Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1980 (Anul 32, nr. 7134- 7212)

1980-07-01 / nr. 7134

m­ ulă m­al c­ompania Owing ma ală — metodic »ndenții ansmit... tineretu­iate ca­­ocumen- Iosub social­ii seri nai resur­isibile TV, tim­pu­­ril Poc­in agri­­­erişul nai. Pacea: orele ,45, 16; Arta: timent“,­­ 14,30; 20,30. „Cadoul negru“, 14, 16 ascuns“, 9. Inde­­,Vis de rele 10­ ,„Noiem­­b­inzi o î“, orele - Pro­odămînt orele 9; 6; 18,30; ii: „Fru­­ntia“, o- 30; 20,30. e: „Cinci 10; 16. „Moar­ , orele­­ 20. „Războ­­ei roz", 18 şi 20. ENI: Stadi- 18 şi 20. DE SUS: m­argi­­­­rele 16 JIULUI: lui“, o­­). li: „Bi­ere“, o- 3. Deducţi­­li Zo- 6 şi 19. i: „Iar­­acasă“, 0 şi 19. MICA: iasă de orele 16 „Hoţul , orele ZICA) ne uşor î cerul După­­­r sem­­i cale de iie de lec­trice, fia slab n nord­­■raturile fi cu­ll şi 13 ■le ma­ 0 şi 23 Anul XXXII, nr. 7 134 TRIBUNA SIBIULUI SISTEM ŞI A ÎNCEPUT. \\ CONSECINŢĂ TREBUIE SĂ NE GRĂBIM! în cele 5 luni ale anului, întreprinderea judeţeană pen­tru recuperarea şi valorifica­rea materialelor refolosibile şi-a realizat sarcinile de plan in proporţie de 102,7 la sută, in condiţiile în care nivelul cheltuielilor la 100 lei marfă colectată a fost realizat cu o economie de 0,80 lei, fapt care a condus la realizarea în proporţie de 129,7 la sută a beneficiilor planificate. în aceeaşi perioadă, indicatorul producţie marfă vîndută şi încasată a fost realizat în proporţie de 100,4 la sută. Rezultatele de mai sus re­flectă preocupările şi munca depusă de acest harnic co­lectiv, acţiunile întreprinse in ultima perioadă în tot cuprin­sul judeţului. Pe de altă par­te, însă, aceste rezultate mai demonstrează — aşa cum sus­ţine şi tovarăşul Gh. Caras, directorul întreprinderii cita­te — că rezervele «le mate­riale refolosibile sint încă destul «le mari; nevalorifica­­rea lor nu face decît să ducă la poluarea mediului ambiant şi la crearea de greutăţi în­ aprovizionarea cu materii pri­me a industriei. Intr-adevăr, făcînd abstracţie de cifre şi realizări şi analizînd situaţia din punctul de vedere al exi­genţelor impuse de ritmul înalt de dezvoltare a econo­miei naţionale, nu putem să ne declarăm mulţumiţi atîta timp cît la noi se recupe­rează sensibil mai puţin de­cît în alte ţări, decît prevăd documentele Congresului al Xll-lea al partidului, alte do­cumente de partid şi de stat. Se ştie că însuşi secretarul general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, în­cu­­vintarea de la recenta şedinţă plenară lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Mun­cii, după ce arăta că prin recuperarea şi refo­­losirea materialelor putem şi trebuie să asigurăm pînă la 50 la sută şi chiar peste 50 la sută din necesarul de . Acţiunea „MATERIALE REFOLOSIBILE" materii prime, atenţiona asu­pra faptului că „sintem­ mult rămaşi în urmă în unele sec­toare în acest domeniu, iar în citeva sintem­ numai la în­ceput". Iată de ce este ne­voie să facem mult mai mult decît pînă acum, pentru a urgenta proiectele şi progra­mele de recuperare şi refolo­­sire integrală a materialelor. In această idee credem că este util să trecem din nou în revistă măsurile care cre­dem de cuviinţă că ar trebui luate în cadrul judeţului pen­tru a ridica activitatea la co­ta cerințelor; • urgentarea expedierii de către unităţile în care rezultă materiale, pen­tru care nu există beneficiari sau tehnologii de refolosire, de mostre de asemenea ma­teriale către I.J.R.V.M.R. Si­biu, în vederea organizării u­­nei expoziţii. Apelul a fost făcut în coloanele ziarului, dar ecourile de pînă acum au fost slabe; • organizarea u­­nei consfătuiri la nivel jude­ţean cu factorii responsabili din industrie pe această te­mă; • organizarea în cartie­rele oraşelor şi în fiecare co­mună (sat) a spaţiilor (puncte) de colectare-depozitare; • consiliile populare, prin de­putaţi şi comitetele de cetă­ţeni, să ajute la crearea, în cadrul fiecărei circumscripţii electorale, a unui punct fix de colectare, de regulă în curţile unor cetăţeni (pensio­nari) care au condiţii minime de depozitare, angajaţi în co­mision; • editarea de bro­şuri, pliante, afişe etc., care să contribuie la implementarea spiritului gospodăresc; • or­ganizarea în fiecare localita­te a „Zilei curăţeniei“; banii rezultaţi din materialele co­lectate şi predate să fie folo­siţi la înfrumuseţarea şi imin­a gospodărire a localităţilor; • să se intensifice controlul la rampele de reziduuri ale oraşelor pentru a depista pe cei care aruncă materiale re­folosibile şi a lua măsurile cuvenite; • atragerea în mai mare măsură a şcolilor­, or­ganizaţiilor de tineret, femei, F.D.U.S. etc. la activităţile de colectare etc. Sperăm ca reacţiile celor vizaţi să fie de această dată mai viguroase şi mai prompte, aşa încît rezultatele muncii de colectare şi valorificare a ma­terialelor refolosibile să fie pe măsura sarcinilor trasate de partid. S. ION MARII BĂRBAŢI AI PĂMÎNTULUI (Urmare din pag. I) aceste rememorări. Nicolae Dura, astăzi director general adjunct la Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Sibiu, unul din primii medici vete­rinari ai gospodăriei de a­­tunci, invitat la cuvînt, nu şi-a putut stăpîni emoţiile pri­vind în primele rînduri ale sălii, unde la loc de cinste se aflau veteranii, oamenii cu care a lucrat, oamenii care astăzi mai lucrează încă la CAP. Cu glasul tremurat, făcînd o trecere în revistă a muncii desfăşurate în acei ani de în­ceput, a citat o serie de coo­peratori. Replicile pline de ne­încredere şi ironie din primii ani privind mecanizarea mun­cii în zootehnie au stîrnit ha­zul celor care s-au putut con­vinge în timp de avantajele mecanizării. Toţi cei care au luat cuvîntul — Ioan Ludo­­şan, Ioan Ocneru, Nicolae Dragomir, Simion Roth, Ioan Cosma, Alexandru Reimer, reprezentind cooperatorii sau o serie de organe de condu­cere din agricultură — şi-au exprimat încrederea că toate aceste realizări, rod al unei munci exemplare a tuturor cooperatorilor, adevăraţi ţă­rani de elită, nu sunt decît rodul condiţiilor minunate create de partid oamenilor muncii din agricultură, al muncii hotărite pentru reali­zarea unei adevărate revoluţii agrare. Moment culminant al festivităţii: salutul organiza­ţiei de pionieri, buchetele de flori oferite cooperatorilor. Programul artistic oferit cu acest prilej a smuls ropote de aplauze celor prezenţi. Am fost totodată martorul unei scene emoţionante: un bătrîn. In sală, netezind florile, plîn­­gea şi vorbea singur: „Sînt primele flori pe care le-am primit în viaţa mea“. Capabili de emoţii şi sentimente deo­sebit de puternice, ţăranii din Miercurea — autori ai unor rezultate remarcabile în agri­cultura judeţului — confirmă în tot ceea ce fac, în hotărî­­rea lor de a face mai mult în viitor, că au fost, sînt şi vor fi mari bărbaţi ai muncii pămintului. Urmărirea parametrilor la cuptoarele de topit sticlă de la „Vitro­­metan" Mediaș Teribil de grea, de importanţă dar şi de frumoasă este munca personalului Staţiei de salvare. La Spitalul judeţean ne-am convins „pe viu“ de acest in­contestabil adevăr deunăzi, cînd am pe­trecut 12 ore în mijlocul acestor minu­naţi oameni, pe parcursul unei ture. Munca a debutat, oarecum, spectacu­los: Ionel Monta, şeful de tură, tocmai se întorsese de la Spitalul de neuro­­psihiatrie. Avea un ochi vînăt... însoţise pe Gheorghe L., un puştan de nici 20 de ani, de la serviciul de urgenţă la spi­talul de dincolo de Cibin... Fusese adus într-o puternică agitaţie psihomotorie (datorată unei beţii crunte). Pe la gară, brusc, i-a aplicat un pumn în faţă şi­ a vrut să sară din maşină... Telefoanele sună la intervale foarte mici. Iu­liana Istrate, telefonista, răspunde prompt şi amabil. Completează fişe: numele, adre­sa, vîrsta... Ora 19:30. Asistentul Alexan­dru Săndulescu şi şoferul Dumitru Opri­­şor pleacă în Hipodrom III, la solicita­rea lui Ioan G., speriat de o reacţie nevrotică. Peste numai cinci minute, moaşa Ileana Frăţilă şi şoferul W. Ga­­delmeier pleacă în noapte. Alina R., de numai 1,4 ani, este chinuită de o viroză respiratorie. Prin staţia de radiorecepţie aflăm, la puţină vreme, că i se acordă consultaţia de specialitate la Policlinica de copii. Telefonul sparge tăcerea. Me­dicul de gardă Victor Stoica înşfacă vo­luminoasa trusă medicală şi pleacă, îm­preună cu conducătorul auto Vasile Buff, la hotelul „Continental“ unde un turist are puternice crize datorate unei viroze pulmonare. La ora 20 două ma­şini pornesc în două direcţii opuse. Sil­via S. şi Toader F. acuză crize de ulcer gastroduodenal şi colică abdominală. Ci­naseră modest: fleici la grătar în singe... între orele 20,30 şi 21,30 telefoanele au sunat mai rar. Am răgaz să schimb citeva impresii cu dr. Victor Stoica, me­dic la dispensarul urban din Guşteriţa. „Nu zic o noutate: omul, cît trăieşte, învaţă. Adaug, însă, că învaţă numai dacă vrea. Eu, unul, din 1976, am în­văţat foarte mult în aceste gărzi de la Salvare. La dispensar, munca-i mai mo­notonă, consultaţii de rutină... Aici însă, de multe ori, aflindu-te singur în situaţii limită, eşti obligat să faci cu adevărat dovada a tot ceea ce ştii. Este o satis­facţie enormă cînd, smulgi din ghearele necruţătoare ale morţii o fiinţă pentru a o reda celor dragi...“ Ţîrîitul alarmant al telefonului îl întrerupe, îşi strînge Meseria lor-VIAŢA • 100 de ani la... Salvare • Noaptea noilor născuţi • Un bumerang ne­dorit, coşmarul „fleicilor în singe“ cordonul halatului vişiniu, îşi inspectea­ză enorma trusă, la fişa de intervenţie şi împreună cu Iohan Gunesch aleargă pe str. Pielarilor unde Salomia P., în vîrstă de 67 de ani, a suferit un atac cardiac. Aproape în acelaşi timp asis­tentul Adrian Nedan a sărit în maşina condusă de Aurel Ştefan. Micuţa Ramo­na V., de numai 8 luni, şi necăjită de o viroză respiratorie. Prin staţie aflăm că în urma tratamentului s-a liniştit dar asistentul Nedan mai zăboveşte niţel s-o supravegheze pînă adoarme... Se întorc asistentul A. Săndulescu şi şoferul Teofil Tom­a. Sunt necăjiţi pentru că au pierdut o groază de vreme căutînd numărul ca­sei Doinei M., de pe strada Metalurgiei, stradă cufundată în beznă. La 23 şi 10 un cetăţean anunţă că pe Calea Dumbrăvii se află un tinăr de 18 ani care şi-a fracturat un picior. Du­mitru Oprişor şi asistenta I. Frăţilă au zbughit-o urgent pe uşă. Telefonul sunt Mariana S. din Hipodrom III e gata să nască... Prin staţie aflăm că a ajuns cu bine la maternitate. Va avea, la numai 30 de ani, al patrulea copil... Fix la ora 24 telefonul ne anunţă că s-a ter­minat o zi dar şi că Florea G. din Hipo­drom I are o criză de epistaxis. ... Gazdă bună, şeful de tură Ionel Monta, pune de-o cafea. Nu refuz. „Ră­sucim“ o ţigară, îşi completează trusa, îmi zice: „Aici se află ajutoarele noas­tre numărul unu: medicamentele şi in­strumentarul. Noi trebuie să ne price­pem la toate aspectele de urgenţe me­dicale. Avem aici de toate. Sună telefonul. Mioara L. de pe str. Teilor are un sindrom febril iar Maria S. din Şura Mică este suspectă de sar­cină extrauterină. Moaşa Eufimia Păun, I. Medan, şoferii A. Ştefan şi V. Gadel­meier se echipează şi pleacă. Sorb sin­gur din cafea... Fac socoteala: 14 din cei 16 oameni sunt plecaţi în noapte. Au mai rămas doar şoferul Andrei Schmidt şi telefonista... Abia reveniţi, medicul V. Stoica şi şoferul T. Teofil se duc în ajutorul lui Antonie B. de pe str. Teilor care suferă de un sin­drom cardiac. Prin staţie doctorul este anunţat să se deplaseze urgent pe str. A.I. Cuza la domiciliul Ştefaniei M„ suferindă de aceeaşi afecţiune. La fel este anunţată moaşa I. Frăţilă care se duce pe str. Moara de Scoarţă, unde pe Dorina S. au apucat-o durerile naş­terii. Peste puţină vreme, tînăra de 21 ani va fi mamă... ... Timpul se scurge repede. Nici nu mi-am dat seama cînd s-a făcut ora 5. Telefoanele au mai amuţit. Pleoapele mi s-au îngreunat... Stau de vorbă cu oamenii. Eufimia Păun este la Salvare de 18 ani. In total, toţi cei din tura aceasta, însumează aproape 100 de ani de muncă la Salvare. Zile şi nopţi, nopţi şi zile de veghe şi muncă, de încorda­re, de speranţe şi de satisfacţii. Tele­foanele sună din nou. Curînd, camera aproape că se goleşte... LUCIAN JIMAN Pag. 3 „APLICAREA INTEGRALĂ A MECA­NISMULUI ECONOMICO - FINANCIAR DEPINDE NUMAI DE NOI ... susţine, în esenţă tova­răşul Ioan Botezan, directo­rul întreprinderii de piele, încălţăminte şi marochinărie „13 Decembrie“ din Sibiu, cu care am purtat o discuţie pri­vind măsurile întreprinse în lumina sarcinilor izvorîte din cuvîntările recente ale secre­tarului general al partidului. Am aflat, cu acest prilej că, str­ăduindu-se să perfecţione­ze continuu pîrghiile noului mecanism economico-finan­­ciar, colectivul acestei cunos­cute unităţi economice sibie­­ne, cunoscute deopotrivă in ţară şi peste hotare, a izbutit ca şi în acest an să îndepli­nească şi să depăşească prin­cipalii indicatori de plan. Spre exemplu, pe primele cinci luni, producţia netă a fost depăşită cu 1,6 la sută, producţia fizică la piei moi cu 2,8 la sută, planul la în­călţăminte cu feţe de piele şi articole de marochinărie a fost şi el îndeplinit în condi­ţiile în care beneficiul a fost depăşit cu 3,8 la sută, iar ex­portul cu 7,7 la sută. „Pentru îndeplinirea sarci­nilor pe întregul an 1980, ne spune directorul, am stabilit un amplu plan de acţiune, cuprinzînd aproape 100 de măsuri, cu termene şi respon­sabilităţi. Astfel, aplicarea consecventă a măsurilor vi­­zînd creşterea productivităţii muncii, reactualizate în lumi­na sarcinilor şi indicaţiilor secretarului general al parti­dului, tovarăşul N ic ol a e C e a u ş e s c u, la recenta şe­dinţă plenară lărgită a Con­siliului Naţional al Oameni­lor Muncii, va asigura reali­zarea unei producţii nete în valoare de 20 milioane lei. Aceasta prin îmbunătăţirea unor tehnologii de fabricaţie în tăbăcărie, prin extinderea operaţiilor de croit mecanic la producţia de articole de marochinărie, prin sporirea ponderii reperelor tipizate şi prefabricate, precum şi prin specializarea unor formaţii de lucru. In acelaşi timp, aş dori să spun că, însuşindu-ne de­plin sarcinile reieşite din cuvîntarea secretarului gene­ral al partidului, ara stabilit măsuri eficiente pentru redu­cerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale însumind o valoare de peste 12 milioane lei. Aceste mă­suri sunt axate pe recupera­rea şpaltului în proporţie de 9,3 la sută, reducerea consu­mului specific la piei moi porcine, croire combinată a articolelor de marochinărie mare şi mică, valorificarea pieilor prin şpăltuirea în trei straturi, valorificarea unor materii prime refolosibile prin creaţii de noi articole de ma­­rochinărie, valorificarea supe­rioară a pieilor de porci prin crearea unor noi sortimente de piei hidrofebizate utiliza­bile în confecţia de încălţă­minte. Măsurile întreprinse pentru reducerea consumului de energie şi combustibil vor conduce la o economie d­e 370 000 lei. In sectorul de pre­lucrare a pieilor s-au realizat sortimente din subproduse care îşi găsesc utilizarea în confecţia de marochinărie sub formă de căptuşeli. Tot în acest an va intra în funcţiune o staţie de recuperare a cro­mului din fălţuitura de piele. „Ştim că exportul ocupă im loc important în activitatea colectivului­. „Intr-adevăr, una din preo­cupările principale ale colec­tivului nostru este creşterea continuă a volumului de pro­duse destinate exportului, ur­mărind, desigur, o eficienţă economică ridicată şi o com­petitivitate­­care să asigure continuitatea noastră pe piaţa externă. Pentru acoperirea in­tegrală cu comenzi a planului de export, prevăzut pe acest an, întreprinderea noastră a întocmit şi expediat în pri­mele cinci luni 150 colecţii de mostre, cuprinzînd cca 1800 bucăţi articole în peste 16 ţări din Europa, Africa, Asia şi America de nord, colecţii formate atît din articole re­prezentative, cît şi din arti­cole specifice fiecărei pieţe în parte. De menţionat că aceste modele sunt, în proporţie de 80 la sută, modele noi, proiec­tate cu consumuri specifice reduse şi un grad ridicat de prelucrare, avînd un nivel ca­litativ conform cu cerinţele actuale.“ RADU SELEJAN u

Next