovarăşul Richard Winter, preşedintele Consiliului popular judeţean, a subliniat importanţa hotărîrilor adoptate pentru buna desfăşurare a activităţii economico-sociale din teritorii şi necesitatea creşterii răspunderii organelor locale ale puterii de stat, a tuturor cetăţenilor pentru protecţia mediului înconju­rător, a informat apoi, cu cîteva probleme privind pregătirea alegerilor de deputaţi în consiliile populare comunale, orăşeneşti şi municipale, accentuind necesitatea participării deputaţilor jude­ţeni la cît mai multe întîlniri ale candidaţilor cu alegătorii din circumscripţiile respective. A gîndi creator (Urmare din pag I) mult mai mare, acela al gîn­­dirii. Să gîndim, să judecăm temeinic lucrurile şi să orga­nizăm pe baze ştiinţifice în­treaga activitate de înfăptuire a hotărîrilor Congresului a XI- lea al partidului. Avem pentru aceasta tot ceea ce ne tre­buie ...“. Aşadar, organizare şi conducere ştiinţifică înseamnă nu doar efort fizic ci, în pri­mul rînd, gîndire şi judecată temeinică — modus vivendi în actualitate — pentru înfăp­tuirea unor sarcini concrete ale prezentului, sarcinile sta­bilite de Congresul al XI-lea. Şi încă ceva de primă impor­tanţă. Avem pentru aceasta tot ceea ce ne trebuie. Obligaţia noastră, a tuturor, este de a descoperi, de a vedea şi folosi la cel mai înalt grad acest context, acest tot: posibilităţi de informare ştiinţifică şi pre­gătire profesională, sugestii şi pro­puneri ale celor ce mun­cesc, tehnică modernă şi con­diţii de muncă favorabile ,­ toate rezervele materiale şi intelectuale. Asta înseamnă ca fiecare la locul lui de activi­tate să îndrăznească, să afle soluţii, să lupte pentru impu­nerea noului. Fireşte, nu orice fel de nou e nou, din punctul de vedere al utilităţii sociale. Se ştie doar că au mai fost cazuri de invenţii... inven­tate, de soluţii... soluţionate, ceea ce denotă o anume co­moditate, dacă nu chiar totală necunoaştere. Se cere creaţie adevărată, o mare mobilitate în gîndire, adaptabilitate concretă la cerinţele progresu­lui — adesea complexe şi în­­tr-o succesiune transformatoare mereu mai rapidă. Gîndire, înţelegere, acţiune —­ o triadă definitorie pentru personalitatea omului zilelor noastre. Muncă responsabilă sau educaţie prin exemplu (Urmare din pag. I) fost desigur şi alte necazuri. In primele zile de practică elevii recoltaseră circa 50 to­ne de morcovi. De curiozitate — continuă profesorul Pilot — am trecut prin cîteva maga­zine ale I.L.F. în aceeaşi peri­oadă. Pe nicăieri, nici urmă de morcov. Iar aici, la Guşteriţa, zeci de tone stăteau pe cîmp, aşteptînd să fie transportate. Nu mi s-a părut firesc acest lucru chiar dacă ulterior situa­ţia s-a remediat în mare parte“. ...Soarele îşi face datoria cu ultimele puteri. E o zi fru­moasă, cum n-au fost prea multe în perioada de practică. Victoria Olteanu, Ingrid Zöll­ner, Carmen Coman, Mariana Gole, Iasch Renate, Rodica Pascu, Ana V. Popa, H. Bren­ner şi, mai ales, elevii anului III nu fac econo­mie de efort. Se munceş­te cu spor, fără vorbă multă. „Ne bucurăm că putem da şi noi o mînă de ajutor la strân­gerea recoltei — ne spune ele­va Mioara Daina. Buruiana foarte mare ne-a pus destule probleme. Mai greu s-au scos din pămînt morcovii mici. Im­portant este însă că am făcut aici treabă bună". Profităm de prezenţa inginerului Maftei Bleoca, şeful fermei nr. 2 Şe­­limbăr şi-l rugăm să .. . noteze munca elevilor şi dascălilor: „Vă mărturisesc că regret sin­cer despărţirea de elevii­­’şi profesorii de la Liceul econo­mic! Pentru hărnicia şi disci­plina demonstrate cred că pot fi daţi cu toţii exemplu. Din cele 20 ha cultivate cu mor­covi dînşii au recoltat şi sor­tat 12 ha, producţia cifrîndu-se la 350 tone. Au fost zile — ţin să evidenţiez acest lucru — cînd elevii au rămas pe cîmp pînă la ora 16. Pentru trans­portarea morcovilor am mobi­lizat şi mijloacele noastre. Ieri, de pildă, din cele 71 tone ri­dicate, 55 le-am transportat cu maşinile proprii fermei. Sper ca în zilele următoare atît I.L.F. Sibiu cît şi magazinul Gostat să dea dovadă de mai multă receptivitate". De vineri, 30 septembrie, elevii şi dascălii lor au intrat la clasă cu sentimentul dato­riei împlinite. O datorie de onoare, pe care de la elev la director toți s-au străduit s-o ducă la bun sfîrșit exemplar. La întreprinderea „Dumbrava" din Sibiu, preocupările întregului colectiv de oameni ai muncii sunt direcţionate spre creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei. Argumente: doar in secţia ţesut covoare turted - prezentul instantaneu fotografic - au fost realizate suplimentar in primele 8 luni ale anului 80 000 mp ţesături Foto: HORST BUCHFELNER Pag. 3 Expoziţii internaţionale in perioada 15—24 octombrie a.c., Capitala ţării noastre va găzdui trei manifestări expozi­­ţionale internaţionale: TEHNO­­EXPO (ediţia a ll-a), TIBCO (ediţia a lll-a) şi primul Salon internaţional al chimiei, la care îşi vor da întilnire 31 de între­prinderi româneşti de comerţ ex­terior şi aproape 500 de­ firme din alte 25 de ţări. n atenţia călătorilor! Conducerea Exploatării de transporturi ne informează că, începînd de astăzi, 1 octombrie, în Sibiu vor fiinţa încă trei staţii de taximetre. Prima este am­plasată vizavi de Maternitate, orarul ei (10,30—12,30) corespun­zând celui de externare a lehuze­­lor. A doua îşi va avea sediul în apropierea Pieţii Cibin, pe str. Turnului, iar ultima în Piaţa Griviţa. Din aceeaşi sursă aflăm că, în curînd, în Piaţa Cibin, în Piaţa Teatrului, respectiv în car­tierul Ţiglari se vor amplasa alte trei chioşcuri pentru vînzarea biletelor de autobuz. Un ase­menea chioșc funcționează de 3 zile în stația A. T. Laurian, după orarul 5:30—20. Nobila pasiune a artistului (Urmare din pag. I) amatorilor este lipsita de exi­genţe. Pentru a iubi trebuie să cunoşti, iar pentru a ajunge la cunoaştere trebuie să înveţi singur şi de la alţii. Urcuşul e greu, dar priveliştea este în­­cîntătoare şi merită efortul fă­cut. Artistul amator, acest pa­sionat de tainele artei se îmbo­găţeşte spiritual în primul rind pe el însuşi, contribuind în ega­lă măsură la modelarea etică şi estetică a tovarăşilor săi de muncă, motiv pentru care se va bucura oricînd de stima şi pre­ţuirea colectivului din care face parte. Nu cunosc nici un caz de artist amator care să fi regretat că s-a dăruit acestei nobile pasiuni. +­­ * Ediţia a II-a a Festivalului na­ţional al educaţiei şi culturii socialiste este structurată in patru etape distincte: de masă (octombrie 1977 — decembrie 1978), judeţeană (ianuarie — martie 1979), interjudețeană (a­­prilie — mai 1979) și republi­cană (iunie — iulie 1979). METALUL — cum îl gospodărim? Gram cu gram şi leu cu leu— economii de tone şi milioane Să consumi 200 de tone me­tal într-o singură zi nu-i o glumă! Să gospodăreşti însă judicios, cu spirit de răspun­dere această apreciabilă can­titate astfel ca fiecare gram să capete o destinaţie precisă şi o valoare de întrebuinţare ma­ximă este, fără îndoială mai greu. Mai greu, dar nu impo­sibil. Bineînţeles, cînd e vorba de economii, de spirit gospo­dăresc în general, vorbele se cuvin să facă loc pe de-a-n­­tregul faptelor. Iar la I.P.A.S. faptele sunt intr-adevăr con­vingătoare. Intr-o discuţie avu­tă recent cu cîţiva dintre spe­cialiştii unităţii am aflat, de pildă, că dacă am compara la toate capitolele şi sortimentele de plan consumurile realizate cu cele planificate, ar rezulta un asemenea tablou: 18,7 tone metal la fabricaţia arcurilor lamelare, spirale şi a diverse­lor piese de schimb, peste 27 tone la S.D.V.-uri şi autouti­­lări, 17,4 tone din producţie de elemente elastice. Şi înşi­ruirea ar putea continua, ad­ău­­gând, de pildă, economiile de energie electrică — 259 Mwh — sau de combustibil — a­­proape 6 700 t.c.c. O precizare: cifrele menţio­nate sunt valabile doar pentru prima jumătate a anului. In continuare, ele au fost în mod constant amplificate, specia­liştii unităţii, preliminînd de pildă, pentru finele anului un bilanţ gospodăresc din care nu vor lipsi cel puţin 100 tone metal, peste 10 000 t.c.c. şi aproape 500 Mwh energie electrică. Un lucru este lim­pede: întronînd un solid spirit de economie, asigurînd — aşa cum îndemna tovarăşul Nicolae Ceauşescu — economisirea fie­cărui gram, fiecărui ban, gos­podarii I.P.A.S.-ului oferă o pildă a modului cum din grame şi lei se pot naşte... tonele şi milioanele. N. BLAGU

Next