Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1978 (Anul 30, nr. 6515-6592)

1978-07-01 / nr. 6515

A In sprijinul sporirii­ ­ eficienţei economice Economii de metal De la Sabin Oneţiu, inginer şef la întreprinderea „Indepen­denţa" din Sibiu, am aflat ca întregul colectiv al acestei uni­tăţi economice se preocupă cu asiduitate pentru stabilirea şi aplicarea unor măsuri eficien­­te in scopul obţinerii unor cu­ nai însemnate economii de me­­tal. Astfel pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie in turnătorii s-a stabilit: înlocuirea răşinilor fenolice cu răşini fu­ranice, utilizarea vopselelor re­fractare la turnarea pieselor din fontă, mecanizarea formării pie­selor din oţel turnat cu o ma­şină de format MF 53 M­­ cu dozator de amestec, mecaniza­rea formării cojilor şi a miezu­rilor de bachelită prin introdu­cerea a două maşini de suflat in cutii calde. De asemenea, au fost preconizate o seamă de măsuri prin aplicarea cărora, redut­urile la piesele turnate din oţel, fontă şi neferoase, să fie reduse, rezultind astfel o eco­nomie suplimentară de 77 tone metal. Export Prin realizarea unor produse de foarte bună calitate, apre­ciate şi solicitate pe piaţa ex­ternă, întreprinderea de piele şi încălţăminte din Agnita are contractată întreaga producţie a trimestrului trei, urmind ca in anul 1979, după cum ne-a re­latat Mircea Tăbăcar, inginerul şef al unităţii, volumul expor­tului să se dubleze. De men­ţionat faptul că noua linie de confecţii a mocasinilor a în­ceput să realizeze producţii im­portante, fiind singura de acest fel din ţară. In semestrul doi întreprinderea urmează să pre­zinte pieţii două noi modele de pantofi mocasini pentru bărbaţi. Noi tehnologii In ultima perioadă de timp, la întreprinderea medieşeană „Vitrometon" s-au înregistrat în­semnate succese pe linia pro­gresului tehnic, a introducerii de noi tehnologii. Printre aces­tea amintim: producerea auto­mată a borcanelor de conserve, a sticlelor de lampă şi a paha­relor, automatizarea procesului de lustruire chimică a produ­selor din cristal, şlefuirea pro­duselor cu ajutorul unor benzi abrazive şi fasonarea prin pre­sare a picioarelor la palierele din cristal. Creşterea procesului de automatizare a influenţat direct şi reducerea importului de subansamble şi piese de schimb. Astfel, prin execuţia u­­nor maşini de prelucrat sticlă, in atelierele proprii şi prin coo­perări, se economisesc 42 mii lei valută. Autoutilare La intreprinderea de mănuşi şi ciorapi din Agnita au fost realizate prin­­autoutilare, ne-a informat tovarăşa Maria Magda, secretara comitetului de partid, cinci maşini de sudat pungi pentru ambalat. In felul acesta, productivitatea muncii la acti­vitatea de ambalat a sporit cu 8 la sută, realizindu-se o efi­ciență economică anuală de peste 40 000 lei. Mkoo Pentru creşterea gradului de competitivitate a produselor în perspectiva adoptării noilor­ indicatori economici, asigurarea desfacerii mărfuri­lor realizate capătă o impor­tanţă la fel de mare ca şi onorarea la termenul scadent şi în condiţiile de calitate ce­rute a tuturor contractelor cu beneficiarii. Tocmai de aceea la „Emailul roşu-1 din Mediaş, întreprindere pînă acum fără probeme de desfacere, s-a or­ganizat o anali­ză cu reprezen­tanţii M.C.I., M.I.U., C.I.A.C. şi ai comerţului, în urma că­reia s-a stabilit un plan de măsuri vizînd creşterea cali­tăţii produselor, respectiv a gradului lor de competitivitate, îmbunătăţirea condiţiilor de sortare şi ambalare în vederea expedierii. Intre cele 33 de măsuri figurează: reglarea ma­şinilor şi realizarea primului produs din serie se va face sub controlul direct al mais­trului şi al organului C.J.C., mostra obţinută fiind menţi­nută ca etalon pe toată durata execuţiei comenzii. Pentru menţinerea calităţii în confor­mitate cu etalonul la fiecare maşină se va deschide un re­gistru în care se vor consemna constatările controlului şi mă­surilor care se impun. La ope­raţia de emailare se va intro­duce remunerarea pe sorti­ment şi schimb în funcţie de calitatea realizată, criteriu care va fi aplicat şi la „decor“. Se va numi o comisie care să studieze posibilitatea îmbună­tăţirii tehnologiei de sudare şi se vor realiza emailuri cu mai mare putere de acoperire. La sortare, se va introduce normarea și obligativitatea Ştampilării produselor cu nu­mărul sortatoarei. Aranjarea produselor pe flux tehnologic­­sortare-magazie se va face în containere, lăzi, coşuri conveior şi navete pen­tru eliminarea posibilităţilor de ciobite. La ambalaje se vor introduce cutiile de carton ondulat etc. De reţinut că multe din aceste măsuri aveau termen scadent 1 iulie a­n. Paralel cu preocupările de mai sus se acţionează în con­tinuare energie pentru diver­sificarea producţiei. . Astfel, faţă de numărul de produse incluse în planul de asimilare pe 1978, C.O.M., a hotărît rea­lizarea şi omologarea supli­mentară a încă 30 produse, între care şi unele destinate copiilor (extractor de fructe, drezină, un nou model de tri­cicletă etc.). Ceea ce caracterizează pre­ocupările şi căutările actuale ale colectivului de la „Emai­lul roşu“ este faptul că ele vizează mai ales perspectiva, viitorul întreprinderii, al pro­(Continuare în pag a­­î­ a) Tribună experienţei înaintate Prin transformarea fostei întreprinderi pentru colectarea şi valorificarea ambala­jelor în Centrala pentru valorificarea ambalajelor, avind coordonarea a 41 u­­nităţi judeţene — in­tre care se află şi cea sibiană —, s-a lărgit sfera de atri­buţii şi competenţă a acestora, contri­buind la îmbunătăţi­rea activităţii atît la preluarea ambalaje­lor din reţeaua co­mercială şi­­de la populaţie, cit şi la livrarea lor către in­dustrie. Acest fapt se reflectă în reali­zările obţinute pe primele patru luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut: creş­terea cu 7,6 la sută la desfacere, cu 16 la sută la achiziţii de sticle de­ la popu­laţie şi cu 33,8 la sută la borcane. A­ceeaşi îmbunătăţire se constată şi în pri­vinţa colaborării cu întreprinderile co­merciale din Sibiu şi Mediaş, relaţii per­fectibile în continua­re, în măsura în ca­re Autobaza 2 Co­merţ va asigura mij­loacele de transport necesare. In acest comext personalul nostru a înţeles sar­cinile ce ne revin şi activează in conse­cinţă, cu spiri­t de răspundere, pentru ridicarea unităţii noastre între cele fruntaşe din ţară. Baza materială de care dispunem — 3 depozite şi 12 centre de achiziţii la Sibiu, un depozit combinat şi 7 centre de achi­ziţii la Mediaş — perspectivele pe ca­re le avem — deschi­derea încă în acest­ ă reorganizare cu efecte pozitive an a 7 centre de achiziţii .în cele două municipii, con­struirea (începînd din 1980) unui depozit modern în zona Si­­biu-Vest, măsurile pentru mecanizarea operaţiunilor de în­­cărcare-descărcare , coroborate cu munca noastră neobosită, creează premisele creşterii substanţiale a productivităţii muncii, pentru înde­plinirea şi depăşirea sarcinilor, contri­buind astfel la vasta operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate. IOAN CÎLNICEAN directorul C.V.A., U­­nitatea Sibiu Se obişnuieşte ca în fiecare an, la 30 iunie, să-i sărbăto­rim pe dascălii noştri, pe das­călii copiilor noştri, pe cei care, cu trudă şi migală, rîn­­duiesc în brazdele sufletului şi ale minţii seminţele luminii, ştiinţei de carte. Şi, după datină, pentru că „Ziua învăţătorului“ face par­te din datinile noastre noi, so­cialiste, ieri, la Casa de cul­tură a sindicatelor din Sibiu, într-un cadru festiv, a fost omagiată munca desfăşurată de educatoare, învăţători, pro­fesori, maiştri-instructori, a fost apreciat bilanţul anului şcolar care s-a încheiat. Au fost prezenţi: tovarăşul Vasile Bărbuleţ, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­ţean Sibiu al P.C.R., pre­şedintele biroului executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid şi de stat şi, bineînţeles, sărbătoriţii, ca­dre didactice din Sibiu şi din localităţile învecinate. în cuvîntul său, tovarăşul prinţ-secretar a subliniat fap­tul că în acest an, sărbătorirea zilei învăţătorului are loc în condiţiile intensificării efortu­rilor întregului nostru popor pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al XI-lea al P.C.R. şi ale Conferinţei Naţionale din decembrie 1977, în atmo­sfera de deplină angajare în muncă, de bucurie şi încre­dere în viitor cu care întregul nostru popor sărbătoreşte în acest an împlinirea a 130 de ani de la Revoluţia din 1848 şi a 30 de ani de la naţionali­zarea principalelor mijloace de producţie. A fost scos în evidenţă fap­tul că dascălii din judeţul Sibiu, români, germani şi ma­ghiari, sînt puternic angajaţi în uriaşul efort constructiv al poporului nostru, animaţi de hotărîrea nestrămutată de a obţine noi succese în opera de (Continuare în pag. a IlI-a) R. SELEJAN ACTUALITĂŢI Spectacol festiv Astăzi, 1 iulie 1976, la ora 17, în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor din Si­biu, are Ioc spectacolul fes­­tiv, susţinut de formaţiile ar­tistice ale Întreprinderii poli­­grafice, cu prilejul sărbăto­ririi a 450 de ani de la înfiin­ţarea primei tiparniţe sibiene. In atenţia filatelicilor! In aceste zile, cu prilejul a­­niversării a 450 de ani de la înfiinţarea primei tiparniţe si­biene, în municipiul Sibiu au fost puse în vînzare plicuri speciale prin care se marchea­ză acest eveniment. Este vorba de plicuri cu fotografia în cu­lori, a întreprinderii poligra­­fice din Sibiu, plicuri cu em­blema aniversării a 450 de ani de tipar sibian, și plicuri cu panorama Sibiului. De remar­cat că aceste plicuri filatelice sunt marcate cu ștampila cores­punzătoare evenimentului. PRESTIGIUL TURISMULUI SIBIAN—o realitate ce nu trebuie ştirbită Datorită poziţiei sale geografice, sta­ţiunilor balneo-climaterice, monumente­lor istorice, dar mai ales datorită oame­nilor şi realizărilor lor din ultimii ani, judeţul Sibiu a devenit un adevărat lea­găn al turismului românesc, în fiecare an, indiferent de anotimp, mii, zeci de mii de turişti din ţară şi străinătate vizitează Sibiul şi împrejurimile sale şi nu o dată, seduşi de frumuseţea acestor locuri, de ospitalitatea locuitorilor, revin aici cu sentimentul împlinirii unor vechi visuri şi aspiraţii. De aceea acum, în pragul unui nou sezon estival, este fi­resc ca pregătirile pentru o cît mai bună primire a viitorilor oaspeţi să fie în toi. Numărul celor ce ne vor vizita judeţul, în trecere ori pentru a petrece un con­cediu plăcut va fi cu siguranţă în creş­tere faţă de anii trecuţi şi nu ne în­doim că Oficiul judeţean de turism îşi va spori eforturile pentru asigurarea unei ambianţe desăvîrşite. Se cuvine totuşi a atrage atenţia asu­pra unor aspecte cu care ne-am con­fruntat în anul care a trecut, pentru a preîntîmpina anumite abateri de la le­gislaţia ţării, încălcări cu repercusiuni negative asupra prestigiului de care se bucură turismul sibian. în anul care a trecut, în sectorul ali­mentaţiei publice au fost găsiţi lucrători care au introdus în unităţi, în mod ile­gal, mărfuri cu scopul de a fi vîndute, sau care nu au respectat preţurile de vînzare, înşelînd consumatorii şi creîn­­du-şi, prin mijloace frauduloase, plusuri sau venituri ilicite. Cîteva exemple ne­gative le constituie Elena Grigoroaie, barman la „Casa turiştilor“ din Păltiniş, Petru Zoltan, ospătar la „Hanul Dum­brava“, Maria Băeş şi Elena Drăghici, de la cantina staţiunii Ocna Sibiului, Sara Hirlig de la cantina staţiunii Bazna etc. Pe de altă parte, mai există ospătari, care nu au o atitudine civilizată în re­laţiile cu consumatorii, cu o comportare necorespunzătoare, arogantă sau zefle­mitoare. Aşa s-au „remarcat" Ioan Suciu şi Constantin Păcurar de la „Hanul Dumbrava“, Ana Itcuş Elena Stroia şi Paraschiva Renotea­ti.» la „Unicum",­­ Elena Bădălac, Savu Popa şi Gerhard Köhl de la „Continental*, Virgil Sălăjan de la­­împăratul romanilor”, Elena (Cor.rm­are în pag a III-a)

Next