Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1978 (Anul 30, nr. 6515-6592)

1978-07-22 / nr. 6533

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAT ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Eforturi susţinute, la toate nivele­le, pentru realizarea ritmică şi în totalitate a sarcinilor curente! Recoltat orz de toamnă. Pe judeţ lucrarea a fost realiza­tă în proporţie de 65 la sută. Au terminat recoltatul la a­­ceastă cultură cooperativele agricole de producţie din Cîr­­ţa, Porumbacu de Jos, Raco­­viţa, Scorei, Soroştin, Valea Viilor, Bazna, Armeni, Loam­­neş, Slijnic, Amnaş, Apoldu de Sus, Apoldu de Jos, Miercu­rea, Singătin, Cristian, Tăl­maci, Buia, Şeica Mare, Bra­­cei. Pînă acum cea mai mare producţie la ha (peste 3 700 kg) s-a obţinut la Miercurea urmată de Va­lea Viilor. Tot la Miercurea începînd de as­tăzi s-a declanşat secerişul la grîu. Producţii mult sub nivelul planului s-au obţinut la Po­rumbacu de Jos, Racoviţa, Scorei, Amnaş, Tălmaci ş. a. Sunt rămase în urmă cu se­ceratul orzului unităţile din cadrul Consiliului intercoope­­ratist Roşia unde mai sunt de recoltat circa 45 ha de orz pe o combină. Ocna Sibiului şi Agnita cite 28 ha pe combină, Păuca (27 ha), Bazna (24 ha pe combină). S-au luat măsuri ca în fe­reastra care ne mai desparte pînă la secerişul griului (3­ 7 zile) să fie trimise combine în ajutor din unităţile avan­sate. Recoltat fineţe naturale. In­tre 17—20 iulie s-a recoltat final de pe 6 342 ha din care 426 in I.A.S., 3 816 în C.A.P. şi 2 100 în gospodăriile popu­laţiei. Lucrarea nu se desfă­şoară în ritm corespunzător. Pentru demonstraţie dăm cî­­teva exemple de unităţi din aceleaşi consilii intercoopera­­tiste, deci cu condiţii naturale identice sau apropiate. în a­­ceste 3 zile (17—20 iulie) la Cooperativa agricolă de pro­ducţie din Arpaşu de Jos s-a recoltat final de pe 300 ha în timp ce la Bruiu nu s-a re­coltat nimic. O situaţie ase­mănătoare este şi între rezul­tatele obţinute la C.A.P. Sco­rei (120 ha) şi Să­­cădate (10 ha). Pornind de la faptul că timpul este înaintat, că furajele au ajuns şi chiar depăşit maturi­,­tatea de recoltare se impune ca la nivelul tuturor unităţi­lor să se­­continue măsurile de accelerare a ritmului. Tre­buie permanent păstrat în a­­tenţie faptul că un kg fin produs acum costă de 3 ori mai puţin faţă de cel cumpă­rat în primăvară. Producţii zootehnice. Coope­rativa agricolă de producţie din Micăsasa (are condiţii spe­ciale) a realizat planul anual la producţia de lapte. Au rea­lizat peste 50 la sută din pro­ducţia planificată pe tot anul cooperativele agricole de pro­ducţie din Agnita, Soroştin, Laslea, Mălîncrav, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Miercu­rea, Marpod, Păuca, Poplaca, Mihăileni, Alma. Cea mai ma­re producţie pe vacă furajată se înregistrează la Apoldu de Sus, Loamneş și Poplaca. Campania agricolă la zi Fruntaşi la onorarea obligaţiilor la fondul de stat Se ştie că veniturile coope­rativelor agricole de produc­ţie se realizează prin valori­ficarea de producţii la fondul de stat, că, cantitatea de pro­ducţii care poate fi desfăcută este practic nelimitată şi din acest motiv unităţile pot lua măsurile ce le cred de cuviin­ţă pentru punerea în evidenţă a tuturor capacităţilor de pro­ducţie fără teamă că vor ră­­mîne cu produsele în magazii. Pornind de la această realita­te odată cu recoltarea orzului a început acţiunea de valori­ficare către stat a producţii­lor. Din evidenţele existente la I.V.C. pînă la această oră se află­ în frunte cooperative­le agricole de producţie din Soroştin, Valea Viilor, Bazna, Velţ, Saroş, Loamneş, Ruşi, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Miercurea, Ocna Sibiului, Si­biu, Buia, Alma, Moşna, Tîr­­nava. S-a deschis motelul de la Sălişte Cochetul şi con­fortabilul motel din cadrul Com­plexului turistic Sălişte şi-a des­chis ieri porţile. Motelul dispune de 80 de locuri în camere spa­ţioase (cu două paturi), dotate cu mobilier în stil rustic, grup sanitar separat, mochetă, apă caldă curentă etc. După cum ne-a informat Avram Luca, res­ponsabilul com­plexului, s-au luat toate măsu­rile pentru ca turiştii sosiţi aici să se simtă foar­te bine. Aşadar, nu uitaţi: perso­nalul motelului Sălişte este, în­cepînd de as­tăzi, bucuros de oaspeţi! La Sibiu „OLIMPIADA CONSTRUCTORULUI“ - faza pe ţară, în zilele de 22 şi 23 iulie, Comitetul Uniunii Sindicate­lor din Industria construcţiilor, C.C. al U.T.C., Ministe­rul Construcţiilor In­dustriale şi Comi­tetul pentru Proble- ACTUALITĂŢI mele Consiliilor Populare, organi­zează la Sibiu, fa­za pe ţară a con­cursului profesional „Olimpiada con­structorilor", ediţia 1978, în meseriile zidar, dulgher şi fierar betonist. Participă 165 de concurenţi, tineri şi vîrstnici, clasaţi pe locul I la între­cerile din întreprin­derile şi trusturile de construcţii din ţară. Proba practică se va efectua pe şan­tierele de construc­ţii ale întreprinde­rii judeţene de con­strucţii-montaj Si- • biu, iar in ziua de­­ 23 iulie — „Ziua­­ constructorului", va­­ avea loc, la Casa I de cultură a sin-­­ dicatelor din muni- | cipiul Sibiu, de la­­ ora 10, in sala de I spectacole, con- . cursul cu public la I care participă pri- J mii 6 clasaţi de la I fiecare meserie şi­­ festivitatea de pre- I miere a ciştigători- J lor. Examinator: I prof. Ion Mustaţă. Tabăra naţională de ceramică — SIBIU — 1978 Timp de o lună (20 iulie — 20 august 1978), din iniţiativa Consiliului popular municipal Sibiu, a Comitetului municipal U.T.C. Sibiu şi a Uniunii Ar­tiştilor Plastici, oraşul nostru va găzdui tabăra naţională de ceramică, tabără la care par­ticipă 10 dintre cei mai cu­noscuţi artişti ceramişti din ţara noastră, in frunte cu Badea Costel (secretarul Sec­ţiei de artă decorativă a­­U.A.P.), R. Aftenie, L. Bogaţi,­­ E. Cioancă, V. Cristea, Gh. I Fărcaşiu, D. Gănescu, N. Mol-­­ doveanu, D. Râdulescu şi Gh. I Rizoiu. Ţinînd seama de scopul­­ acestei tabere, problemele ar- I tistice ale ambientului citadin, * lucrările care vor fi realizate I urmează să fie amplasate, în I zonele verzi ale oraşului nostru. ■ O iniţiativă care trebuie căi- | duros salutată şi sprijinită şi • căreia îi urăm, mult succes! p Anul XXX, nr. 6 533 Simbata, 22 iulie 1978 4 pagini 30 bani — In interiorul ziarului — • Văzute, citite, auzite • SPORT • în pregătirea întîlnirii fiilor Să­­liştei — împliniri şi angajare • Pe teme juridice • Cu tov. Gh. Făgă­­răşanu, preşedintele cooperativei „Tehnica nouă“ despre Cauze su­biective care ne creează zilnic.. . supărări obiective • între 61 şi 85 la sută — diferenţă de spirit gos­podăresc Forţa gîndirii cole Complexul de măsuri adoptat In scopul per­fecţ­ionăr­ii şi dezvoltării autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti soli­cită din partea fiecărui colec­tiv de muncă o deschidere lar­gă spre zonele iniţiativei şi responsabilităţii subsumate ce­rinţei unei eficienţe maxime a activităţii economice. Aliaţi in mijlocul prestigiosului colec­tiv al întreprinderii „Textila" din Cisnădie, am avut ocazia să constatăm că una din com­ponentele esenţiale ale princi­piului autoconducerii o repre­zintă afirmarea democraţiei muncitoreşti. Preşedinta comite­tului sindicatului, tovarăşa Ele­na Popa ne informează că adu­nările generale ale oamenilor muncii, discu­ţiile din cadrul C.O.M. au de­venit autentice forumuri ale opiniei colective. A crescut receptivitatea faţă de propunerile şi sugestiile oa­menilor muncii. La secţia covoare, de­­pildă, s-a pus problema reconstruirii halei, care nu mai corespunde cerinţelor producţiei moderne. Valoroase propuneri şi iniţia­tive sunt concretizate în mo­mentul de faţă în domeniul transportului, prin paletizarea pe verticală, ceea ce înseam­nă reducerea apreciabilă a e­­fortului fizic şi folosirea raţio­nală a spaţiilor de producţie. Intr-o fază avansată de asimi­lare se află şi proiectul de containerizare cu lăzi din ma­să plastică, rod al activităţii unui colectiv alcătuit din ing. Werner Henning, ing. Vasile Dîrjan şi tehnicianul Matei Schuster. Creşterea productivi­tăţii muncii, reducerea consu­mului de materie primă, mo­dernizarea produselor şi teh­(Continuare în pag. a IlI-a) DORIN GOGÂLEA Fi­le de reportaj Livrări suplimentare la export întreprinderea sibiană „13 De­cembrie" şi-a realizat în cursul semestrului I peste 50 la sută din sarcinile anuale de livrări la export, respectiv în proporţie de 108,8 la sută faţă de sarci­nile aferente primelor 6 luni, cu 21,1 la sută mai mult faţă de perioada similară a anului tre­cut. Pînă în prezent întreprinderea a participat la 11 expoziţii şi tîrguri, din care 8 cu caracter internaţional — la care a pre­zentat 136 modele şi 3 interne — însumînd 350 modele noi. Creşterea volumului total la ex­port demonstrează din plin suc­cesul repurtat de exponatele concepute şi realizate de pres­tigioasa firmă sibiană. La întreprinderea „Textila" Cis­­nădie — unitatea Sălişte — se produc in prezent un număr de 10 modele de covoare „Moldo­va" la realizarea cărora işi adu­ce contribuţia şi ţesătoarea Ma­ria Oros Foto: FRED N­SS Economii de materiale Atelierul de ştanţe al între­prinderii medieşene „8 Mai" se mindreşte cu o performanţă de­osebită: economisirea unor mari cantităţi din principalele mate­rii prime ale părţii de jos a în­călţămintei — talpă crep 3 139 kg, în valoare de 85 455 lei şi talpă microporos 5 401 kg, în valoare de 111 474 lei. Din a­­ceste cantităţi se pot stanţa su­plimentar 6 200 perechi tălpi crep şi respectiv 9 OOO perechi tălpi microporos destinate în­călţămintei pentru copii. (Continuare in pag a II-a) MIRCEA BIŢU COPIILOR — întreaga noastră grijă 1. In ultimele luni, unor creşe şi grădiniţe din judeţul nostru le-a fost ridicată auto­rizaţia sanitară întrucît nu funcţionau în condiţiile igie­nice necesare. Cadrele Cen­trului sanitar şi antiepidemic Sibiu au stabilit cu acel pri­lej planuri de măsuri cu ter­mene şi responsabilităţi con­crete, menite să aducă lucru­rile grabnic pe făgaşul firesc. Coincidenţa face ca majorita­tea creşelor şi grădiniţelor „cu probleme" să fie patronate şi să funcţioneze de mulţi ani pe lingă binecunoscute întreprin­deri industriale, planurile de măsuri de care aminteam mai sus fiind întocmite, punct cu punct, în consens și cu apro­barea (evident, nu doar de principiu!) a conducerilor a­­cestora. Pentru a vedea care este stadiul de realizare a mă­surilor stabilite, am întreprins un raid prin cîteva creşe şi grădiniţe, avînd-o drept „ghid" pe inimoasa şi competenta a­­sistentă Eugenia Bozovici de la C.S.A. Sibiu. Procedînd la o sinteză a informaţiilor cu­lese, să zăbovim în acest prim articol asupra aspectelor care vizează baza materială, factor care influenţează decisiv ca­litatea asistenţei acordate co­piilor în primul sau cel de-al doilea ,..“ al zilei. Dar să transcriem, pentru început, o constatare cu ordin mai general, deşi e vorba de

Next