Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1979 (Anul 31, nr. 6902-6980)
1979-10-02 / nr. 6902
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE • Intr-un mare număr de unităţi economice din industria judeţului se acţionează cu bune rezultate pentru îndeplinirea programului suplimentar şi a angajamentelor asumate în întrecere. Importante sporuri de producţie faţă de sarcinile de plan au obţinut colectivele de oameni ai muncii de la întreprinderea de piese auto, „Balanţa", „Independenţa", „7 Noiembrie", „Flamura roşie“, „Vitrometan“, întreprinderea de geamuri, întreprinderea viei şi vinului ş.a. De menţionat că industria municipiului Sibiu şi a oraşelor Agnita şi Ocna Sibiului a realizat şi depăşit programul suplimentar aferent perioadei. • Prin eforturile proprii ale colectivului de ingineri, în cadrul întreprinderii „Sibiana“ a fost construită o presă termosudabilă, utilaj care înainte se aducea din import. Pe lingă economisirea sumei de 200 mii lei valută, noul utilaj asigură şi o importantă reducere a cheltuielilor de producţie. Tot aici, a fost pusă de curînd în funcţiune o maşină de ambalat brînză topită la porţii paralelipipedice de 100 gr. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VA!s OPEAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI, nr. 6 902 Marţi, 2 octombrie 19791 4 pagini, 30 bani REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE - criteriu de bază al sporirii eficienţei economice O cerinţă majoră a aplicării eficiente a noului mecanism economico-financiar o constituie reducerea cheltuielilor materiale de producţie, ca una din sarcinile economice dintre cele mai importante pusă în faţa organizaţiilor de partid, a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. La recenta consfătuire de la C.C. al P.C.R. secretarul general al partidului a atras din nou atenţia asupra consecinţelor negative pe care le are depăşirea consumurilor materiale prevăzute şi a cerut insistent să se stabilească măsuri ferme şi eficiente pentru reducerea sub norme a consumurilor de materiale, combustibili şi energie electrică. Problema gospodăririi riguroase, cu maximă economie a materiilor prime se impune din mai multe considerente. Nu mai constituie pentru nimeni un secret că pe plan mondial se manifestă cu pregnanţă criza de combustibili. Se impune, aşadar, economisirea şi valorificarea superioară a energiei, combustibililor, materiilor prime şi a materialelor. Este o necesitate obiectivă, indiferent de mărimea ţării, poziţia geografică sau gradul de dezvoltare, fiind impusă de o seamă de împrejurări fundamentale. In primul rînd o creştere considerabilă a dimensiunilor producţiei şi, în concordanţă cu aceasta, a volumului de energie, combustibili, materii prime, materiale necesare ceea ce implică, desigur, multiple, complexe şi dificile probleme de aprovizionare, transport, depozitare, conservare. In al doilea rînd, trebuie subliniat şi, deci, înţeles, fără echivoc, caracterul limitat al resurselor materiale şi energetice. Or, în condiţiile actualei crize mondiale de materii prime, energie şi combustibili economia noastră face eforturi cu totul deosebite pentru a importa (la preţuri internaţionale tot mai ridicate!), deci utilizînd consi(Continuare în pag a IV-ai LUCIAN JIMAN Expuneri Astăzi, ora 19, la Casa de cultură a municipiului Mediaş are loc o expunere, pe bază de diapozitive, cu tema „România de azi, văzută de cursanţii Universităţii cultural-ştiinţifice în excursii“, Susţine prof. Gustav Servatius. Mîine, ora 18, în acelaşi loc se va prezenta expunerea „Socialismul — unica orînduire care asigură rezolvarea umanistă a problemei naţionale“. Prezintă prof. Iozsa Beniamin din Sibiu. ★ Fiecare ceas bun de lucru în cîmp, folosit chibzuit, eficient ! ... La baza de recepţie a sfeclei de zahăr tractoarele cu remorci, autocamioanele, atelajele se perindă într-un continuu du-te-vino, semn că oamenii sînt zoriţi să pună cît mai grabnic la dispoziţia întreprinderilor de zahăr recolta acestui an. Schimbăm cîteva cuvinte despre felul cum decurg preluările cu Nicolae Rusu, şeful de sector din bază, inginerul şef al Consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist Dumbrăveni, Petru Aldea, prezent aici, cu delegaţi ai unităţilor. Aflăm că pînă la ora 12, (n.n. 26 sept.) unităţile din raza consiliului amintit au făcut 20 de transporturi. Probleme deosebite la preluare? Obiecţiunile inginerului şef Petru Aldea, ale Elenei Neag delegat al C.A.P. Hoghilag vizează doar modul în care se stabileşte procesde scăzămînt al impurităţilor, uneori acesta fiind mai mare decit cel real. Continuăm dialogul cu inginerul şef al consiliului P. Aldea, procedînd la o inventariere în teren a lucrărilor executate în ziua descinderii noastre (26 septembrie). • Legume — Toate forţele sunt concentrate la recoltarea verzei de toamnă, pe terenurile fermei legumicole a C.L.F. Hoghilag, cele 5 ha care au mai rămas în cultură urmînd a fi terminate în 3 zile. Am remarcat aici prezența în cîmp a 50 de militari, muncind cot la cot cu lucrătorii fermei. Circa 150 de elevi împreună cu dascălii lor recoltau morcovi pentru acelaşi beneficiar. Mai este de strîns recolta de pe încă 30 de hectare. Suprafaţă deloc neglijabilă considered că de pe cele 25 ha cu pătrunjel nu s-a recoltat încă nimic. Elevii lucrează bine. (Continuare în pag. a III-a) NICOLAE IVAN începind cu 1 octombrie a. c. Constructorii de maşini beneficiază de noi ciştiguri suplimentare In concordanţă cu prevederile Programului Partidului Comunist Român în domeniul ridicării nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor, începînd cu data de 1 octombrie a.c. s-a trecut la majorarea retribuţiilor oamenilor muncii din alte unităţi cu specific de construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor (care nu au beneficiat de cea de a doua treaptă a majorării în luna septembrie) şi a alocaţiilor de stat pentru copii. La nivelul economiei naţionale circa 830 000 de oameni ai muncii - strungari, frezori, lăcătuşi etc. - vor beneficia, în conformitate cu Hotărîrea plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii privind înfăptuirea programului de creştere a nivelului de trai în perioada 1976-1980, de o majorare cu 14,3 la sută, peste media majorării pe economia naţională (13,6 la sută). In acest fel, la numai 3 luni de la aplicarea celei de a doua trepte de majorare a retribuţiilor, circa două milioane de oameni ai muncii, reprezentînd aproape o treime din totalul personalului încadrat în industrie, se bucură de venituri lunare sporite substanţial. Astfel, dacă sporul de cîştig lunar în cazul unui strungar a fost de 344 lei după prima etapă, de la 1 octombrie a.c. el va fi de 734 lei, ceea ce reprezintă la nivelul unui an faţă de perioada anterioară majorării generale - un venit suplimentar de 8 800 lei. La aceasta mai trebuie adăugată şi posibilitatea de îmbunătăţire a cîştigurilor, ca urmare a modificărilor şi completărilor aduse Legii retribuirii, pe care le-am prezentat pe larg cu alte ocazii. Dar, iată şi cîteva exemple care demonstrează elocvent afirmaţiile de pînă acum: un strungar categ. IV-a, tr. II-a, constr. de maşini A, acord (spor vechime 7 la sută, adaus acord 5 la sută), cîştig total lunar etapa I, 2 227 lei, treapta ll-a 2 617 lei; lăcătuş întreţinere categ. III-a, tr. I, constr. maşini A, regie (spor vechime 5 la sută), 2 206 lei în loc de 1 874 lei, maistru, cl. 26, gradaţia 5, pe grupa III-a de ramuri (spor vechime 10 la sută, adaos acord global 5 la sută), 3 680 lei în loc de 3 330 etc. Precum se ştie, în judeţul nostru ramura construcţiilor de maşini deţine o pondere însemnată, realizînd peste 50 la sută din valoarea producţiei globale. Aceasta înseamnă practic că actuala majorare va echivala cu creşterea cîştigurilor celui mai numeros şi mai reprezentativ detaşament de oameni ai muncii sibieni. Faptul prezintă o deosebită importanţă, avîndu-se în vedere că tocmai de la membrii acestui detaşament, reprezentat de colectivele de la „Independenţa", I.P.A.S.,*întreprinderea mecanică Sibiu, I.M. Mîrşa, „Automecanica" Mediaş etc. se aşteaptă o sporire a eforturilor pentru creşterea producţiilor, în condiţii de eficienţă economică sporită. Nu ne îndoim că zecile de mii de constructori de maşini din întreprinderile judeţului vor răspunde, cum se cuvine, adică prin noi şi valoroase fapte de muncă, acestei noi dovezi de grijă manifestată de partid şide stat faţă de creşterea nivelului de trai material și spiritual al celor ce muncesc. Plimbarea de duminică Sibiul este un oraş frumos. Susţinem acest lucru noi sibienii şi-l recunosc oamenii din ţară şi de peste hotare care ne vizitează. La Sibiu, noul se află într-o fericită relaţie cu vechiul, străzile înguste convergînd către marile bulevarde asemenea unor pîraie către marile rîuri, casele vechi trăind nestînjenite în umbra blocurilor turn, sau în preajma blocurilor turn, atelierele cooperaţiei meşteşugăreşti alăturîndu-se ciudat marilor hale industriale ale urbei, cîndva, demult, şi ele un fel de ateliere, edificiile culturale cu tradiţie înmănunchindu-se laolaltă cu noile înălţări socialiste într-un snop de aur ce înnobilează spiritul urbei de pe malurile Cibinului. în general, toţi cei aproape o sută şaizeci de mii de sibieni susţin că-şi cunosc foarte bine oraşul. Mulţi ştiu pe dinafară numele a zeci de străzi. Mulţi cunosc pe dinafară mare parte din exponatele aflate în muzeele oraşului. Mulţi, însă, deşi sibieni, cunosc oraşul doar din auzite, din citire. Străbătîndu-l în goana maşinii, în goana autobuzului, mereu grăbiţi, mereu privind în lungul aceloraşi străzi, uitînd oraşul pe care poate l-au ştiut cîndva, refuzind posibilitatea de a-l învăţa dacă nu l-au cunoscut pe îndelete niciodată. Duminica trecută, în ultima zi a lunii septembrie, am plecat intr-o „călătorie" de cunoaştere a Sibiului, a oraşului de jos, a oraşului vechi. Surprizele nu m-au ocolit, în primul rînd numele unor străzi pe care numai o fostă vatră breslelor le poate justifica. Trecînd pe strada Olarilor am încercat să descopăr dincolo de „ochii“ caselor măcar o roată a olarului. N-am izbutit, deși strada se desfășura asemenea unor „imprimeuri" desenate pe „pintecele“ unei oale de lut... Am colindat mulţime de străzi ale vechiului oraş, unele strimte cit să permită doar trecerea unui cărucior, pavate ciudat, mărginite de case cu acoperişuri semănînd cu nişte aripi uriaşe acoperite cu solzi, cu ferestre acoperite de obloane ca de nişte ochelari fumurii, cu curţi despărţite de văzul lumii de ziduri şi porţi ca de cetăţi în miniatură, toate (Continuare în pag. a III-a) RADU SELEJAN Piaţa Republicii din Sibiu - centrul „oraşului de sus" - văzută din Turnul sfatului Foto: FRED NUSS