Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1978 (Anul 30, nr. 6593-6671)

1978-10-01 / nr. 6593

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXX, nr. 6 593 Duminică, 1 octombrie 1978 4 pagini, 30 bani CALITATEA-obiectiv primordial şi per­manent în orice domeniu de activitate Ziarele centrale­­de ieri au pu­blicat cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătui­rea de lucru de la C.C al P.C . din 28 septembrie 1978. In cuvîntare sint precizate principalele direcţii de acţiune pentru înfăptui­­rea sarcinilor de pion pe anul curent precum şi pregătirile ce trebuie făcute­­ „ ' ■ pentru anul vii- 8* , V. , tor. _ O mare parte din spaţiul cu­­vîntării este destinat saltului ca­litativ in toate domeniile de ac­tivitate „Este necesar să înţele­gem — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că problema cali­tăţii produselor, a nivelului teh­­nic trebuie să preocupe zilnic, in fiecare oră, in fiecare minut toate conducerile întreprinderilor, toate organizaţiile de partid, co­mitetele judeţene de partid, toţi comuniştii, oamenii muncii". Întărirea controlului de cali­tate pe fiecare fază, pe fluxul de fabricaţie, mijloace tehnice de verificare riguroasă, introdu­cerea in producţie a tehnicii noi, a rezultatelor cercetării ştiinţi­fice, calificarea muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor, întări­rea disciplinei, a ordinei şi răs­punderii — iată cîteva din dezi­deratele care vor trebui îndepli­nite cu inaltă responsabilitate, la toate nivelele, pentru a ridi­ca competitivitatea generală — problemă esenţială a economiei noastre in etapa actuală. Se cer în acest sens măsuri radica­le şi rapide. Toate problemele care se ridică în acest domeniu trebuie puse deschis în faţa oa­menilor muncii şi rezolvate cu competenţă. întreprinderile - se arată in cuvîntare — nu vor pu­tea funcţiona dacă nu vor re­aliza produse de înaltă calitate. Exigentă stăruinţă pentru ri­dicarea calităţii oricărei activi­tăţi — iată ideea de forţă des­prinsă din cuvîntare şi pentru alte domenii de mare importan­ţă cum ar fi investiţiile, aprovi­zionarea tehnico-materială, ac­ţiunile de definitivare şi încheie­re a contractelor, optimizarea tran­sporturilor, aprovizionarea populaţiei. In cuvintare sunt definite apoi imperativele ac­tuale ale campa­niei în agricul­tură. Trebuie să declanşăm o mo-­­ bilizare generală­­ ,3 pentru stringe­­rea la timp a re­coltei. Sint evidenţiate apoi cu claritate sarcinile prioritare pen­tru pregătirea recoltei anului vii­tor, pe prim plan situîndu-se de­sigur insămînţările care trebuie încheiate pină cel mai tirziu la 15 octombrie. Relevind importanţa activităţi­lor politico-educative, de ridica­re a nivelului politic şi ideologic, a conştiinţei socialiste pentru obţinerea de noi succese, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al partidului, subli­niază in încheierea cuvintării că „este necesar să acţionăm cu mai multă hotărîre pentru îm­bunătăţirea activităţii de partid, pentru întărirea spiritului de răs­pundere al comuniştilor, al tutu­ror organelor şi organizaţiilor noastre de partid, indiferent in ce domenii işi desfăşoară acti­­vitatea. Afirmarea rolului condu­cător al partidului trebuie să se reflecte in felul in care organi­zaţiile soluţionează problemele complexe ale construcţiei socia­liste, ale dezvoltării in ritm inait a economiei noastre, a întregii societăţi“. Exigenţe şi imperative­ ale actualităţii ♦ -> Comunitatea de viaţă economică a naţiunii romane — premisă a desăvirşirii unităţii politice fie) O altă ramură importantă în raporturile economice din­tre cele două teritorii româ­neşti şi, în acest context, a Sibiului, o constituie produse­le fabricate şi manufacturate: fierărie, hîrtie, pănură de Si­biu, Cisnădie şi Braşov şi al­te cîteva sute de articole cu­noscute sub numele de „braşo­venie“. Intr-un articol din „Telegra­­­­ful român“ (1875, nr. 17 din 27­­februarie/11 mart., p. 87) se subliniază faptul că „industria Transilvaniei de secuii, a aflat locurile ei de vendiare în Ro­mânia şi Bulgaria, comercial intre aceste ţieri a fost foarte diu Marfele curelarilor, tuna­rilor, papucarilor, bugnarilor, murim­e de colorit, productele cu înveţe, lemne de edila, mar­fa de sticlă şi aramă, lipsind din aceştia ţieri, s-au importat din Transilvania, de alta par­te, s-au importat în Transil­vania: vite, cornute, boi, porci şi alte animale in mulţime mare, după aceea gri­ne, fruc­te sudice, mărfuri ţiesute, li­nă, său etc­., comercial cu fieri­le acestea a dus pre mulţi dintre meseriaşii noştri cei harnici la o stare bună mo­destă .. Dezvoltarea comerţului şi industriei a făcut necesară dezvoltarea construirii căilor ferate ce să înlesnească cir­culaţia mărfurilor şi progrese­le industriei, ca şi joncţiunea căilor ferate din Transilvania cu cele din România veche. Bariţiu şi alţii susţin construi­rea căii ferate Oradea — Bra­şov şi joncţiunea cu căile fe­rate române pe la Predeal, u­­nitatea economică a Transil­vaniei şi României şi necesi­tatea dezvoltării legăturilor în­tre ele fiind realităţi de care erau cu toţii pătrunşi (con­strucţie realizată in 1878). Sibienii au căutat să de­monstreze necesitatea unei le­gături directe cu Sibiul, con­sidered calea ferată Sibiu — Piteşti, ce va înlesni comuni­caţia românilor ardeleni cu fraţii din România, ca o nece­sitate absolută, o problemă de viaţă pentru populaţia româ­nească din jurul Sibiului. In­tr-un articol (din 1876), „Tele­graful român“ analizează fa­zele prin care au trecut indus­tria şi comerţul Transilvaniei în relaţiile cu România, luind (Continuare în pag­i­n­a) Prof. MULAI RACOVTŢAN ACTUALITĂŢI Gong final în festivalul folcloric medieşean­ ­ Astăzi, in ultima zi a festi­valului folcloric interjudeţean „Pe Mureş şi pe Tunave“, or­ganizat la Mediaş va avea loc cu începere de la ora 10 o paradă a porturilor populare. Se vor perinda deci prin Piaţa Republicii înveşmîntaţi în por­turi populare specifice, mesa­gerii folclorului din judeţele Alba, Braşov, Harghita, Mu­reş şi Sibiu. De la ora 12 în sala Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş se va desfăşura un spectacol-concurs de obiceiuri şi datini, dansuri populare ro­mâneşti, germane şi maghiare, •piuzică populară vocală şi in­strumentală ş.a. opinii Totul pentru recuperarea omului Stăm de vorbă cu un mais­tru de la un şantier de con­strucţii din Sibiu căruia i s-a încredinţat, pentru reeducare prin muncă, tineri ieşiţi din închisoare. — Să ştiţi, tovarăşe judecă­tor că majoritatea răsplătesc cum se cuvine actul de cle­menţă al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. îţi este mai mare dragul să-i vezi cu cit elan muncesc, cu cită dăruire răspund soli­citărilor, merg acolo unde este mai greu, unde trebuie pus serios umărul. Ai impresia că n-au fost nicicînd certaţi cu legea. Episodul acesta de viaţă pu­ne în evidenţă, cu putere, ideea­­ perfectibilităţii omului. In concepţia partidului nostru nu există om care să nu poa­tă fi redat societăţii, indife­rent de vina pe care o poartă, de condamnarea suferită. Oa­menii greşesc, dar greşelile lor pot şi trebuie să fie corectate. Societatea noastră porneşte de la premisa că atunci cînd es­te vorba de oameni nu există rebut. Comuniştii nu acceptă ideea pesimistă a indezirabili­­tăţii umane. Insist asupra acestei orien­tări pentru că am auzit şi voci care îndeamnă la „excluderi“, la „excomunicări". Această stare de îngrijorare, de des­cumpănire care a cuprins pe sceptici, este uneori motivată cu exemple de viaţă, de la locurile de muncă. Sunt cîţiva tineri, remarca acelaşi interlo­cutor, pe care abia am reuşit să-l aducem pe şantier, şi du­pă 2—3 zile ne-am trezit fără ei, au dispărut. Dacă toate acestea s-ar opri aici, poate că n-ar fi chiar aşa de rău, dar există un alt pe­ricol, există pericolul asocie­rii în scop infracţional, peri­colul agresiunii împotriva va­lorilor umanităţii Tilhăria, violul, furtul, jignirea sunt drumurile întortocheate pe ca­re au apucat unii. Şi în timp ce noi le iertăm neregulile, ne îngrijim să le zidim un viitor nou, să le deschidem noi ori­zonturi, ei sfidează, desconsi­deră, ignoră această strădanie. Valoarea care le lipseşte cel mai mult este de ordin mo­ral, n-au încă conştiinţa for­mată, pentru că omul care se fereşte de muncă, se eschivea­ză de la efort, nu poate avea nici sensibilitate şi nici inte­ligenţa care să-l ajute să în­ţeleagă fenomenele de viaţă. Problema care se pune stringent astăzi este cine să se ocupe de aceşti tineri, cine are obligaţia să le călăuzească paşii, să le bareze calea spre zonele întunecate? Cei ce se lamentează şi văd în ei doar indivizi irecupe­rabili, pornesc de la ideea că doar miliţia, procuratura şi justiţia sunt organele care au (Continuare în pag a IIl-a) ION GHERCIOIU judecător Din activitatea organizaţiilor de tineret în săptămîna care s-a în­cheiat, organizaţiile de tineret din unităţile economice şi li­cee din municipiile Sibiu şi Mediaş, cît şi din comunele judeţului nostru, au desfăşu­rat ample acţiuni de muncă patriotică. Iată cîteva din re­zultatele obţinute: ■ organi­zaţiile de tineret din unităţile economice ale municipiului Si­biu au colectat 41 280 kg fier vechi în valoare de 12 384 lei şi 1 724 bucăţi ambalaje sticlă. ■ Tinerii de la întreprinderea „Automecanica“ Mediaş au co­lectat 3 000 kg fier vechi şi 250 kg hîrtie, participind tot­odată la lucrările de reparaţii şi întreţinere efectuate in sec­ţii. ■ Organizaţia U.T.C. de la Uzina mecanică gaz metan Mediaş a virat în contul mun­cii patriotice suma de 4 400 lei, iar pentru următoarele două zile, tinerii şi-au propus acţiuni care vor însuma încă două mii lei. ■ 40 de tineri de la întreprinderea „Vitrometan“ Mediaş au participat la ac­ţiuni de muncă patriotică în comuna Tîrnava. ■ Muncind zilnic alături de cooperatori şi mecanizatori, 100 de tineri din oraşul Agnita au recoltat gurii furajere în valoare de 4 861 lei. ■ 180 de elevi din Bier­­tan au recoltat de pe 30 ha peste 40 tone de paie, iar 200 de elevi din comuna Las­lea au recoltat zilnic in săptămî­­na care a trecut cîte 10 tone cartofi. (C.A.). ft­ii - ifl r / '' •&tV' v M'::Vy;'v ; . &.V­ îTr?- 'li 'i ?: '• . ' . TT'.. $ I iff iii 1(1 iii t H mwmm )... irXy. -Și :-r-: ..... *. In recreaţie. Şcoala generală nr. 19 Sibiu Foto: FRED N­SS ! Cuvîntul, direct şi gîndit ~~| Nu întotdeauna pofi spune cu uşurinţă ceea ce ai vrea să spui — un gînd, un sentiment... O reţinere intimă, sau din atacă, te reduce la tăcere — poate o dreaptă raţiune te face să aştepţi, să întorci cuvîntul pe toate fetele şi-apoi să-l slobozi în lume. Vorba zboară tocmai de aceea trebuie să pornească din cai­, din creier, nu din gît, sau — mai neaoş — din guşă. Cei care se bazează doar pe guşă — pe fermentaţia vorbelor din pipotă — au în loc de cap căpuşă. Adică ce-i în guşă şi-n căpuşă — adesea bolboroseală dezbi­nată, adesea gol-golul — mă refer la con­tinui. Cine iubeşte limbuţii? Chiar dacă, unii şi uneori, sunt simpatici, ba chiar in­teligenţi. Vine unul şi-mi turuie o jumătate de oră... nimic. Pentru că nu spunea nimic nu m-am supărat pe el, dar... am munci apoi, suplimentar, ca să-mi recuperez timpul pierdut. Vine altul şi-mi trînteşte citeva propozi­ţii, mai mult sau mai puţin închegate, prin care face praf un stern din activitatea des­făşurată de oareşcari duşmani de-ai lui, cere sus şi tare ca aceştia să fie arşi pe rug. Observ întreb, scormonesc, discut, ______ gîndesc, compar ana­lizeze ... Concluzia: vorbele insului — toc de paie-pălălaie; ci­­teva boabe de... nisip în guşă şi tot atîtea în căpuşă. Dar să nu uităm nici reversul zicalei: unii tac, tac şi clocesc o observaţie justă un adevăr, un gînd interesant, pînă acestea prind cocleală, se degradează (sau se de­naturează) și cînd scapă din colivie, pică asemenea unui deşeu. Nu mai au aripi, nu mai zboară. Pică, ziceam, și n-ar fi poate mare pagubă, dar se întîmplă să pice une­ori — aceste deşeuri de plumb — pe obra­zul curat al unui om și-atunci... TRAI.-I­ AN SUCRI­­ cal faptului c

Next