Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1978 (Anul 30, nr. 6515-6592)
1978-07-22 / nr. 6533
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAT ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Eforturi susţinute, la toate nivelele, pentru realizarea ritmică şi în totalitate a sarcinilor curente! Recoltat orz de toamnă. Pe judeţ lucrarea a fost realizată în proporţie de 65 la sută. Au terminat recoltatul la această cultură cooperativele agricole de producţie din Cîrţa, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Scorei, Soroştin, Valea Viilor, Bazna, Armeni, Loamneş, Slijnic, Amnaş, Apoldu de Sus, Apoldu de Jos, Miercurea, Singătin, Cristian, Tălmaci, Buia, Şeica Mare, Bracei. Pînă acum cea mai mare producţie la ha (peste 3 700 kg) s-a obţinut la Miercurea urmată de Valea Viilor. Tot la Miercurea începînd de astăzi s-a declanşat secerişul la grîu. Producţii mult sub nivelul planului s-au obţinut la Porumbacu de Jos, Racoviţa, Scorei, Amnaş, Tălmaci ş. a. Sunt rămase în urmă cu seceratul orzului unităţile din cadrul Consiliului intercooperatist Roşia unde mai sunt de recoltat circa 45 ha de orz pe o combină. Ocna Sibiului şi Agnita cite 28 ha pe combină, Păuca (27 ha), Bazna (24 ha pe combină). S-au luat măsuri ca în fereastra care ne mai desparte pînă la secerişul griului (3 7 zile) să fie trimise combine în ajutor din unităţile avansate. Recoltat fineţe naturale. Intre 17—20 iulie s-a recoltat final de pe 6 342 ha din care 426 in I.A.S., 3 816 în C.A.P. şi 2 100 în gospodăriile populaţiei. Lucrarea nu se desfăşoară în ritm corespunzător. Pentru demonstraţie dăm cîteva exemple de unităţi din aceleaşi consilii intercooperatiste, deci cu condiţii naturale identice sau apropiate. în aceste 3 zile (17—20 iulie) la Cooperativa agricolă de producţie din Arpaşu de Jos s-a recoltat final de pe 300 ha în timp ce la Bruiu nu s-a recoltat nimic. O situaţie asemănătoare este şi între rezultatele obţinute la C.A.P. Scorei (120 ha) şi Săcădate (10 ha). Pornind de la faptul că timpul este înaintat, că furajele au ajuns şi chiar depăşit maturi,tatea de recoltare se impune ca la nivelul tuturor unităţilor să secontinue măsurile de accelerare a ritmului. Trebuie permanent păstrat în atenţie faptul că un kg fin produs acum costă de 3 ori mai puţin faţă de cel cumpărat în primăvară. Producţii zootehnice. Cooperativa agricolă de producţie din Micăsasa (are condiţii speciale) a realizat planul anual la producţia de lapte. Au realizat peste 50 la sută din producţia planificată pe tot anul cooperativele agricole de producţie din Agnita, Soroştin, Laslea, Mălîncrav, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Miercurea, Marpod, Păuca, Poplaca, Mihăileni, Alma. Cea mai mare producţie pe vacă furajată se înregistrează la Apoldu de Sus, Loamneş și Poplaca. Campania agricolă la zi Fruntaşi la onorarea obligaţiilor la fondul de stat Se ştie că veniturile cooperativelor agricole de producţie se realizează prin valorificarea de producţii la fondul de stat, că, cantitatea de producţii care poate fi desfăcută este practic nelimitată şi din acest motiv unităţile pot lua măsurile ce le cred de cuviinţă pentru punerea în evidenţă a tuturor capacităţilor de producţie fără teamă că vor rămîne cu produsele în magazii. Pornind de la această realitate odată cu recoltarea orzului a început acţiunea de valorificare către stat a producţiilor. Din evidenţele existente la I.V.C. pînă la această oră se află în frunte cooperativele agricole de producţie din Soroştin, Valea Viilor, Bazna, Velţ, Saroş, Loamneş, Ruşi, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Miercurea, Ocna Sibiului, Sibiu, Buia, Alma, Moşna, Tîrnava. S-a deschis motelul de la Sălişte Cochetul şi confortabilul motel din cadrul Complexului turistic Sălişte şi-a deschis ieri porţile. Motelul dispune de 80 de locuri în camere spaţioase (cu două paturi), dotate cu mobilier în stil rustic, grup sanitar separat, mochetă, apă caldă curentă etc. După cum ne-a informat Avram Luca, responsabilul complexului, s-au luat toate măsurile pentru ca turiştii sosiţi aici să se simtă foarte bine. Aşadar, nu uitaţi: personalul motelului Sălişte este, începînd de astăzi, bucuros de oaspeţi! La Sibiu „OLIMPIADA CONSTRUCTORULUI“ - faza pe ţară, în zilele de 22 şi 23 iulie, Comitetul Uniunii Sindicatelor din Industria construcţiilor, C.C. al U.T.C., Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul pentru Proble- ACTUALITĂŢI mele Consiliilor Populare, organizează la Sibiu, faza pe ţară a concursului profesional „Olimpiada constructorilor", ediţia 1978, în meseriile zidar, dulgher şi fierar betonist. Participă 165 de concurenţi, tineri şi vîrstnici, clasaţi pe locul I la întrecerile din întreprinderile şi trusturile de construcţii din ţară. Proba practică se va efectua pe şantierele de construcţii ale întreprinderii judeţene de construcţii-montaj Si- • biu, iar in ziua de 23 iulie — „Ziua constructorului", va avea loc, la Casa I de cultură a sin- dicatelor din muni- | cipiul Sibiu, de la ora 10, in sala de I spectacole, con- . cursul cu public la I care participă pri- J mii 6 clasaţi de la I fiecare meserie şi festivitatea de pre- I miere a ciştigători- J lor. Examinator: I prof. Ion Mustaţă. Tabăra naţională de ceramică — SIBIU — 1978 Timp de o lună (20 iulie — 20 august 1978), din iniţiativa Consiliului popular municipal Sibiu, a Comitetului municipal U.T.C. Sibiu şi a Uniunii Artiştilor Plastici, oraşul nostru va găzdui tabăra naţională de ceramică, tabără la care participă 10 dintre cei mai cunoscuţi artişti ceramişti din ţara noastră, in frunte cu Badea Costel (secretarul Secţiei de artă decorativă aU.A.P.), R. Aftenie, L. Bogaţi, E. Cioancă, V. Cristea, Gh. I Fărcaşiu, D. Gănescu, N. Mol- doveanu, D. Râdulescu şi Gh. I Rizoiu. Ţinînd seama de scopul acestei tabere, problemele ar- I tistice ale ambientului citadin, * lucrările care vor fi realizate I urmează să fie amplasate, în I zonele verzi ale oraşului nostru. ■ O iniţiativă care trebuie căi- | duros salutată şi sprijinită şi • căreia îi urăm, mult succes! p Anul XXX, nr. 6 533 Simbata, 22 iulie 1978 4 pagini 30 bani — In interiorul ziarului — • Văzute, citite, auzite • SPORT • în pregătirea întîlnirii fiilor Săliştei — împliniri şi angajare • Pe teme juridice • Cu tov. Gh. Făgărăşanu, preşedintele cooperativei „Tehnica nouă“ despre Cauze subiective care ne creează zilnic.. . supărări obiective • între 61 şi 85 la sută — diferenţă de spirit gospodăresc Forţa gîndirii cole Complexul de măsuri adoptat In scopul perfecţionării şi dezvoltării autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti solicită din partea fiecărui colectiv de muncă o deschidere largă spre zonele iniţiativei şi responsabilităţii subsumate cerinţei unei eficienţe maxime a activităţii economice. Aliaţi in mijlocul prestigiosului colectiv al întreprinderii „Textila" din Cisnădie, am avut ocazia să constatăm că una din componentele esenţiale ale principiului autoconducerii o reprezintă afirmarea democraţiei muncitoreşti. Preşedinta comitetului sindicatului, tovarăşa Elena Popa ne informează că adunările generale ale oamenilor muncii, discuţiile din cadrul C.O.M. au devenit autentice forumuri ale opiniei colective. A crescut receptivitatea faţă de propunerile şi sugestiile oamenilor muncii. La secţia covoare, depildă, s-a pus problema reconstruirii halei, care nu mai corespunde cerinţelor producţiei moderne. Valoroase propuneri şi iniţiative sunt concretizate în momentul de faţă în domeniul transportului, prin paletizarea pe verticală, ceea ce înseamnă reducerea apreciabilă a efortului fizic şi folosirea raţională a spaţiilor de producţie. Intr-o fază avansată de asimilare se află şi proiectul de containerizare cu lăzi din masă plastică, rod al activităţii unui colectiv alcătuit din ing. Werner Henning, ing. Vasile Dîrjan şi tehnicianul Matei Schuster. Creşterea productivităţii muncii, reducerea consumului de materie primă, modernizarea produselor şi teh(Continuare în pag. a IlI-a) DORIN GOGÂLEA File de reportaj Livrări suplimentare la export întreprinderea sibiană „13 Decembrie" şi-a realizat în cursul semestrului I peste 50 la sută din sarcinile anuale de livrări la export, respectiv în proporţie de 108,8 la sută faţă de sarcinile aferente primelor 6 luni, cu 21,1 la sută mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Pînă în prezent întreprinderea a participat la 11 expoziţii şi tîrguri, din care 8 cu caracter internaţional — la care a prezentat 136 modele şi 3 interne — însumînd 350 modele noi. Creşterea volumului total la export demonstrează din plin succesul repurtat de exponatele concepute şi realizate de prestigioasa firmă sibiană. La întreprinderea „Textila" Cisnădie — unitatea Sălişte — se produc in prezent un număr de 10 modele de covoare „Moldova" la realizarea cărora işi aduce contribuţia şi ţesătoarea Maria Oros Foto: FRED NSS Economii de materiale Atelierul de ştanţe al întreprinderii medieşene „8 Mai" se mindreşte cu o performanţă deosebită: economisirea unor mari cantităţi din principalele materii prime ale părţii de jos a încălţămintei — talpă crep 3 139 kg, în valoare de 85 455 lei şi talpă microporos 5 401 kg, în valoare de 111 474 lei. Din aceste cantităţi se pot stanţa suplimentar 6 200 perechi tălpi crep şi respectiv 9 OOO perechi tălpi microporos destinate încălţămintei pentru copii. (Continuare in pag a II-a) MIRCEA BIŢU COPIILOR — întreaga noastră grijă 1. In ultimele luni, unor creşe şi grădiniţe din judeţul nostru le-a fost ridicată autorizaţia sanitară întrucît nu funcţionau în condiţiile igienice necesare. Cadrele Centrului sanitar şi antiepidemic Sibiu au stabilit cu acel prilej planuri de măsuri cu termene şi responsabilităţi concrete, menite să aducă lucrurile grabnic pe făgaşul firesc. Coincidenţa face ca majoritatea creşelor şi grădiniţelor „cu probleme" să fie patronate şi să funcţioneze de mulţi ani pe lingă binecunoscute întreprinderi industriale, planurile de măsuri de care aminteam mai sus fiind întocmite, punct cu punct, în consens și cu aprobarea (evident, nu doar de principiu!) a conducerilor acestora. Pentru a vedea care este stadiul de realizare a măsurilor stabilite, am întreprins un raid prin cîteva creşe şi grădiniţe, avînd-o drept „ghid" pe inimoasa şi competenta asistentă Eugenia Bozovici de la C.S.A. Sibiu. Procedînd la o sinteză a informaţiilor culese, să zăbovim în acest prim articol asupra aspectelor care vizează baza materială, factor care influenţează decisiv calitatea asistenţei acordate copiilor în primul sau cel de-al doilea ,..“ al zilei. Dar să transcriem, pentru început, o constatare cu ordin mai general, deşi e vorba de