Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1979 (Anul 31, nr. 6902-6980)

1979-10-02 / nr. 6902

DIN CRONICA ÎNTRE­CERII SOCIALISTE • Intr-un mare număr de unităţi economice din industria judeţului se ac­ţionează cu bune rezultate pentru îndeplinirea pro­gramului suplimentar şi a angajamentelor asumate în întrecere. Importante sporuri de producţie faţă de sarcinile de plan au obţinut colectivele de oa­meni ai muncii de la între­prinderea de piese auto, „Balanţa", „Independenţa", „7 Noiembrie", „Flamura roşie“, „Vitrometan“, în­treprinderea de geamuri, întreprinderea viei şi vi­nului ş.a. De menţionat că industria municipiului Si­biu şi a oraşelor Agnita şi Ocna Sibiului a realizat şi depăşit programul supli­mentar aferent perioadei. • Prin eforturile proprii ale colectivului de ingi­neri, în cadrul între­prinderii „Sibiana“ a fost construită o presă termosudabilă, utilaj care înainte se aducea din im­port. Pe lingă economisi­rea sumei de 200 mii lei valută, noul utilaj asigură şi o importantă reducere a cheltuielilor de producţie. Tot aici, a fost pusă de curînd în funcţiune o ma­şină de ambalat brînză to­pită la porţii paralelipipe­dice de 100 gr. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VA!s OPEAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI, nr. 6 902 Marţi, 2 octombrie 19791 4 pagini, 30 bani REDUCEREA CHELTUIELILOR­ MATERIALE - criteriu de bază al sporirii eficienţei economice O cerinţă majoră a aplică­rii eficiente a noului meca­nism economico-financiar o constituie reducerea cheltuie­lilor materiale de producţie, ca una din sarcinile econo­mice dintre cele mai im­portante pusă în faţa organi­zaţiilor de partid, a comuniş­tilor, a tuturor oamenilor muncii. La recenta consfătui­re de la C.C. al P.C.R. secre­tarul general al partidului a atras din nou atenţia asupra consecinţelor negative pe ca­re le are depăşirea consumu­rilor materiale prevăzute şi a cerut insistent să se stabi­lească măsuri ferme şi efi­ciente pentru reducerea sub norme a consumurilor de ma­teriale, combustibili şi ener­gie electrică. Problema gospodăririi ri­guroase, cu maximă econo­mie a materiilor prime se impune din mai multe consi­derente. Nu mai constituie pentru nimeni un secret că pe plan mondial se manifestă cu pregnanţă criza de com­bustibili. Se impune, aşadar, economisirea şi valorificarea superioară a energiei, com­bustibililor, materiilor prime şi a materialelor. Este o ne­cesitate obiectivă, indiferent de mărimea ţării, poziţia geo­grafică sau gradul de dez­voltare, fiind impusă de o seamă de împrejurări funda­mentale. In primul rînd o creştere considerabilă a di­mensiunilor producţiei şi, în concordanţă cu aceasta, a vo­lumului de energie, combusti­bili, materii prime, materia­le necesare ceea ce implică, desigur, multiple, complexe şi dificile probleme de aprovi­zionare, transport, depozitare, conservare. In al doilea rînd, trebuie subliniat şi, deci, în­ţeles, fără echivoc, caracterul limitat al resurselor materiale şi energetice. Or, în condiţii­le actualei crize mondiale de materii prime, energie şi combustibili economia noastră face eforturi cu totul deosebi­te pentru a importa (la pre­ţuri internaţionale tot mai ri­dicate!), deci utilizînd consi­(Continuare în pag a IV-ai LUCIAN JIMAN Expuneri Astăzi, ora 19, la Casa de cultură a municipiului Mediaş are loc o expunere, pe bază de diapozitive, cu tema „România de azi, văzută de cursanţii Universităţii cultu­­ral-ştiinţifice în excursii“, Susţine prof. Gustav Serva­­tius. Mîine, ora 18, în acelaşi loc se va prezenta expunerea „Socialismul — unica orîn­­duire care asigură rezolvarea umanistă a problemei naţio­nale“. Prezintă prof. Iozsa Beniamin din Sibiu. ★ Fiecare ceas bun de lucru în cîmp, folosit chibzuit, eficient ! ... La baza de recepţie a sfeclei de zahăr tractoarele cu remorci, autocamioanele, atelajele se perindă într-un continuu du-te-vino, semn că oamenii sînt zoriţi să pună cît mai grabnic la dispoziţia întreprinderilor de zahăr re­colta acestui an. Schimbăm cîteva cuvinte despre felul cum decurg preluările cu Nicolae Rusu, şeful de sector din bază, inginerul şef al Consiliului unic agroindus­trial de stat şi cooperatist Dumbrăveni, Petru Aldea, prezent aici, cu delegaţi ai unităţilor. Aflăm că pînă la ora 12, (n.n. 26 sept.) unită­ţile din raza consiliului amin­tit au făcut 20 de transpor­turi. Probleme deosebite la preluare? Obiecţiunile ingine­rului şef Petru Aldea, ale Elenei Neag delegat al C.A.P. Hoghilag vizează doar modul în care se stabileşte proces­­de scăzămînt al impurită­ţilor, uneori acesta fiind mai mare decit cel real. Con­tinuăm dialogul cu ingi­nerul şef al consiliului P. Aldea, procedînd la o inventariere în teren a lu­crărilor executate în ziua des­cinderii noastre (26 septem­brie). • Legume — Toate forţele sunt concentrate la recoltarea verzei de toamnă,­ pe terenu­rile fermei legumicole a C.L.F. Hoghilag, cele 5 ha care au mai rămas în cultură urmînd a fi terminate în 3 zi­le. Am remarcat aici prezența în cîmp a 50 de militari, mun­cind cot la cot cu lucrătorii fermei. Circa 150 de elevi îm­preună cu dascălii lor recol­tau morcovi pentru ace­laşi beneficiar. Mai este de strîns recolta de pe încă 30 de hectare. Supra­faţă deloc neglijabilă consi­dered că de pe cele 25 ha cu pătrunjel nu s-a recoltat încă nimic. Elevii lucrează bine. (Continuare în pag. a III-a) NICOLAE IVAN ­ începi­n­­d cu 1 octombrie a. c. Constructorii de maşini beneficiază de noi ciştiguri suplimentare In concordanţă cu prevederile Programului Partidului Co­munist Român în domeniul ridicării nivelului de trai mate­rial şi spiritual al întregului popor, începînd cu data de 1 octombrie a.c. s-a trecut la majorarea retribuţiilor oame­nilor muncii din alte unităţi cu specific de construcţii de ma­şini şi prelucrarea metalelor (care nu au beneficiat de cea de a doua treaptă a majorării în luna septembrie) şi a alo­caţiilor de stat pentru copii. La nivelul economiei naţionale circa 830 000 de oameni ai muncii - strungari, frezori, lăcă­tuşi etc. - vor beneficia, în conformitate cu Hotărîrea ple­narei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii privind în­făptuirea programului de creştere a nivelului de trai în perioada 1976-1980, de o majorare cu 14,3 la sută, peste media majorării pe economia naţională (13,6 la sută). In acest fel, la numai 3 luni de la aplicarea celei de a doua trepte de majorare a retribuţiilor, circa două milioane de oameni ai muncii, reprezentînd aproape o treime din totalul personalului încadrat în industrie, se bucură de venituri lu­nare sporite substanţial. Astfel, dacă sporul de cîştig lunar în cazul unui strungar a fost de 344 lei după prima etapă, de la 1 octombrie a.c. el va fi de 734 lei, ceea ce repre­zintă la nivelul unui an­­ faţă de perioada anterioară ma­jorării generale - un venit suplimentar de 8 800 lei. La aceasta mai trebuie adăugată şi posibilitatea de îmbunătă­ţire a cîştigurilor, ca urmare a modificărilor şi completă­rilor aduse Legii retribuirii, pe care le-am prezentat pe larg cu alte ocazii. Dar, iată şi cîteva exemple care demonstrează elocvent afirmaţiile de pînă acum: un strungar categ. IV-a, tr. II-a, constr. de maşini A, acord (spor vechime 7 la sută, adaus acord 5 la sută), cîştig total lunar etapa I, 2 227 lei, treapta ll-a 2 617 lei; lăcătuş întreţinere categ. III-a, tr. I, constr. maşini A, regie (spor vechime 5 la sută), 2 206 lei în loc de 1 874 lei, maistru, cl. 26, gradaţia 5, pe grupa III-a de ramuri (spor vechime 10 la sută, adaos acord global 5 la sută), 3 680 lei în loc de 3 330 etc. Precum se ştie, în judeţul nostru ramura construcţiilor de maşini deţine o pondere însemnată, realizînd peste 50 la sută din valoarea producţiei globale. Aceasta înseamnă practic că actuala majorare va echivala cu creşterea cîşti­gurilor celui mai numeros şi mai reprezentativ detaşament de oameni ai muncii sibieni. Faptul prezintă o deosebită im­portanţă, avîndu-se în vedere că tocmai de la membrii a­­cestui detaşament, reprezentat de colectivele de la „Inde­pendenţa", I.P.A.S.,*întreprinderea mecanică Sibiu, I.M. Mîrşa, „Automecanica" Mediaş etc. se aşteaptă o sporire a eforturilor pentru creşterea producţiilor, în condiţii de efi­cienţă economică sporită. Nu ne îndoim că zecile de mii de constructori de maşini din întreprinderile judeţului vor răspunde, cum se cuvine, adică prin noi şi valoroase fapte de muncă, acestei noi dovezi de grijă manifestată de partid şi­­de stat faţă de creşterea nivelului de trai material și spiritual al celor ce muncesc. Plimbarea de duminică Sibiul este un oraş frumos. Susţinem acest lucru noi si­­bienii şi-l recunosc oamenii din ţară şi de peste hotare ca­re ne vizitează. La Sibiu, noul se află într-o fericită relaţie cu vechiul, străzile înguste convergînd către marile bu­levarde asemenea unor pîraie către marile rîuri, casele vechi trăind nestînjenite în umbra blocurilor turn, sau în preajma blocurilor turn, ate­lierele cooperaţiei meşteşugă­reşti alăturîndu-se ciudat ma­rilor hale industriale ale ur­bei, cîndva, demult, şi ele un fel de ateliere, edificiile cultu­rale cu tradiţie înmănunchin­­du-se laolaltă cu noile înălţări socialiste într-un snop de aur ce înnobilează spiritul urbei de pe malurile Cibinului. în general, toţi cei aproape o sută şaizeci de mii de si­bieni susţin că-şi cunosc foar­te bine oraşul. Mulţi ştiu pe dinafară numele a zeci de străzi. Mulţi cunosc pe dinafa­ră mare parte din exponatele aflate în muzeele oraşului. Mulţi, însă, deşi sibieni, cu­nosc oraşul doar din auzite, din citire. Străbătîndu-l în goana maşinii, în goana auto­buzului, mereu grăbiţi, mereu privind în lungul aceloraşi străzi, uitînd oraşul pe care poate l-au ştiut cîndva, refu­­zind posibilitatea de a-l învă­ţa dacă nu l-au cunoscut pe îndelete niciodată. Duminica trecută, în ultima zi a lunii septembrie, am ple­cat intr-o „călătorie" de cu­noaştere a Sibiului, a oraşu­lui de jos, a oraşului vechi. Surprizele nu m-au ocolit, în primul rînd numele unor străzi pe care numai o fostă vatră breslelor le poate justifica. Trecînd pe strada Olarilor am încercat să des­copăr dincolo de „ochii“ ca­selor măcar o roată a olaru­lui. N-am izbutit, deși strada se desfășura ase­menea unor „imprimeuri" desenate pe „pintecele“ unei oale de lut... Am colindat mulţime de străzi ale vechiului oraş, unele strimte cit să permită doar trecerea unui cărucior, pavate ciudat, mărginite de case cu acoperişuri semănînd cu nişte aripi uriaşe acoperite cu solzi, cu ferestre acoperite de obloa­ne ca de nişte ochelari fumu­rii, cu curţi despărţite de vă­zul lumii de ziduri şi porţi ca de cetăţi în miniatură, toate (Continuare în pag. a III-a) RADU SELEJAN Piaţa Republicii din Sibiu - centrul „oraşului de sus" - văzută din Turnul sfatului Foto: FRED NUSS

Next