Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1978 (Anul 30, nr. 6593-6671)
1978-10-01 / nr. 6593
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXX, nr. 6 593 Duminică, 1 octombrie 1978 4 pagini, 30 bani CALITATEA-obiectiv primordial şi permanent în orice domeniu de activitate Ziarele centralede ieri au publicat cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C al P.C . din 28 septembrie 1978. In cuvîntare sint precizate principalele direcţii de acţiune pentru înfăptuirea sarcinilor de pion pe anul curent precum şi pregătirile ce trebuie făcute „ ' ■ pentru anul vii- 8* , V. , tor. _ O mare parte din spaţiul cuvîntării este destinat saltului calitativ in toate domeniile de activitate „Este necesar să înţelegem — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că problema calităţii produselor, a nivelului tehnic trebuie să preocupe zilnic, in fiecare oră, in fiecare minut toate conducerile întreprinderilor, toate organizaţiile de partid, comitetele judeţene de partid, toţi comuniştii, oamenii muncii". Întărirea controlului de calitate pe fiecare fază, pe fluxul de fabricaţie, mijloace tehnice de verificare riguroasă, introducerea in producţie a tehnicii noi, a rezultatelor cercetării ştiinţifice, calificarea muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor, întărirea disciplinei, a ordinei şi răspunderii — iată cîteva din dezideratele care vor trebui îndeplinite cu inaltă responsabilitate, la toate nivelele, pentru a ridica competitivitatea generală — problemă esenţială a economiei noastre in etapa actuală. Se cer în acest sens măsuri radicale şi rapide. Toate problemele care se ridică în acest domeniu trebuie puse deschis în faţa oamenilor muncii şi rezolvate cu competenţă. întreprinderile - se arată in cuvîntare — nu vor putea funcţiona dacă nu vor realiza produse de înaltă calitate. Exigentă stăruinţă pentru ridicarea calităţii oricărei activităţi — iată ideea de forţă desprinsă din cuvîntare şi pentru alte domenii de mare importanţă cum ar fi investiţiile, aprovizionarea tehnico-materială, acţiunile de definitivare şi încheiere a contractelor, optimizarea transporturilor, aprovizionarea populaţiei. In cuvintare sunt definite apoi imperativele actuale ale campaniei în agricultură. Trebuie să declanşăm o mo- bilizare generală ,3 pentru stringerea la timp a recoltei. Sint evidenţiate apoi cu claritate sarcinile prioritare pentru pregătirea recoltei anului viitor, pe prim plan situîndu-se desigur insămînţările care trebuie încheiate pină cel mai tirziu la 15 octombrie. Relevind importanţa activităţilor politico-educative, de ridicare a nivelului politic şi ideologic, a conştiinţei socialiste pentru obţinerea de noi succese, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, subliniază in încheierea cuvintării că „este necesar să acţionăm cu mai multă hotărîre pentru îmbunătăţirea activităţii de partid, pentru întărirea spiritului de răspundere al comuniştilor, al tuturor organelor şi organizaţiilor noastre de partid, indiferent in ce domenii işi desfăşoară activitatea. Afirmarea rolului conducător al partidului trebuie să se reflecte in felul in care organizaţiile soluţionează problemele complexe ale construcţiei socialiste, ale dezvoltării in ritm inait a economiei noastre, a întregii societăţi“. Exigenţe şi imperative ale actualităţii ♦ -> Comunitatea de viaţă economică a naţiunii romane — premisă a desăvirşirii unităţii politice fie) O altă ramură importantă în raporturile economice dintre cele două teritorii româneşti şi, în acest context, a Sibiului, o constituie produsele fabricate şi manufacturate: fierărie, hîrtie, pănură de Sibiu, Cisnădie şi Braşov şi alte cîteva sute de articole cunoscute sub numele de „braşovenie“. Intr-un articol din „Telegraful român“ (1875, nr. 17 din 27februarie/11 mart., p. 87) se subliniază faptul că „industria Transilvaniei de secuii, a aflat locurile ei de vendiare în România şi Bulgaria, comercial intre aceste ţieri a fost foarte diu Marfele curelarilor, tunarilor, papucarilor, bugnarilor, murime de colorit, productele cu înveţe, lemne de edila, marfa de sticlă şi aramă, lipsind din aceştia ţieri, s-au importat din Transilvania, de alta parte, s-au importat în Transilvania: vite, cornute, boi, porci şi alte animale in mulţime mare, după aceea grine, fructe sudice, mărfuri ţiesute, lină, său etc., comercial cu fierile acestea a dus pre mulţi dintre meseriaşii noştri cei harnici la o stare bună modestă .. Dezvoltarea comerţului şi industriei a făcut necesară dezvoltarea construirii căilor ferate ce să înlesnească circulaţia mărfurilor şi progresele industriei, ca şi joncţiunea căilor ferate din Transilvania cu cele din România veche. Bariţiu şi alţii susţin construirea căii ferate Oradea — Braşov şi joncţiunea cu căile ferate române pe la Predeal, unitatea economică a Transilvaniei şi României şi necesitatea dezvoltării legăturilor între ele fiind realităţi de care erau cu toţii pătrunşi (construcţie realizată in 1878). Sibienii au căutat să demonstreze necesitatea unei legături directe cu Sibiul, considered calea ferată Sibiu — Piteşti, ce va înlesni comunicaţia românilor ardeleni cu fraţii din România, ca o necesitate absolută, o problemă de viaţă pentru populaţia românească din jurul Sibiului. Intr-un articol (din 1876), „Telegraful român“ analizează fazele prin care au trecut industria şi comerţul Transilvaniei în relaţiile cu România, luind (Continuare în pagina) Prof. MULAI RACOVTŢAN ACTUALITĂŢI Gong final în festivalul folcloric medieşean Astăzi, in ultima zi a festivalului folcloric interjudeţean „Pe Mureş şi pe Tunave“, organizat la Mediaş va avea loc cu începere de la ora 10 o paradă a porturilor populare. Se vor perinda deci prin Piaţa Republicii înveşmîntaţi în porturi populare specifice, mesagerii folclorului din judeţele Alba, Braşov, Harghita, Mureş şi Sibiu. De la ora 12 în sala Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş se va desfăşura un spectacol-concurs de obiceiuri şi datini, dansuri populare româneşti, germane şi maghiare, •piuzică populară vocală şi instrumentală ş.a. opinii Totul pentru recuperarea omului Stăm de vorbă cu un maistru de la un şantier de construcţii din Sibiu căruia i s-a încredinţat, pentru reeducare prin muncă, tineri ieşiţi din închisoare. — Să ştiţi, tovarăşe judecător că majoritatea răsplătesc cum se cuvine actul de clemenţă al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. îţi este mai mare dragul să-i vezi cu cit elan muncesc, cu cită dăruire răspund solicitărilor, merg acolo unde este mai greu, unde trebuie pus serios umărul. Ai impresia că n-au fost nicicînd certaţi cu legea. Episodul acesta de viaţă pune în evidenţă, cu putere, ideea perfectibilităţii omului. In concepţia partidului nostru nu există om care să nu poată fi redat societăţii, indiferent de vina pe care o poartă, de condamnarea suferită. Oamenii greşesc, dar greşelile lor pot şi trebuie să fie corectate. Societatea noastră porneşte de la premisa că atunci cînd este vorba de oameni nu există rebut. Comuniştii nu acceptă ideea pesimistă a indezirabilităţii umane. Insist asupra acestei orientări pentru că am auzit şi voci care îndeamnă la „excluderi“, la „excomunicări". Această stare de îngrijorare, de descumpănire care a cuprins pe sceptici, este uneori motivată cu exemple de viaţă, de la locurile de muncă. Sunt cîţiva tineri, remarca acelaşi interlocutor, pe care abia am reuşit să-l aducem pe şantier, şi după 2—3 zile ne-am trezit fără ei, au dispărut. Dacă toate acestea s-ar opri aici, poate că n-ar fi chiar aşa de rău, dar există un alt pericol, există pericolul asocierii în scop infracţional, pericolul agresiunii împotriva valorilor umanităţii Tilhăria, violul, furtul, jignirea sunt drumurile întortocheate pe care au apucat unii. Şi în timp ce noi le iertăm neregulile, ne îngrijim să le zidim un viitor nou, să le deschidem noi orizonturi, ei sfidează, desconsideră, ignoră această strădanie. Valoarea care le lipseşte cel mai mult este de ordin moral, n-au încă conştiinţa formată, pentru că omul care se fereşte de muncă, se eschivează de la efort, nu poate avea nici sensibilitate şi nici inteligenţa care să-l ajute să înţeleagă fenomenele de viaţă. Problema care se pune stringent astăzi este cine să se ocupe de aceşti tineri, cine are obligaţia să le călăuzească paşii, să le bareze calea spre zonele întunecate? Cei ce se lamentează şi văd în ei doar indivizi irecuperabili, pornesc de la ideea că doar miliţia, procuratura şi justiţia sunt organele care au (Continuare în pag a IIl-a) ION GHERCIOIU judecător Din activitatea organizaţiilor de tineret în săptămîna care s-a încheiat, organizaţiile de tineret din unităţile economice şi licee din municipiile Sibiu şi Mediaş, cît şi din comunele judeţului nostru, au desfăşurat ample acţiuni de muncă patriotică. Iată cîteva din rezultatele obţinute: ■ organizaţiile de tineret din unităţile economice ale municipiului Sibiu au colectat 41 280 kg fier vechi în valoare de 12 384 lei şi 1 724 bucăţi ambalaje sticlă. ■ Tinerii de la întreprinderea „Automecanica“ Mediaş au colectat 3 000 kg fier vechi şi 250 kg hîrtie, participind totodată la lucrările de reparaţii şi întreţinere efectuate in secţii. ■ Organizaţia U.T.C. de la Uzina mecanică gaz metan Mediaş a virat în contul muncii patriotice suma de 4 400 lei, iar pentru următoarele două zile, tinerii şi-au propus acţiuni care vor însuma încă două mii lei. ■ 40 de tineri de la întreprinderea „Vitrometan“ Mediaş au participat la acţiuni de muncă patriotică în comuna Tîrnava. ■ Muncind zilnic alături de cooperatori şi mecanizatori, 100 de tineri din oraşul Agnita au recoltat gurii furajere în valoare de 4 861 lei. ■ 180 de elevi din Biertan au recoltat de pe 30 ha peste 40 tone de paie, iar 200 de elevi din comuna Laslea au recoltat zilnic in săptămîna care a trecut cîte 10 tone cartofi. (C.A.). ftii - ifl r / '' •&tV' v M'::Vy;'v ; . &.V îTr?- 'li 'i ?: '• . ' . TT'.. $ I iff iii 1(1 iii t H mwmm )... irXy. -Și :-r-: ..... *. In recreaţie. Şcoala generală nr. 19 Sibiu Foto: FRED NSS ! Cuvîntul, direct şi gîndit ~~| Nu întotdeauna pofi spune cu uşurinţă ceea ce ai vrea să spui — un gînd, un sentiment... O reţinere intimă, sau din atacă, te reduce la tăcere — poate o dreaptă raţiune te face să aştepţi, să întorci cuvîntul pe toate fetele şi-apoi să-l slobozi în lume. Vorba zboară tocmai de aceea trebuie să pornească din cai, din creier, nu din gît, sau — mai neaoş — din guşă. Cei care se bazează doar pe guşă — pe fermentaţia vorbelor din pipotă — au în loc de cap căpuşă. Adică ce-i în guşă şi-n căpuşă — adesea bolboroseală dezbinată, adesea gol-golul — mă refer la continui. Cine iubeşte limbuţii? Chiar dacă, unii şi uneori, sunt simpatici, ba chiar inteligenţi. Vine unul şi-mi turuie o jumătate de oră... nimic. Pentru că nu spunea nimic nu m-am supărat pe el, dar... am munci apoi, suplimentar, ca să-mi recuperez timpul pierdut. Vine altul şi-mi trînteşte citeva propoziţii, mai mult sau mai puţin închegate, prin care face praf un stern din activitatea desfăşurată de oareşcari duşmani de-ai lui, cere sus şi tare ca aceştia să fie arşi pe rug. Observ întreb, scormonesc, discut, ______ gîndesc, compar analizeze ... Concluzia: vorbele insului — toc de paie-pălălaie; citeva boabe de... nisip în guşă şi tot atîtea în căpuşă. Dar să nu uităm nici reversul zicalei: unii tac, tac şi clocesc o observaţie justă un adevăr, un gînd interesant, pînă acestea prind cocleală, se degradează (sau se denaturează) și cînd scapă din colivie, pică asemenea unui deşeu. Nu mai au aripi, nu mai zboară. Pică, ziceam, și n-ar fi poate mare pagubă, dar se întîmplă să pice uneori — aceste deşeuri de plumb — pe obrazul curat al unui om și-atunci... TRAI.-I AN SUCRI cal faptului c