Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1979 (Anul 31, nr. 6748-6824)

1979-04-01 / nr. 6748

I ilie a la Tot Şoimii m secopii: 5ă (6). aiului. ifimul 11.45 . 12,30 . 13,00 Ubum Şah ;mnute. Volei amonal). cţiuni D Mill cer erial. indra. 17.45 culin ti — 19,00 Repe starea Timi- I ara nieră e a mealinal. 5 Bimba de mal. 20.30 Pol-21.25 tiindran fele- 3 eea:iar- 1,30; 21. de 12; 1,30; iuni: 12; 13', treiba:15; 21. om 10; 1,30. „Arele pure-0. laită a 16; îltei Acte din instanţă Alcool şi hoţie „Dimineaţa am intrat la lucru la tăbăcărie, unde am introdus un litru de rachiu alb adus de mine de la Mediaş, pe care l-am consumat cu colegii. După aceea, mai mulţi muncitori am pus mină de la mină şi s-au mai adus în secţie doi litri de ţuică, iar eu am devenit în stare de ebrietate“. Credeţi că i-a mai ars de lucru lui Munteanu Teodor (45 ani, căsătorit, domiciliat în Mediaş, str. Gh. Gheorghiu-Dej, bl. 27) după ce s-a „agerit“ cu atîta alcool? De unde. A făcut rost de un butoi din material plastic, a băgat în el 19 piei velur — sustrase — şi l-a strecurat pe sub gardul întreprinderii „13 Decembrie“ (unde era încadrat), dosindu-l pe malul Cibinului. Cind să-l ia şi să-l ducă acasă... hop şi organele de miliţie. Judecat, M. T. a fost condamnat la un an închisoare pentru furt din avutul obştesc. Falsa croitoreasă aşi, din an 11 încă de prin 1975, cînd n-avea decit 16 ani. Mariana Faur, din Sibiu, str. Drum nou, nr. 19, o apucase pe strîmbete cărări ale vieţii parazitare. Internată într-o şcoală specială de reeducare, părea să fi învăţat elementarul principiu că munca cinstită constituie suportul existenţei în societatea noastră. Iată însă că recent a fost din nou condamnată la un an şi şase luni închisoare pentru repetate furturi. Profitînd de inocenţa unor copii pe care-i aborda pe stradă, dindu-se drept „o prietenă de-a mamei, croitoreasă de meserie“ pătrundea în locuinţa acestora (în lipsa părinţilor) şi fura diferite bunuri şi bani. După vreo şase „experienţe“ reuşite, i s-a înfundat şi-acum... plăteşte. E. C. IW) ii dU. lomul ile narii de la. Anul XXXI, nr. 6748 TRIBUNA SIBIULUI Zonele necooperativizate — participante active la potenţialul agricol al judeţului Vineri s-au întrunit la Răşinari, în şedinţă plenară. Comisia judeţeană a producătorilor agricoli individuali din zonele necooperativizate, preşedinţii celor 10 comisii comunale de profil, factori de conducere şi coordonare din U.J.C.A.P., Direcţia generală judeţeană a agriculturii şi industriei alimentare, specialişti din sectorul agro-industrial. A participat tovarăşul Ioan Haras, secretar al Comitetului judeţean de partid. Aşadar un prim bilanţ în acest an, al activităţii agricole din zonele necooperativizate, raportat la modul în care s-a acţionat şi aici pentru aplicarea consecventă a măsurilor stabilite la Plenara C.C al P.C.R. din 1 februarie 1919 Ce au relevat rapoartele prezentate, intervenţiile vorbitorilor? în primul rînd mai buna preocupare a tuturor factorilor de conducere şi coordonare din sectorul agro-industrial din consiliile populare comunale pentru participarea într-o măsură mai ridicată a ţăranilor din aceste zone la efortul întregului judeţ, de a realiza producţiile agricole planificate. Concret, au fost puse la dispoziţia producătorilor individuali din aceste zone 60 tone porumb dublu hibrid — material semincer, urmînd ca în perioada imediat următoare să se asigure şi schimbul de seminţe la cartofi. Au fost repartizaţi reproducători de rase la bovine, ovine şi porcine, trecîmdu-se de asemenea la acţiuni intensive de îmbunătăţire a pajiştilor naturale, 34 la sută din suprafaţa acestora fiind deja fertilizată. Să zăbovim însă asupra linei probleme neîndoielnic de mare imponanţă, despre care nu s-ar putea spune că este clarificată in totalitate. Anume — constituirea asociaţiilor producătorilor individuali pe diverse profile agricole, la nivelul comunelor. După cum relevă situaţiile statistice pînă la data curentă au fost înfiinţate doar 5 asociaţii de acest fel, acţiunea — aşa după cum sublinia şi tovarăşul Ioan Haras, înregistrînd un puls nesatisfăcător. S-a subliniat că factorii de conducere ai consiliilor populare trebuie să acţioneze mai prompt pentru lămurirea cetăţenilor privind avantajele acestei forme superioare de organizare. Considerăm utilă ideea realizării unor schimburi de experienţă cu asociaţii similare, fruntaşe, din judeţele Prahova şi Argeş care deţin deja in conturile active ale realizărilor valori însumînd milioane. De reţinut că constituirea acestor asociaţii trebuie să se facă dirijat luindu-se în considerare specificul zonei respective Menţionăm de asemenea ca fiind prezentă pe agenda dezbaterilor evoluţia situaţiei din actuala campanie agricolă de primăvară — pregătirea terenurilor pentru însămînţat (doar 64 la sută din suprafaţa planificată), începerea însămînţărilor, modul cum decurg lucrările mecanice pe terenurile agricole ş.a. Intr-un cuvînt, încercînd să subliniem sintetic oportunitatea dezbaterilor putem spune că plenara a constituit cadrul de jalonare a unor activităţi prioritare pentru perioada imediat următoare (adoptîndu-se și un plan de măsuri) de găsire și promovare a unor idei comune, eficiente pentru o derulare cît mai bună a muncii în satele și comunele necooperativizate. Pe şantierele construcţiei de locuinţe .Urmare din pag . port cu obiectivele de amploare ale întreprinderii, credem că acestea pot fi considerate sarcini minime. Şi poate nu ar fi lipsit de sens ca, în adunările generale, fiecare utecist să se angajeze în realizarea a cel puţin o sarcină de producţie pe lună in plus faţă de cele obişnuite, tocmai avind în vedere deficitul de forţă de muncă al întreprinderii. Ideea ne-a sugerat-o discuţia cu mozaicarul Nicolae Velţan (org. nr. 6), de curînd şi membru de partid, care, mîndru că face parte din cea mai bună echipă de mozaicari din şantierul V. Aaron, ne-a mărturisit că ne lingă hotărîrea de a-şi depăşi în fiecare lună sarcinile de producţie, şi-a propus să se ocupe de un proaspăt coleg de echipă, Ion Şebănici, pentru a-i ajuta să se ridice citi mai repede la nivelul de exigenţă al echipei. Că nu este imposibilă realizarea sarcinilor de plan pentru constructorii de locuinţe sibieni — ne-au demonstrat-o oamenii din formaţia de dulgheri-montori condusă de maistrul Wili Spielhaupter. Deşi batea un vînt puternic, ei îşi vedeau îndîrjiţi de lucru la blocul 74 „Profitînd de automacara, zilele acestea am lucrat în două schimburi prelungite — ne spune maistru!. Vom lucra în continuare in schimburi prelungite, dar aşteptăm macaraua, materiale şi... poate ne va ajuta şi timpul“. Despre tinerii din subordinea sa, maistrul Spielhaupter ne-a spus doar că „sunt buni“. L-am rugat să ne dea numele celor mai buni dintre cei buni Şi din exemplele sale am reţinut trei: Grigore Puşcuţă, Petre Iordache şi Vasile Ciovică, toţi dulgheri-montan, „tineri ca vîrstă, nu şi în formaţia noastră, pentru că lucrez cu ei de 5—6 ani“. Edilitar-gospodăreşti Cîteva preocupări ale gospodarilor orlăţeni pe 1979: ■ Se preconizează construirea a încă două blocuri de locuinţe, unul pentru specialiştii complexului zootehnic, şi va fi amplasat in apropierea acestei unităţi şi celălalt în zona centrală a localităţii. ■ La sfîrşitul semestrului 1979 va fi dat în folosinţă blocul de locuinţe din centrul civic. Avînd 16 apartamente, beneficiind de încălzire centrală, canalizare, apă, este prevăzut la parter cu spaţii comerciale (240 mp) cuprinzînd o expoziţie de mobilă cu vînzare şi unitate alimentară cu autoservire. ■ Actualmente se lucrează la: curăţirea albiilor rîurilor şi la uzarea malurilor, executîndu-se cca. 2 km., din cei 5 planificaţi; întreţinerea zonelor verzi din centrul comunei şi crearea altora pe malul Cibinului; reparaţii de străzi (str. Victoriei a fost reparată, pe o suprafață de 1 500 mp. Formaţiile tineretului (Urmare din pag I) cât din sălile instituţiilor proprii de cultură expoziţii permanente, vizitate şi apreciate de un mare număr de tineri. Revenind însă la faza de masă a festivalului, înainte de intrarea în concurs, credem că este important să apreciem că formaţiile tineretului au prezentat peste 600 de spectacole de diferite genuri, nu numai în săli de spectacole, ci şi în săli de clasă, pe şantiere, în tabere de muncă patriotică (şantierele Rovinari şi Dunărea-Marea Neagră) fiind prezente, de asemenea, la toate marile manifestări organizate pe plan judeţean. Rezultate foarte bune au obţinut şi formaţiile instituţiilor proprii de cultură, respectiv cele ale Casei de cultură a tineretului din Siriu şi ale Clubului tineretului din Mediaş, care în faza judeţeană au obţinut 6 locuri I, ceea ce atestă preocupările şi seriozitatea cu care se munceşte. — Cum s-au materializat preocupările în domeniul creaţiei tehnico-ştiinţifice a tineretului? — Amintind doar că au fost organizate pînă în prezent 4 expoziţii de creaţie a tineretului, că au fost organizate trei sesiuni de comunicări tehnico-ştiinţifice, că participarea tinerilor elevi la o asemenea sesiune s-a materializat în 7 premii şi două brevete — creionăm sugestiv intensa activitate desfăşurată şi în acest domeniu al creaţiei. — Ce se impune in continuare pentru îndeplinirea tuturor dezideratelor festivalului? — Important este ca acum, cînd cele 40 de formaţii proprii ale tineretului se pregătesc asiduu pentru faza zonală a festivalului, forurile competente să asigure o permanenţă în activitatea acestora, în aşa fel incit publicul larg să se bucure de aceste realizări , întrucît această amplă manifestare culturală „Ciitarea României" trebuie să fie în primul rînd festivală şi apoi competiţie Aceleaşi cerinţe se impun şi celorlalte formaţii, care nu au reuşit să promoveze in etapele superioare, care nu trebuie să fie „condamnate“ la dispariţie, drumul lor firesc fiind acela al pregătirii convnue, al autodepăşirii, prin prezenţa permanentă în faţa oamenilor muncii, în căminele pentru tineret, internate şcolare, şantiere de muncă, etc. ■ in Festivalul naţional „Cintarea României" Un. Natura nu l-a dotat cu o inteligenţă deosebită, dar şi-a luat revanşa, înzestrîndu-l cu o lene imensă, din aceea care dospeşte şi te face să asuzi pe la subţiori numai cînd auzi cocoşii cucurigînd în zori, semn că pentru majoritatea oamenilor începe o nouă zi de muncă. Aşa că „eroul“ nostru, socotindu-se din copilărie un fel de plantă exotică in vază de cristal de Murano, şi-a cultivat trîndăvia cu dragoste şi consecvenţă. De şcoală s-a lăsat după ce-a învăţat să-şi scrie numele cu litere şchioape de tipar, să numere pînă la 10 şi să fumeze cu ţigara ascunsă sub limbă. Apoi a început să se distreze agăţând de cozile potăilor de pripas cutii de conserve in care înotaseră cândva, pînă la gît „vioii“, grundări din bălţile Dunării şi dînd vişine îmbătate raţelor vecinului, de li se alterau coardele vocale şi măcăiau pe două voci cu frunţile proptite în ţarina drumului. Cînd i-a mijit mustaţa s-a apucat de lucruri mai serioase, stătea lipit cu spinarea de colţul gardului şi-şi bătea umbra cu-o urzică moartă, să nu se-aşeze muştele pe ea. Şi tot aşa pînă cînd, sfătuit să facă un lucru util, s-a însurat ca să scape de-o grijă şi să zică — dacă l-o întreba cineva — că a intrat în rîndul oamenilor. N-a putut însă rezista obligaţiilor de soţ şi tată, aşa câ-ntr-o zi a spart puşculiţa copiilor, s-a-nfundat în prima circiumă şi-a dat-o pe secărică pînă i s-au încleştat fălcile şi i s-au bulbucat ochii. In bezna lui alcoolică, ce seînteie a fi licărit, nu ştiu, dar de a doua zi a început să înveţe temeinic. Auzise el că „dacă n-ai carte, n-ai parte“, aşa că s-a iniţiat în... jocul de cărţi, prinzînd cu uşurinţă toate şmecheriile escrocilor de meserie. Apoi s-a stabilit în Cristian şi-a deschis un fel de cazino pe „XXN Street“, unde organiza nesfârşite partide în care le golea buzunarele vecinilor. Mamele şi soţiile acestora ajunseseră să dosească banii şi hainele prin grădini, fiindcă insul — care „prindea" cînd dorea careu de aşi sau ful de popi — dacă partenerii rămîneau fără bani „accepta“ să joace şi pe hainele acestora, evaluînd la 10 Iei perechea de pantaloni. 20 de iei cămaşa în carouri. 15 lei pantofii purtaţi mai mult de-o săptămînă ... Acum „muncea“ pe rupte câte 10—12 ore pe noapte şi nu se mai văita că i s-a spânzurat norocul încă de cînd era copil. De teamă să nu i se-ncreţească prea tare creierul de atîta „activitate intelectuală", îşi lua din cînd în cînd cite-o vacanţă — pe banii fraierilor — dăruindu-se cu har şi pasiune chiolhanurilor stropite din belşug cu vin de Apold (satul său de baştină). „Afacerea“ a prosperat un timp, apoi a avut o „întâlnire“ mai dură care s-a încheiat... cu cîntec și jucătorul nostru profesionist s-a ales cu 3 luni închisoare. Deocamdată... E. CANDID as al trîndăviei gffbm» Pgo 3 Satele şi oraşele judeţului (Urmare din pag 1) se socotesc mai mărginaşe. Rezultate mai bune s-au obţinut şi prin repartizarea judicioasă a unor zone din localităţile judeţului, pe unităţi economice, instituţii etc. faptul antrenînd in întrecere colective largi de oameni ai muncii, membri ai diferitelor organizaţii de masă şi obşteşti. In unele localităţi — Biertan, Şeica Mare, Şura Mică, Miercurea, Valea Viilor — au fost lansate chemări la întrecere între circumscripţii electorale, sub genericul „Cea mai frumoasă circumscripţie" urmărindu-se cu precădere: zugrăvirea faţadelor caselor, curăţirea rigolelor, repararea gardurilor etc. În acelaşi scop, în Chirpăr, Blăjel, Ocna Sibiului. Şura Mică s-au folosit cu deosebit succes şi gazetele satirice de stradă în „oglinda“ cărora s-au văzut cei care nu s-au alăturat obştii. Cu toate bunele rezultate obţinute, în activitatea unor comitete şi birouri executive s-au manifestat o seamă de neajunsuri în ce priveşte folosirea eficientă a formelor organizatorice pentru antrenarea cetăţenilor la acţiunile edilitar-gospodăreşti. Astfel, la Păuca, Ludoş, Hoghilag, Laslea ş.a. sarcinile cuprinse în planurile anuale de muncă patriotică n-au fost defalcate pe circumscripţii electorale şi gospodării cetăţeneşti şi, ca urmare, rezultatele obţinute pe linia bunei gospodăriri şi înfrumuseţări au fost slabe, acţiunile desfăşurîndu-se la întîmplare. La Gura Rîului, Cirlos, Roşia, Poiana, Aţei, s.a. evidenţele privind efectuarea activităţilor de muncă patriotică şi a contribuţiei în muncă a cetăţenilor n-au fost conduse corespunzător, din care cauză, anual, au rămas neefectuate un număr însemnat de zile de muncă. De asemenea, la Şelimbăr. Avrig. Brodeni. Orlat. Şura Mare. Porumbacu de Jos ş.a n-a fost stabilită contribuţia in muncă pentru organizaţiile cooperatiste şi obşteşti. Pentru ca activitatea de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţilor judeţului Sibiu să se desfăşoare in acest an la un nivel şi mai ridcar, se impune, între altele: ■ să se generalizeze metoda ca in sesiunile consiliilor populare şi în şedinţele de comitet (birou) executiv, deputaţii să prezinte informări asupra stadiului realizării lucrărilor din circumscripţiile de care răspund; ■ să se extindă în fiecare localitate organizarea întrecerilor între circumscripţiile electorale sub genericul: „Cea mai frumoasă circumscripţie“, iar luna aprilie să se declare „Luna curăţeniei''; ■ cu ocazia sărbătorilor legale să se organizeze acţiuni de curăţenie în toate localităţile: zugrăvirea faţadelor, repararea gardurilor, curăţirea rigolelor, şanţurilor etc.; ■ în toate localităţile care au navetişti să fie organizate acţiuni speciale în zilele de duminică sau în funcţie de schimburile în care lucrează aceştia; ■ să se generalizeze metoda de popularizare prin staţiile de radioficare, gazetele de perete, gazetele satirice de stradă a acţiunilor realizate şi a obiectivelor propuse pentru viitor, evidenţiindu-se cetăţenii, circumscripţiile şi unităţile care obţin cele mai bune rezultate.