Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1979 (Anul 31, nr. 6825-6901)
1979-07-01 / nr. 6825
Ia Tot un ii se- Săepîiaia iva- Vea De u 9,00 bum Caelia iene tare.rial: crtful .Cu&otdi- M Sen- Pre- 19,00 Pererire .Arruizică 20.20 Sen-Pre-Profilorele- 3 1979 Insirele 6,15; ilina ăr iii 1,30. •agi- 12; 8,30. «lui: ' o 10; de 8 ti Călo-20. rsut: °-3,45; ipresâ io; i.i.. ■ tn 16; de ora «tarele", i 20. Mai: tea", i 20. 9 mo i.o-4,30; „Actrele 6,30; •etu:ur»l - io; ?o. •*ul: rry", 3,43; iere- tiore- 8,30; iale: iit", 70. 1 r două călinști ,adearuncări ales , monten,torul turile pringraxime grade. Anul XXXI, rer. 6825 TRIBUNA SIBIULUI ŞEDINŢA COMUNA a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P. C. R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România (Urmare din pag. I) acordă un rol deosebit cercetării teoretice și fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de asemenea, proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pină în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Programul orientează eforturile în direcţia punerii in valoare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor neclasice — energia solară, eoliană, geotermică şi altele — în scopul satisfacerii cerinţelor de consum in creştere impuse de dezvoltarea în ritm accelerat a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilului — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului un ritm înalt al economiei naţionale, al ridicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi Guvernul Republicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al Xll-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pină in 1990, proiectul Programului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pină in 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă in 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi au hotărit ca, pe baza observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul şedinţei, acestea să fie îmbunătăţite, urmind ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al guvernului, tovarăşul Nic Verdeţ, a prezentat o informare cu privire la şedinţa jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au luat act cu deosebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.E.R. Totodată, a fost aprobată activitatea delegaţiei române la incrările celei de a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns intru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însemnătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, in scopul propăşirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România in întreaga activitate C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămint al fiecărei ţări, in vederea îndeplinirii in condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. in faza actuală, superioară, în care se găseşte construcţia noii orînduiri în ţările socialiste, pentru soluţionarea corespunzătoare a problemelor complexe ce stau în faţa acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. in direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adîncirii specializării şi cooperării in producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adincirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţelegerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recentei sesiuni C.A.E.R. deschid perspectiva intensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, în interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru înfăptuirea de către organismele noastre economice a prevederilor înscrise în documentele adoptate de sesiune, exprimind hotărirea fermă a României de a participa în continuare in mod activ la colaborarea în cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la realizarea înţelegerilor stabilite în interesul progresului economic şi social al tuturorstatelor membre. ★ In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita de stat efectuată in ţara noastră, in perioada 23—211 iunie, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat deplina aprobare şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor rodnice ale convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, care şi-au găsit o pregnantă expresie in Declaraţia solemnă comună semnată de cei doi şefi de stat la încheierea vizitei. Declaraţia solemnă comună reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strîns, atît pe plan bilateral, cît şi pe arena internaţională, in folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii in Europa şi in întreaga lume. Comitetul Politic Executiv a relevat că dialogul româno-cipriot la nivel înalt a conferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată dorinţa României şi Ciprului de a imprima un ritm susţinut cooperării şi colaborării românocipriote, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, precum şi în alte domenii de interes comun. A fost exprimată convingerea că dezvoltarea şi diversificarea acestor raporturi în toate domeniile corespund aspiraţiilor comune de progres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a destinderii şi colaborării internaţionale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a subliniat importanţa schimbului de opinii intre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evidenţiat existenţa unei largi apropieri şi similitudini a poziţiilor celor două ţări in problemele care confruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noastre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza respectării independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi nealinierii Republicii Cipru, a asigurării convieţuirii paşnice a celor două comunităţi cipriote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă problemelor instaurării unui climat trainic de pace şi colaborare în Balcani şi în zona Mediteranei, edificării securităţii şi dezvoltării cooperării în Europa, traducerii în viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv in ceea ce priveşte adoptarea de măsuri practice de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută destinderea, atit pe continentul nostru, cît şi în întreaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai strîns pe arena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între state, pentru trecerea la măsuri concrete, practice, de dezarmare şi în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice internaţionale, pentru înfăptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobînd în unanimitate documentele şi înţelegerile stabilite cu prilejul vizitei, al convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri corespunzătoare pentru aplicarea lor în viaţă, pentru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Cipru, dintre popoarele celor două ţări, in folosul şi spre binele lor, al cauzei progresului, înţelegerii şi păcii în lume. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de asemenea, probleme ale muncii curente de partid și de stat. Pag. 3 De ziua constructorilor dle maşini Sarcinile de export, onorate în avans După cum ne-a informat Gh. Creţulescu, vicepreşedinte al comitetului sindicatului de la „Independenţa“ Sibiu, unitatea a reuşit să-şi onoreze, cu un avans de două zile, sarcinile la export pe semestrul 1. Printre ultimele produse livrate figurează granulatoare giratorice — în N. P Polonă, utilaj metalurgic — în fi D. Germană şi piese de schimb şi utilaje tehnologice pentru beneficiari din Africa şi Asia O contribuţie esenţială la realizarea acestui succes şi-au adus-o secţiile mecanică II şi III şi cazangerie, respectiv echipele conduse de Mihai Bausmerth, Dumitru Ţubrea, Vasile Todea (mec. III), Isaia Iupean, Hie Solomon (cazangerie), precum şi maiştrii D. Dăncăneţ, Fr. Drotlef şi K. Henter. Constructorul de 24 karate Secţia montaj remorci. Soli de metal răsăreau din toate părţile; în arderea lor fascinantă rîurile de metal topit al electrozilor pecetluiau legături trainice .. în această pătimaşă îmbrăţişare a omului cu metalul l-am cunoscut pe comunistul Toma Călin, „unul din vajnicii muncitori din galeria de 24 de karate a constructorilor de maşini de la Mîrşa", cum îl caracteriza, succint, însoţitorul meu, ing. Ilarie Munteanu, directorul întreprinderii. Muncitor, de o vîrstă cu noua industrie românească, sudorul Toma Călin s-a format ca om, mai apoi ca bun comunist la şcoala aspră a muncii din Mîrşa. „Cînd, în urmă cu am am scos prima autobasculantă de 5 tone am fluierat a mirare, minunîndu-ne ca de ceva nemaivăzut! Căram cu spinarea subansamblele şi ne împrumutam unul altuia barosul... Acum ?! Priviţi colosul acela de 100 de tone! Tot noi l-am scos. Tot cu sudoare, dar acum ne ajută tot felul de maşini şi agregate, ne ajută gîndirea tehnică românească, îi mai simplu, mai uşor. Avem totul la dispoziţie. Numai să munceşti. Nu priouim. Bine şi foarte bine". .. îşi aminteşte de începuturi. Uneori venea de la Săcăujie sau pleca spre casă pe jos, cale de vreo 15 kilometri, trecînd Oltul pe gheaţă. Uneori se mai rupea. . Cîştiga 900 de lei lunar. Acum rar se duce acasă cu ceva mai puţin de 4 000 îmi povesteşte de forţă, acolo unde, în dogoarea focului nestins, a învăţat cu adevărat ce-i munca, s-a călit pentru vremurile de astăzi. în aproape 20 de ani de muncă a topit în construcţiile metalice electrozi în greutate de peste 70 tone. Reprezentantul oamenilor muncii în C.O.M., Toma Călin îmi spune cu mîndrie: „lotul acesta de remorci trebuia gătat prin 10 iulie. Noi am botflitt să-l scoatem de ziua noastră - Ziua constructorilor de "nasiai. Şi l-am scos". Este un dar frumos şi meritat al mîrşenilor pentru toţi confraţii lor de pe geografia industriei •*"România socialistă lui Toma Călin Mărgineanu, Urel Căpăţînă, Prodea şi ai fruntaşi din golemrilor de 24 de baren Mîrşa. IUCIAN JIMAN Să nu uităm zicala cu „paza bună... La punctul de prevenire şi stingerea incendiilor improvizat în terenul „Rogoase" al Cooperativei agricole de producţie din Brateiu, maiorul V. Neacşu de la Grupul judeţean de pompieri proba o coasă. Fără succes, la prima mişcare, coasei i-a sărit... coada. „Asta-i unealtă — a exclamat maiorul cu năduf. Cu aşa ceva vreţi să protejaţi cultura?" După cum se ştie Ministerul Agriculturii a emis Ordinul 150 in care se prevede detaliat ce anume trebuie să cuprindă un asemenea punct. In clipa cînd am făcut comparaţia intre ce este cu ce ar trebui să fie ne-am dat seama că punctul era de fapt o simplă formalitate pentru a nu se spune că s-a început secerişul fără măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor. Ordinul prevedea coase şi aici se găseau numai două şi acelea nu se puteau întrebuinţa. In ce priveşte măturile de nuiele doar două erau corespunzătoare. Stingătoarele nu erau din cele recomandate şi lipsea cu desăvîrşire apa în vase deschise. „Am verificat şi alte puncte — ne-a spus maiorul V. Neacşu. Doar în puţine cazuri a putut da calificativul satisfăcător. Direcţia generală a agriculturii judeţului a intirntat cu unele acţiuni. De pildă eu am fost trimis astăzi (28.VI.) să fac instructajul S.M.A. Tirnava cu oamenii care participă la campania de seceriş deja de două zile. Sunt de semnalat şi alte neajunsuri în unităţile cooperatiste din componenţa Consiliului unic agroindustrial Tirnava. A început secerişul şi nu peste tot locurile unde urmează să fie depozitate paiele au fost pregătite corespunzător. Or, terenul trebuie grabnic eliberat în vederea însămînţării cu porumb cultură dublă. Cum să eliberezi terenul cînd n-ai unde să depozitezi paiele? Improvizaţiile şi in acest compartiment nu sînt de dorit. Iată de ce revenim: conducerile unităţilor agricole au datoria să organizeze campania de seceriş în mod exemplar şi, cu tot volumul mare de muncă, să iniţieze asemenea măsuri încît nici unul din compartimentele ansamblului de activităţii, din această perioadă, să nu fie scăpat din vedere! (I.F.) SECERIŞ ’79