Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1979 (Anul 31, nr. 6825-6901)

1979-07-01 / nr. 6825

Ia Tot un ii se- Să­­epî­­iaia iva- Vea De u 9,00 bum Ca­­eli­­a iene tare.­rial: crtful .Cu­­&ot­­di- M­ Sen- Pre- 19,00 Per­­erire .A­rru­izică 20.20 Sen-Pre-Pro­filor­­ele- 3 1979 Ins­­irele 6,15; ilina ăr iii 1,30. •agi- 12; 8,30. «lui: ' o 10; de 8 ti Căl­o-20. rsut: °-3,45; ipre­sâ io; i.i.. ■ tn 16; de ora «tar­­ele", i 20. Mai: tea", i 20. 9 m­o­­ i.­o-4,30; „Ac­trele 6,30; •etu­:ur»l - io; ?o. •*ul: rry", 3,43; iere­- ti­­ore- 8,30; iale: iit", 70. 1 r două căl­inș­ti ,adea­ru­­ncări ales , mo­­nten­­,torul turile prin­­gra­­xime grade. Anul XXXI, rer. 6­825 TRIBUNA SIBIUL­UI ŞEDINŢA COMUNA a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P. C. R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România (Urmare din pag. I) acordă un rol deosebit cercetării teoretice și fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de asemenea, proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pină în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2­000. Programul orientează eforturile în direc­ţia punerii in valoare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor ne­­clasice — energia solară, eoliană, geotermică şi altele — în scopul satisfacerii cerinţelor de consum in creştere impuse de dez­voltarea în ritm accelerat a economiei naţionale, de ri­dicare continuă a nivelului de trai al întregu­lui popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economi­sire a energiei şi combustibilului — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului un ritm înalt al economiei naţionale, al ridicării nive­lului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice şi Sociale şi Guvernul Republicii So­cialiste România au aprobat proiectul de Di­rective ale Congresului al Xll-lea al Partidu­lui Comunist Român cu privire la planul cin­cinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dez­voltării economico-sociale a României pină in 1990, proiectul Programului de cercetare ştiin­ţifică şi dezvoltare tehnologică pină in 1990 şi orientările principale pînă în anul 2­000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvol­tare în domeniul energiei pînă in 1990 şi o­­rientările principale pînă în anul 2­000 şi au hotărit ca, pe baza observaţiilor şi propuneri­lor făcute în cadrul şedinţei, acestea să fie îmbunătăţite, urmind ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al gu­vernului, tovarăşul N­ic Verdeţ, a prezentat o informare cu privire la şedinţa jubiliară a se­siunii Consiliului de Ajutor Economic Reci­proc. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem şi guvernul au luat act cu deosebită satisfacţie de primirea căldu­roasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, participanţilor la şedinţa jubi­liară a C.A.E.R. Totodată, a fost aprobată ac­tivitatea delegaţiei române la incrările celei d­e a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de A­­jutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns intru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat în­semnătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, in scopul pro­păşirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România in întreaga activitate C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, su­veranităţii naţionale şi liberului consimţămint al fiecărei ţări, in vederea îndeplinirii in condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribu­ţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. in faza actuală, superioară, în care se găseşte construcţia noii orînduiri în ţările socialiste, pentru soluţionar­ea corespun­zătoare a problemelor complexe ce stau în faţa acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comi­tetul Politic Executiv a relevat necesitatea o­­rientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. in direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, com­bustibil şi energie ale ţărilor membre, adîn­­cirii specializării şi cooperării in producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, pre­cum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adinci­­rii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că în­ţelegerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recentei sesiuni C.A.E.R. deschid perspectiva intensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, în interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru înfăptuirea d­e către organismele noas­tre economice a prevederilor înscrise în docu­mentele adoptate de sesiune, exprimind hotă­­rirea fermă a României de a participa în con­tinuare in mod activ la colaborarea în cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la reali­zarea înţelegerilor stabilite în interesul progre­sului economic şi social al tuturor­­statelor membre. ★ In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privi­re la vizita de stat efectuată in ţara noastră, in perioada 23—211 iunie, la invitaţia preşedin­telui Republicii Socialiste România şi a tova­răşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Repu­blicii Cipru, Spyros Kyprianou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat deplina aprobare şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor rodnice ale convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Ky­prianou, care şi-au găsit o pregnantă expre­sie in Declaraţia solemnă comună semnată de cei doi şefi de stat la încheierea vizitei. Declara­ţia solemnă comună reafirmă hotărirea Republi­cii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strîns, atît pe plan bilateral, cît şi pe arena internaţională, in fo­losul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apro­pierii, înţelegerii şi păcii in Europa şi in în­treaga lume. Comitetul Politic Executiv­ a relevat că dia­logul româno-cipriot la nivel înalt a conferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată do­rinţa României şi Ciprului de a imprima un ritm susţinut cooperării şi colaborării româno­­cipriote, în domeniile politic, economic, tehni­­co-­ştiinţific şi cultural, precum şi în alte do­menii de interes comun. A fost exprimată con­vingerea că dezvoltarea şi diversificarea a­­cestor raporturi în toate domeniile corespund aspiraţiilor comune de progres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a des­tinderii şi colaborării internaţionale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a sub­liniat importanţa schimbului de opinii intre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Ky­prianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evi­denţiat existenţa unei largi apropieri şi simili­tudini a poziţiilor celor două ţări in proble­mele care confruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noastre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza respectării independenţei, suveranităţii, inte­grităţii teritoriale, unităţii şi nealinierii Repu­blicii Cipru, a asigurării convieţuirii paşnice a celor două comunităţi cipriote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Ky­prianou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă problemelor ins­taurării unui climat trainic de pace şi colabo­rare în Balcani şi în zona Mediteranei, edifi­cării securităţii şi dezvoltării cooperării în Europa, traducerii în viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv in ceea ce priveşte adoptarea de măsuri practice de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută destinderea, atit pe continentul nostru, cît şi în întreaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai strîns pe a­­rena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între sta­te, pentru trecerea la măsuri concrete, prac­tice, de dezarmare şi în primul rînd de dezar­mare nucleară, pentru lichidarea subdezvoltă­rii şi instaurarea noii ordini economice inter­naţionale, pentru înfăptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobînd în unanimitate documentele şi în­ţelegerile stabilite cu prilejul vizitei, al con­vorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Exe­cutiv a stabilit măsuri corespunzătoare pentru aplicarea lor în viaţă, pentru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Cipru, dintre popoarele ce­lor două ţări, in folosul şi spre binele lor, al cauzei progresului, înţelegerii şi păcii în lume. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de a­­semenea, probleme ale muncii curente de par­tid și de stat. Pag. 3 De ziua constructori­lor dle maşini Sarcinile de export, onorate în avans După cum ne-a informat Gh. Creţulescu, vicepreşedinte al comitetului sindicatului de la „Independenţa“ Sibiu, unitatea a reuşit să-şi onoreze, cu un avans de două zile, sarcinile la export pe semestrul 1. Printre ultimele produse livrate figu­rează granulatoare giratorice — în N­. P Polonă, utilaj meta­lurgic — în fi D. Germană şi piese de schimb şi utilaje teh­nologice pentru beneficiari d­in Africa şi Asia O contribuţie esenţială la realizarea acestui succes şi-au a­­dus-o secţiile mecanică II şi III şi cazangerie, respectiv echi­pele conduse de Mihai Bausmerth, Dumitru Ţubrea, Vasile Todea (mec. III), Isaia I­upean, Hie Solomon (cazangerie), pre­cum şi maiştrii D. Dăncăneţ, Fr. Drotlef şi K. Henter. Constructorul de 24 karate Secţia montaj remorci. Soli de metal răsă­reau din toate părţile; în arderea lor fascinantă rîurile de metal topit al electro­zilor pecetluiau legături traini­ce .. în această pătimaşă îm­brăţişare a omului cu metalul l-am cunoscut pe comunistul Tom­a Călin, „unul din vajnicii muncitori din galeria de 24 de karate a­ constructorilor de ma­şini de la Mîrşa", cum îl ca­racteriza, succint, însoţitorul meu, ing. Ilarie Munteanu, di­rectorul întreprinderii. Muncitor, de o vîrstă cu noua industrie românească, sudorul Tom­a Călin s-a format ca om, mai apoi ca bun comunist la şcoala aspră a muncii din Mîr­­şa. „Cînd, în urmă cu am­ am scos prima autobasculantă de 5 tone am fluierat a mirare, minunîndu-ne ca de ceva ne­maivăzut! Căram cu spinarea subansamblele şi ne împrumu­tam unul altuia barosul... A­­cum ?! Priviţi colosul acela de 100 de tone! Tot noi l-am scos. Tot cu sudoare, dar acum ne ajută tot felul de maşini şi a­­gregate, ne ajută gîndirea teh­nică românească, îi mai simplu, mai uşor. Avem totul la dispo­ziţie. Numai să munceşti. Nu p­­riouim. Bine şi foarte bine". .. îşi aminteşte de începu­turi. Uneori venea de la Săcă­ujie sau pleca spre casă pe jos, cale de vreo 15 kilometri, trecînd Oltul pe gheaţă. Uneori se mai rupea. . Cîştiga 900 de lei lunar. Acum rar se duce acasă cu ceva mai puţin de 4 000 îmi povesteşte de forţă, acolo unde, în dogoarea focului nestins, a învăţat cu adevărat ce-i munca, s-a călit pentru vremurile de astăzi. în aproape 20 de ani de muncă a topit în construcţiile metalice electrozi în greutate de peste 70 tone. Reprezentantul oameni­lor muncii în C.O.M., Tom­a Că­lin îmi spune cu mîndrie: „lo­tul acesta de remorci trebuia gătat prin 10 iulie. Noi am bo­­tflitt să-l scoatem de ziua noas­tră - Ziua constructorilor de "nasiai. Şi l-am scos". Este un dar frumos şi meritat al mîrşe­­nilor pentru toţi confraţii lor de pe geografia industriei •*"­­România socialistă lui Tom­a Călin Mărgineanu, U­rel Căpăţînă,­­ Prodea şi a­i fruntaşi din golem­rilor de 24 de baren Mîrşa. IUCIAN JIMAN Să nu uităm zicala cu „paza bună... La punctul de prevenire şi stingerea incendiilor impro­vizat în terenul „Rogoase" al Cooperativei agricole de pro­ducţie din Brateiu, maiorul V. Neacşu de la Grupul jude­ţean de pompieri proba o coasă. Fără succes, la prima mişcare, coasei i-a sărit... coada. „Asta-i unealtă — a exclamat maiorul cu năduf. Cu aşa ceva vreţi să prote­jaţi cultura?" După cum se ştie Ministe­rul Agriculturii a emis Ordi­nul 150 in care se prevede detaliat ce anume trebuie să cuprindă un asemenea punct. In clipa cînd am făcut com­paraţia intre ce este cu ce ar trebui să fie ne-am­ dat sea­ma că punctul era de fapt o simplă formalitate pentru a nu se spune că s-a început secerişul fără măsuri de pre­venire şi stingere a incendii­lor. Ordinul prevede­a coase şi aici se găseau numai două şi acelea nu se puteau între­buinţa. In ce priveşte măturile de nuiele doar două erau co­respunzătoare. Stingătoarele nu erau din cele recomandate şi lipsea cu desăvîrşire apa în vase deschise. „Am verificat şi alte puncte — ne-a spus maiorul V. Neac­şu. Doar în puţine cazuri a­­ putut da calificativul satisfă­cător. Direcţia generală a a­­griculturii judeţului a int­ir­ntat cu unele acţiuni. De pil­dă eu am fost trimis astăzi (28.VI.) să fac instructaj­ul S.M.A. Tirnava cu­ oamenii care participă la campania de seceriş deja de două zile. Sunt de semnalat şi alte neajunsuri în unităţile coo­peratiste din componenţa Con­siliului unic agroindustrial Tirnava. A în­ceput secerişul şi nu peste tot locurile unde urmează să fie depozitate pa­iele au fost pregătite cores­punzător. Or, terenul trebuie grabnic eliberat în vederea însămînţării cu porumb cul­tură dublă. Cum să eliberezi terenul cînd n-ai unde să de­pozitezi paiele? Improvizaţiile şi in acest compartiment nu sînt de dorit. Iată de ce re­venim: conducerile unităţilor agricole au datoria să orga­nizeze campania de seceriş în mod exemplar şi, cu tot volumul mare de muncă, să iniţieze asemenea măsuri încît nici unul din compartimentele ansamblului de activităţii, din această perioadă, să nu fie scăpat din vedere! (I.F.) SECERIŞ ’79

Next