Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1980 (Anul 32, nr. 7134- 7212)
1980-07-01 / nr. 7134
m ulă mal compania Owing ma ală — metodic »ndenții ansmit... tineretuiate caocumen- Iosub socialii seri nai resurisibile TV, timpuril Pocin agrierişul nai. Pacea: orele ,45, 16; Arta: timent“, 14,30; 20,30. „Cadoul negru“, 14, 16 ascuns“, 9. Inde,Vis de rele 10 ,„Noiembinzi o î“, orele - Proodămînt orele 9; 6; 18,30; ii: „Fruntia“, o- 30; 20,30. e: „Cinci 10; 16. „Moar , orele 20. „Războei roz", 18 şi 20. ENI: Stadi- 18 şi 20. DE SUS: margirele 16 JIULUI: lui“, o). li: „Biere“, o- 3. Deducţili Zo- 6 şi 19. i: „Iaracasă“, 0 şi 19. MICA: iasă de orele 16 „Hoţul , orele ZICA) ne uşor î cerul Dupăr semi cale de iie de lectrice, fia slab n nord■raturile fi cull şi 13 ■le ma 0 şi 23 Anul XXXII, nr. 7 134 TRIBUNA SIBIULUI SISTEM ŞI A ÎNCEPUT. \\ CONSECINŢĂ TREBUIE SĂ NE GRĂBIM! în cele 5 luni ale anului, întreprinderea judeţeană pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile şi-a realizat sarcinile de plan in proporţie de 102,7 la sută, in condiţiile în care nivelul cheltuielilor la 100 lei marfă colectată a fost realizat cu o economie de 0,80 lei, fapt care a condus la realizarea în proporţie de 129,7 la sută a beneficiilor planificate. în aceeaşi perioadă, indicatorul producţie marfă vîndută şi încasată a fost realizat în proporţie de 100,4 la sută. Rezultatele de mai sus reflectă preocupările şi munca depusă de acest harnic colectiv, acţiunile întreprinse in ultima perioadă în tot cuprinsul judeţului. Pe de altă parte, însă, aceste rezultate mai demonstrează — aşa cum susţine şi tovarăşul Gh. Caras, directorul întreprinderii citate — că rezervele «le materiale refolosibile sint încă destul «le mari; nevalorificarea lor nu face decît să ducă la poluarea mediului ambiant şi la crearea de greutăţi în aprovizionarea cu materii prime a industriei. Intr-adevăr, făcînd abstracţie de cifre şi realizări şi analizînd situaţia din punctul de vedere al exigenţelor impuse de ritmul înalt de dezvoltare a economiei naţionale, nu putem să ne declarăm mulţumiţi atîta timp cît la noi se recuperează sensibil mai puţin decît în alte ţări, decît prevăd documentele Congresului al Xll-lea al partidului, alte documente de partid şi de stat. Se ştie că însuşi secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, încuvintarea de la recenta şedinţă plenară lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, după ce arăta că prin recuperarea şi refolosirea materialelor putem şi trebuie să asigurăm pînă la 50 la sută şi chiar peste 50 la sută din necesarul de . Acţiunea „MATERIALE REFOLOSIBILE" materii prime, atenţiona asupra faptului că „sintem mult rămaşi în urmă în unele sectoare în acest domeniu, iar în citeva sintem numai la început". Iată de ce este nevoie să facem mult mai mult decît pînă acum, pentru a urgenta proiectele şi programele de recuperare şi refolosire integrală a materialelor. In această idee credem că este util să trecem din nou în revistă măsurile care credem de cuviinţă că ar trebui luate în cadrul judeţului pentru a ridica activitatea la cota cerințelor; • urgentarea expedierii de către unităţile în care rezultă materiale, pentru care nu există beneficiari sau tehnologii de refolosire, de mostre de asemenea materiale către I.J.R.V.M.R. Sibiu, în vederea organizării unei expoziţii. Apelul a fost făcut în coloanele ziarului, dar ecourile de pînă acum au fost slabe; • organizarea unei consfătuiri la nivel judeţean cu factorii responsabili din industrie pe această temă; • organizarea în cartierele oraşelor şi în fiecare comună (sat) a spaţiilor (puncte) de colectare-depozitare; • consiliile populare, prin deputaţi şi comitetele de cetăţeni, să ajute la crearea, în cadrul fiecărei circumscripţii electorale, a unui punct fix de colectare, de regulă în curţile unor cetăţeni (pensionari) care au condiţii minime de depozitare, angajaţi în comision; • editarea de broşuri, pliante, afişe etc., care să contribuie la implementarea spiritului gospodăresc; • organizarea în fiecare localitate a „Zilei curăţeniei“; banii rezultaţi din materialele colectate şi predate să fie folosiţi la înfrumuseţarea şi imina gospodărire a localităţilor; • să se intensifice controlul la rampele de reziduuri ale oraşelor pentru a depista pe cei care aruncă materiale refolosibile şi a lua măsurile cuvenite; • atragerea în mai mare măsură a şcolilor, organizaţiilor de tineret, femei, F.D.U.S. etc. la activităţile de colectare etc. Sperăm ca reacţiile celor vizaţi să fie de această dată mai viguroase şi mai prompte, aşa încît rezultatele muncii de colectare şi valorificare a materialelor refolosibile să fie pe măsura sarcinilor trasate de partid. S. ION MARII BĂRBAŢI AI PĂMÎNTULUI (Urmare din pag. I) aceste rememorări. Nicolae Dura, astăzi director general adjunct la Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Sibiu, unul din primii medici veterinari ai gospodăriei de atunci, invitat la cuvînt, nu şi-a putut stăpîni emoţiile privind în primele rînduri ale sălii, unde la loc de cinste se aflau veteranii, oamenii cu care a lucrat, oamenii care astăzi mai lucrează încă la CAP. Cu glasul tremurat, făcînd o trecere în revistă a muncii desfăşurate în acei ani de început, a citat o serie de cooperatori. Replicile pline de neîncredere şi ironie din primii ani privind mecanizarea muncii în zootehnie au stîrnit hazul celor care s-au putut convinge în timp de avantajele mecanizării. Toţi cei care au luat cuvîntul — Ioan Ludoşan, Ioan Ocneru, Nicolae Dragomir, Simion Roth, Ioan Cosma, Alexandru Reimer, reprezentind cooperatorii sau o serie de organe de conducere din agricultură — şi-au exprimat încrederea că toate aceste realizări, rod al unei munci exemplare a tuturor cooperatorilor, adevăraţi ţărani de elită, nu sunt decît rodul condiţiilor minunate create de partid oamenilor muncii din agricultură, al muncii hotărite pentru realizarea unei adevărate revoluţii agrare. Moment culminant al festivităţii: salutul organizaţiei de pionieri, buchetele de flori oferite cooperatorilor. Programul artistic oferit cu acest prilej a smuls ropote de aplauze celor prezenţi. Am fost totodată martorul unei scene emoţionante: un bătrîn. In sală, netezind florile, plîngea şi vorbea singur: „Sînt primele flori pe care le-am primit în viaţa mea“. Capabili de emoţii şi sentimente deosebit de puternice, ţăranii din Miercurea — autori ai unor rezultate remarcabile în agricultura judeţului — confirmă în tot ceea ce fac, în hotărîrea lor de a face mai mult în viitor, că au fost, sînt şi vor fi mari bărbaţi ai muncii pămintului. Urmărirea parametrilor la cuptoarele de topit sticlă de la „Vitrometan" Mediaș Teribil de grea, de importanţă dar şi de frumoasă este munca personalului Staţiei de salvare. La Spitalul judeţean ne-am convins „pe viu“ de acest incontestabil adevăr deunăzi, cînd am petrecut 12 ore în mijlocul acestor minunaţi oameni, pe parcursul unei ture. Munca a debutat, oarecum, spectaculos: Ionel Monta, şeful de tură, tocmai se întorsese de la Spitalul de neuropsihiatrie. Avea un ochi vînăt... însoţise pe Gheorghe L., un puştan de nici 20 de ani, de la serviciul de urgenţă la spitalul de dincolo de Cibin... Fusese adus într-o puternică agitaţie psihomotorie (datorată unei beţii crunte). Pe la gară, brusc, i-a aplicat un pumn în faţă şi a vrut să sară din maşină... Telefoanele sună la intervale foarte mici. Iuliana Istrate, telefonista, răspunde prompt şi amabil. Completează fişe: numele, adresa, vîrsta... Ora 19:30. Asistentul Alexandru Săndulescu şi şoferul Dumitru Oprişor pleacă în Hipodrom III, la solicitarea lui Ioan G., speriat de o reacţie nevrotică. Peste numai cinci minute, moaşa Ileana Frăţilă şi şoferul W. Gadelmeier pleacă în noapte. Alina R., de numai 1,4 ani, este chinuită de o viroză respiratorie. Prin staţia de radiorecepţie aflăm, la puţină vreme, că i se acordă consultaţia de specialitate la Policlinica de copii. Telefonul sparge tăcerea. Medicul de gardă Victor Stoica înşfacă voluminoasa trusă medicală şi pleacă, împreună cu conducătorul auto Vasile Buff, la hotelul „Continental“ unde un turist are puternice crize datorate unei viroze pulmonare. La ora 20 două maşini pornesc în două direcţii opuse. Silvia S. şi Toader F. acuză crize de ulcer gastroduodenal şi colică abdominală. Cinaseră modest: fleici la grătar în singe... între orele 20,30 şi 21,30 telefoanele au sunat mai rar. Am răgaz să schimb citeva impresii cu dr. Victor Stoica, medic la dispensarul urban din Guşteriţa. „Nu zic o noutate: omul, cît trăieşte, învaţă. Adaug, însă, că învaţă numai dacă vrea. Eu, unul, din 1976, am învăţat foarte mult în aceste gărzi de la Salvare. La dispensar, munca-i mai monotonă, consultaţii de rutină... Aici însă, de multe ori, aflindu-te singur în situaţii limită, eşti obligat să faci cu adevărat dovada a tot ceea ce ştii. Este o satisfacţie enormă cînd, smulgi din ghearele necruţătoare ale morţii o fiinţă pentru a o reda celor dragi...“ Ţîrîitul alarmant al telefonului îl întrerupe, îşi strînge Meseria lor-VIAŢA • 100 de ani la... Salvare • Noaptea noilor născuţi • Un bumerang nedorit, coşmarul „fleicilor în singe“ cordonul halatului vişiniu, îşi inspectează enorma trusă, la fişa de intervenţie şi împreună cu Iohan Gunesch aleargă pe str. Pielarilor unde Salomia P., în vîrstă de 67 de ani, a suferit un atac cardiac. Aproape în acelaşi timp asistentul Adrian Nedan a sărit în maşina condusă de Aurel Ştefan. Micuţa Ramona V., de numai 8 luni, şi necăjită de o viroză respiratorie. Prin staţie aflăm că în urma tratamentului s-a liniştit dar asistentul Nedan mai zăboveşte niţel s-o supravegheze pînă adoarme... Se întorc asistentul A. Săndulescu şi şoferul Teofil Toma. Sunt necăjiţi pentru că au pierdut o groază de vreme căutînd numărul casei Doinei M., de pe strada Metalurgiei, stradă cufundată în beznă. La 23 şi 10 un cetăţean anunţă că pe Calea Dumbrăvii se află un tinăr de 18 ani care şi-a fracturat un picior. Dumitru Oprişor şi asistenta I. Frăţilă au zbughit-o urgent pe uşă. Telefonul sunt Mariana S. din Hipodrom III e gata să nască... Prin staţie aflăm că a ajuns cu bine la maternitate. Va avea, la numai 30 de ani, al patrulea copil... Fix la ora 24 telefonul ne anunţă că s-a terminat o zi dar şi că Florea G. din Hipodrom I are o criză de epistaxis. ... Gazdă bună, şeful de tură Ionel Monta, pune de-o cafea. Nu refuz. „Răsucim“ o ţigară, îşi completează trusa, îmi zice: „Aici se află ajutoarele noastre numărul unu: medicamentele şi instrumentarul. Noi trebuie să ne pricepem la toate aspectele de urgenţe medicale. Avem aici de toate. Sună telefonul. Mioara L. de pe str. Teilor are un sindrom febril iar Maria S. din Şura Mică este suspectă de sarcină extrauterină. Moaşa Eufimia Păun, I. Medan, şoferii A. Ştefan şi V. Gadelmeier se echipează şi pleacă. Sorb singur din cafea... Fac socoteala: 14 din cei 16 oameni sunt plecaţi în noapte. Au mai rămas doar şoferul Andrei Schmidt şi telefonista... Abia reveniţi, medicul V. Stoica şi şoferul T. Teofil se duc în ajutorul lui Antonie B. de pe str. Teilor care suferă de un sindrom cardiac. Prin staţie doctorul este anunţat să se deplaseze urgent pe str. A.I. Cuza la domiciliul Ştefaniei M„ suferindă de aceeaşi afecţiune. La fel este anunţată moaşa I. Frăţilă care se duce pe str. Moara de Scoarţă, unde pe Dorina S. au apucat-o durerile naşterii. Peste puţină vreme, tînăra de 21 ani va fi mamă... ... Timpul se scurge repede. Nici nu mi-am dat seama cînd s-a făcut ora 5. Telefoanele au mai amuţit. Pleoapele mi s-au îngreunat... Stau de vorbă cu oamenii. Eufimia Păun este la Salvare de 18 ani. In total, toţi cei din tura aceasta, însumează aproape 100 de ani de muncă la Salvare. Zile şi nopţi, nopţi şi zile de veghe şi muncă, de încordare, de speranţe şi de satisfacţii. Telefoanele sună din nou. Curînd, camera aproape că se goleşte... LUCIAN JIMAN Pag. 3 „APLICAREA INTEGRALĂ A MECANISMULUI ECONOMICO - FINANCIAR DEPINDE NUMAI DE NOI ... susţine, în esenţă tovarăşul Ioan Botezan, directorul întreprinderii de piele, încălţăminte şi marochinărie „13 Decembrie“ din Sibiu, cu care am purtat o discuţie privind măsurile întreprinse în lumina sarcinilor izvorîte din cuvîntările recente ale secretarului general al partidului. Am aflat, cu acest prilej că, străduindu-se să perfecţioneze continuu pîrghiile noului mecanism economico-financiar, colectivul acestei cunoscute unităţi economice sibiene, cunoscute deopotrivă in ţară şi peste hotare, a izbutit ca şi în acest an să îndeplinească şi să depăşească principalii indicatori de plan. Spre exemplu, pe primele cinci luni, producţia netă a fost depăşită cu 1,6 la sută, producţia fizică la piei moi cu 2,8 la sută, planul la încălţăminte cu feţe de piele şi articole de marochinărie a fost şi el îndeplinit în condiţiile în care beneficiul a fost depăşit cu 3,8 la sută, iar exportul cu 7,7 la sută. „Pentru îndeplinirea sarcinilor pe întregul an 1980, ne spune directorul, am stabilit un amplu plan de acţiune, cuprinzînd aproape 100 de măsuri, cu termene şi responsabilităţi. Astfel, aplicarea consecventă a măsurilor vizînd creşterea productivităţii muncii, reactualizate în lumina sarcinilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul N ic ol a e C e a u ş e s c u, la recenta şedinţă plenară lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, va asigura realizarea unei producţii nete în valoare de 20 milioane lei. Aceasta prin îmbunătăţirea unor tehnologii de fabricaţie în tăbăcărie, prin extinderea operaţiilor de croit mecanic la producţia de articole de marochinărie, prin sporirea ponderii reperelor tipizate şi prefabricate, precum şi prin specializarea unor formaţii de lucru. In acelaşi timp, aş dori să spun că, însuşindu-ne deplin sarcinile reieşite din cuvîntarea secretarului general al partidului, ara stabilit măsuri eficiente pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale însumind o valoare de peste 12 milioane lei. Aceste măsuri sunt axate pe recuperarea şpaltului în proporţie de 9,3 la sută, reducerea consumului specific la piei moi porcine, croire combinată a articolelor de marochinărie mare şi mică, valorificarea pieilor prin şpăltuirea în trei straturi, valorificarea unor materii prime refolosibile prin creaţii de noi articole de marochinărie, valorificarea superioară a pieilor de porci prin crearea unor noi sortimente de piei hidrofebizate utilizabile în confecţia de încălţăminte. Măsurile întreprinse pentru reducerea consumului de energie şi combustibil vor conduce la o economie de 370 000 lei. In sectorul de prelucrare a pieilor s-au realizat sortimente din subproduse care îşi găsesc utilizarea în confecţia de marochinărie sub formă de căptuşeli. Tot în acest an va intra în funcţiune o staţie de recuperare a cromului din fălţuitura de piele. „Ştim că exportul ocupă im loc important în activitatea colectivului. „Intr-adevăr, una din preocupările principale ale colectivului nostru este creşterea continuă a volumului de produse destinate exportului, urmărind, desigur, o eficienţă economică ridicată şi o competitivitatecare să asigure continuitatea noastră pe piaţa externă. Pentru acoperirea integrală cu comenzi a planului de export, prevăzut pe acest an, întreprinderea noastră a întocmit şi expediat în primele cinci luni 150 colecţii de mostre, cuprinzînd cca 1800 bucăţi articole în peste 16 ţări din Europa, Africa, Asia şi America de nord, colecţii formate atît din articole reprezentative, cît şi din articole specifice fiecărei pieţe în parte. De menţionat că aceste modele sunt, în proporţie de 80 la sută, modele noi, proiectate cu consumuri specifice reduse şi un grad ridicat de prelucrare, avînd un nivel calitativ conform cu cerinţele actuale.“ RADU SELEJAN u