Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1981 (Anul 33, 7367-7443)
1981-04-01 / nr. 7367
*piropu-Oceába * tea: ouă X4( ende ,30) ,30; lui: :hi-12) ;rerele 16; :tuță“, ,,30 de-30“, 20; parele ve-20.TS: Ja -20. UI:TA: ve-8. I Si-1 .ră-Si ata oraruluiu, st. 5), ital craonea ibanon•ăl MMl ?ca. ac•g seleţiene III) ălvapăcade la Jdrile cu- e rdutii intre- 13 i Xi-19 Anul XXXIII, nr. 7 367 TRIBUNA SIBIULUI la Blăjel, in „Sesii morii", pe 30 ha se seamănă sfecla de zahăr Foto: N.ACHIM La zi în agricultură Din statistici rezultă că pînâ în 6 martie a.c. orzoaica de primăvară a fost semănată pe 2 129 ha (4 500 ha plan), ovăzul pe 813 ha (2 550 ha plan), sfecla de zahăr pe 859 ha (plan 2 500 ha), inul 329 ha (2 930 ha plan), plantele furajere pe 1109 ha (plan 7156 ha) și cartofii de vară și toamnă pe 459 ha (8 200 ha plan). Au mai fost executate arături de primăvară pe 8 647 ha iar terenul a fost pregătit pentru însămînţări pe 7 655 ha. Avînd în vedere că timpul este înaintat iar la unele culturi semănatul este întîrziat, se impune iniţierea şi aplicarea unor măsuri urgente care să vizeze folosirea integrală a tuturor forţelor mecanice şi umane, pentru sporirea ritmului de lucru, în rândurile următoare, cîteva secvenţe din unele unităţi ale consiliului unic agroindustrial şi cooperatist Roşia. • C.A.P. Vurpăr. Semănatul orzoaicei de primăvară pe cele 50 ha planificate a fost încheiat încă din 27 martie. Aşadar toată atenţia cooperatorilor şi mecanizatorilor este concentrată asupra semănatului sfeclei de zahăr şi furajere. Avînd în vedere ritmul bun înregistrat zilnic pe semănătoarea SPC 9, sau că s-a lucrat inclusiv duminică, bilanţul din planul operativ de lucru consemnează semănatul sfeclei de zahăr pe 20 ha şi al sfeclei furajere pe 10 ha. La pregătit teren se lucrează zilnic cu o formaţie de 8 tractoare. • C.A.P. Roşia. Orzoaica de primăvară a fost însămînţata pe 26 ha, ovăzul pe 11 ha, inul fibră, care a fost și erbicidat, pe 14 ha iar borceagul pe 5 ha. Paralel se lucrează la arat și pregătit terenul pentru semănatul culturilor din epoca a doua. • Ferma nr. 8 Noul a I.A.S. Dealul Ocnei. La ora cînd consemnăm aceste rînduri, conform precizărilor inginerului șef al S.M.A. Roşia, M. Iosif, cele 75 ha planificate a fi cultivate cu ovăz au fost probabil terminate.. La această oră se desfăşoară din plin pregătirea terenului pentru semănatul culturilor din epoca a doua. • La Ferma legumicolă Caşolţ din cadrul Asociaţiei economice pentru producerea legumelor şi fructelor Daia, se lucrează intens la semănatul pătrunjelului şi al cepei, realizîndu-se pînă în prezent 10 ha pătrunjel şi 3 ha cea în prim plan— urgentarea semănatului culturilor din prima epocă Primăvara pădurilor noastre "Urmare din pag la un nivel destul de ridicat (83 la sută), ea se va reduce comparativ cu anii anteriori. Potrivit noilor orientări, vom trece la promovarea speciilor autohtone de mare valoare economică: stejarul, paltinul, fagul, frasinul, cireșul etc., fie prin plantaţii, fie prin aplicarea unor tratamente adecvate şi crearea unor condiţii optime de instalare pe cale naturală. Ţin să mai precizez că pe lingă plantaţiile din fondul forestier şi de stat şi în pădurile comunale, inspectoratul silvic execută lucrări de împăduriri în condiţii speciale la terenurile degradate din agricultură. Identificarea şi atragerea în circuitul productiv a terenurilor degradate în care au loc fenomene de alunecare, surpare ş.a. aparţine deţinătorilor acestora, ei fiind cei care au obligaţia de a le asigura o utilizare eficientă. Pentru a putea realiza integral sarcinile de împăduriri planificate pentru acest an, solicităm sprijinul şi participarea unui număr cît mai mare de cetăţeni în zonele cele mai apropiate de localităţile în care trăiesc. — Vă mulţumim? — Din cite știu, tovarăşe Emrich, o mare parte din activitatea dumneavoastră este dedicată tineretului şi, în special, minorilor. Ce aspecte deosebite s-au evidenfiat în anul 1980 privind starea legalităţii în rîndul minorilor? — în primul rînd nu putem trece cu vederea faptul că numărul minorilor cercetaţi s-a menţinut la nivelul anului 1979. A scăzut numărul minorilor trimişi în judecată pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, pentru infracţiuni contra persoanei (omor, viol), dar a crescut numărul celor cu infracţiuni contra avutului personal şi avutului obştesc. — în general, cauzele care determină sau favorizează aceste manifestări antisociale sunt cunoscute. Să le punctăm totuşi pentru a sensibiliza factorii responsabili. — în majoritatea cazurilor, o influenţă nefastă o are situaţia socio-economică familială (bugetul familial grevat de consumul excesiv de alcool al părinţilor), relaţiile conflictuale intrafamiliale, nivelul redus de pregătire profesională şi culturală a părinţilor, exemplul negativ al acestora, neconcordanţa între timpul liber al părinţilor şi cel al copiilor (aceştia din urmă rămînînd fără supraveghere şi control) etc. — în condiţiile acestei acute „crize de timp" mi se pare că nici colaborarea şcoală-familie nu îmbracă întotdeauna „haina" adecvată. — Este adevărat. Legătura aceasta între şcoală şi familie este uneori formală şi, deci, ineficientă, intervenţia şcolii şi a organizaţiei de tineret fiind ulterioară săvîrşirii abaterii, neavînd caracter preventiv. Insuccesul activităţii educative din şcoală poate fi ilustrat şi de cazul elevilor Daniel Luţă, Silviu Pop şi Ioan Mărunţelu, de la Liceul industrial nr. 2 Sibiu care, prin escaladare şi efracţie, au pătruns în magazia Şc. gen. nr. 10 (ai cărei elevi fuseseră!) de unde au sustras diferite obiecte. Sau recentul caz de tîlhărie avîndu-l ca autor pe Szöcs Arpad (17 ani) de la Liceul C.F.R. din Sibiu. „ Se mai vorbeşte despre influenţa negativă a anturajului asupra minorilor ca una dintre cauzele delincvenţei juvenile, dar consider că la rîndul ei această influenţă negativă este determinată tot de dezinteresul părinţilor şi al şcolii faţă de cei în cauză, de lipsa de preocupare pentru organizarea timpului liber al tinerilor (de care sunt răspunzători şi alţi factori). Care-i opinia dumneavoastră? — Lipsurile manifestate în activitatea unor organe cu atribuţii în domeniul educării şi ocrotirii minorilor nu rămîn fără urmări în planul comportamentului acestora. Astfel, autoritatea tutelară nu s-a preocupat în toate situaţiile de depistarea la timp a minorilor predelincvenţi, a celor care nu au în familie condiţii corespunzătoare de dezvoltare armonioasă şi nu a acţionat eficient pentru prevenirea săvîrşirii faptelor antisociale, în general s-a limitat la acţiuni sporadice, cu anchete sociale nu o dată fără profunzime, supravegherea minorilor fiind formală. De asemenea, Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale nu a întreprins totdeauna acţiuni sistematice, bine concepute, de depistare şi încadrare în muncă a minorilor care nu desfăşoară activitate social-utilă, iar Inspectoratul şcolar judeţean nu a făcut totul în acţiunea de urmărire şi şcolarizare a unor minori. — Cinstit vorbind nici nu-i o sarcină uşoară, pentru îndeplinirea ei trebuind să conlucreze toţi factorii cu atribuţii. Existînd un program unic de acţiune elaborat sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de partid, activitatea de rezolvare a cazurilor nu trebuie să fie considerată ca încheiată decît în momentul în care s-a reuşit reintegrarea minorului sau tînărului în viaţa familiei sau a colectivului. Mi se pare că principala deficienţă se simte încă în modul de finalizare a acţiunilor. De aceea toţi factorii cu atribuţii trebuie să-şi îndeplinească sarcinile care le revin. Oricum, consider discuţia noastră utilă şi am vrea să constituie un pas înainte spre o mai temeinică muncă de prevenire şi combatere a stării infracţionale, în rîndul minorilor. Vă mulţumesc pentru interviu. n. r. DOBRA Delincventa juvenilă - o problemă ale cărei soluţii se află in miinile noastre — interviu cu Ioan Emrich, procuror la Procuratura județeană Sibiu — Pentru a vedea cum se realizează în practică hotărîrile organizaţiilor de partid ne-am adresat tovarăşului Iosif Covaci secretarul organizaţiei de partid nr. 19 de la întreprinderea de piese auto Sibiu. Interlocutorul ne-a spus că în organizaţia pe care o conduce, întotdeauna hotărîrile sînt transpuse în practică, comuniştii ţin ca prestigiul organizaţiei de partid să depindă de modul în care îşi realizează fiecare sarcinile. Iată un exemplu. Recent, în faţa oamenilor muncii din acţia 200 a cunoscutei întreprinderi sibiene s-a pus problema realizării în termen scurt a unor subansamble de frînă competitive, de înalt nivel tehnic. Condiţiile de realizare, nivelul calitativ ridicat erau principalele exigenţe pe care conducerea tehnică a secţiei le avea în vedere cînd se arăta sceptică în ceea ce priveşte posibilităţile de realizare a lucrării în termenul prevăzut. Comuniştii au analizat lucrurile în adunarea generală de partid, au invitat o serie de specialişti cu care să se sfătuiască. Apoi au fost repartizate sarcinile pe comunişti, ateliere, echipe. Fiecare dintre ei acţionează acum într-o direcţie precisă, contribuind la realizarea hotărîrii respective. Sigur sarcinile nu sînt uşoare. Ele cer zi de zi efort de gîndire, acţiune, căutări de soluţii noi, moderne, încercarea şi aplicarea acestora în condiţii deosebite. Referindumă concret la subansamblele de care vorbeam, se cerea schimbarea unor tehnologii, introducerea în procesul tehnologic a noutăţilor aduse pe parcurs de muncitori, reorganizarea atelierului de galvanizare, asigurarea unor spaţii de producţie şi a unor băimai mari decît cele existente, pregătirea profesională a unor muncitori care să poată realiza la un înalt nivel calitativ , toate reperele. Cu sprijinul conducerii secţiei şi al inginerului şef s-au luat măsuri imediate pentru transpunerea în practică a celor hotărîte în adunarea generală. în primele rânduri au fost şi sunt comuniştii, în locurile cheie, Comitetul de partid pe întreprindere ajută permanent la rezolvarea rapidă a problemelor mai dificile. Comunişti ca Virgil Dinu, Toma Maren, Viorel Ţopa, Aurel Urdea împreună cu ortacii lor nu numai că participă efectiv la realizarea SDV-urilor necesare, a pieselor, dar urmăresc continuu stadiul realizării de ansamblu a hotărîrii, intervin acolo unde treburile nu merg încă cum trebuie. Acţionînduse astfel, este cert că sarcina primită de fiecare comunist vafi rezolvată în bune condiţii, contribuind la ducerea la îndeplinire a unei hotăriri la baza căreia s-a aflat dintru început încrederea în puterea de gîndire şi acţiune a comuniştilor, a muncitorilor. L. BREJAE Din viaţa organizaţiilor de partid Pe drumul dintre adoptarea hotărîrilor şi aplicarea lor Sesiune de comunicări Confirmînd rezultatele bune ale ultimilor ani, cercurile de elevi aie liceului industriei nr. 7 Sibiu au dovedit încă o dată valoarea inestimabilă a muncii şi pasiunii pentru cercetarea ştiinţifică. Acum cîteva zile, la numita unitate şcolară a avut loc sesiunea de comunicări ştiinţifice la care s-au prezentat nu mai puţin de 19 lucrări. Sesiunea a fost structurată pe două comisii cuprinzînd: 1- Ştiinţele pozitive fundamentale şi tehnice; 2. Ştiinţele umaniste. Printre comunicările susţinute de elevi s-au remarcat, prin originalitate, cele ale cercurilor de matematică, chimie, biologie, tehnologie. O parte din aceste lucrări vor fi prezentate la faza județeană. Pag. 3 Preocupări de sezon la Nocrich In primele ore ale dimineţii, la Consiliul popular, animaţie mare. Se împart sarcini factorilor de răspundere pentru ziua care urmează: tovarăşii Andreas Grommes şi Axente Răduţă, vicepreşedintele consiliului popular, respectiv: preşedintele cooperativei de consum sunt aşteptaţi la „parcare“ de o căruţă să plece în satul Ţichindeal pentru a încheia acţiunea contractărilor de animale pentru fondul de stat. în grabă mare aflăm că planul la contractările de porci a fost îndeplinit că, urmează, pînă la 10 aprilie, să se încheie şi contractările ,la oi şi miei. Această acţiune va continua pentru îndeplinirea planului la bovine adulte, tineret bovin şi lapte de oaie. La lapte de vacă, sarcina a fost depăşită. Mi se spune că dintre deputaţii care au participat eficient la această acţiune importantă, pot fi citaţi ca fruntaşi Emil Vlad, din Ghijasa de Jos, şi Andreas T. Grommes, din Hosman. De la tovarăşul Gheorghe Stanciu, primarul comunei, a£lăm că se lucrează intens la curăţirea păşunilor pe o suprafaţă de 700 hectare, acţiune la care participă majoritatea populaţiei din comună remarcîndu-se cetăţeniii Gheorghe Hinta, Iosif Grama, Traian Balaban, Ion Armeneiu, Simion Şirculea, Ion Pop, precum şi deputaţii: Toader Rosoiu, Florian Dragoman şi Vaier Sopot. Vreo 200 hectare de păşune vor fi şi fertilizate. De-a lungul străzii principale, în faţa caselor, multe grămezi de pietriş. Aflăm că se intenţionează continuarea executării trotuarelor pe încă vreo 1 000 de metri pătraţii în folosul obştei a fost votată o sumă de 20000 lei pentru realizarea de captări pentru extinderea alimentării cu apă potabilă în comună. De asemenea, după cum ne-a relatat primarul, se vor construi două poduri, se vor împietrui străzi în lungime de 1000 metri, se va amenaja piaţeta din centrul comunei unde se va realiza şi un loc de joacă pentru copiii satului, „ca la oraş“. După cum se vede, proiecte multe, intenţii bune şi desigur, realizări meritorii pentru ca Nocrichul să fie, de la un anotimp la altul, tot mai frumos, mai bine gospodărit (Radu Selejan)