Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1981 (Anul 33, nr. 7444-7522)
1981-07-01 / nr. 7444
k ?ra iga 9| 15| îeo-30. tu-10| oi*. ina tis* .15. de .15! ,30. ina ,30; UI: po•ele •ii*. 20. ca-9: US: să“ ceo-Va-10: ?A: ;it*. 1 daj Aolatii furia tilații rar- I 28 tană noleiere (din serie), și ). Roadele holdelor cit mai repede in hambare / Flux continuu în activitatea de recoltare a păioaselor! „Eram mai puţin optimişti In ceea ce priveşte ajungerea orzului la maturitate deplină - precizează inginerul şef al C.A.P., Ioan Stroia - dar am luat amidometrul în braţe, i-am încolonat pe băieţii cu Gloriile şi am ieşit in tarlaua numită „Spinarea cîinelui". Primele probe indicau o umiditate de 18, adică ceva peste STAS. Ţinînd cont însă de factorii atmosferici care puteau influenţa pozitiv gradul de umiditate am decis totuşi să demarăm secerişul“. Aşa a început deci secerişul la C.A.P. Cristian, luni, 29 iunie. La marginea lanului intr-o adunare constituită ad-hoc, la care era prezentă şi Maria Brad, primăriţa comunei, se definitivau ultimele detalii de companie. Exceptind faptul că doar după citeva sute de metri combina mecanizatorului Vasile Ghişoiu, a suferit o defecţiune (pentru care a fost nevoit să se întoarcă în secţie) totul decurgea normal. După cîteva ture ale combinelor prin lan am consemnat şi primul transport de 5 tone la I.P.N.C. Sibiu efectuat de şoferul Mihai Gadelmaier. In jurul prinzului s-a verificat din nou umiditatea. Aparatul de măsură indica 15,5 chiar sub normele prevăzute. Răstălmăcim expresiile feţelor specialiştilor de faţă ca pe un însemn al satisfacţiei pentru un an cu roade bune. A doua zi urmau să intre în acţiune presele de balotat poie şi mijloacele de transport. Din lipsă de sîrma (problemă nerezolvatâ de Trustul S.M.A. Sibiu pină in preziua începerii secerişului) se putea conta doar pe presa de balotat cu sfoară. Aci, e cazul fireşte să ne întrebăm dacă în asemenea situaţii nu ar fi fost oportună şi transformarea celorlalte două prese pe sfoară. Aşadar întîrzierea balotatului paielor şi a transportului acestora din cîmp vor avea implicaţii imediate şi asupra demarării lucrărilor pregătitoare pentru însâmînţarea culturilor duble. Cum există toate şansele ca seceratul să se încheie în termenele incluse în grafice, avînd in vedere că zilnic vor fi utilizate 9 combine (4 venite în ajutor de la C.A.P. Poprica) se impun măsuri urgente pentru reglementarea celorlalte neajunsuri, astfel incit activitatea de recoltare a păioaselor, eliberare a terenurilor, insăminţare cu culturi duble să se desfăşoare în flux continuu. N. IVAN 1P.Jurvnne a-2S. a-SicO Tv Ionie a fi dar ceocat erse de rice, slab din emvor *1 și ma- 29 Anul XXXIII, nr. 7 444 TRIBUNA SIBIULUI Săptămînă record în executarea lucrărilor agricole La ordinea zilei în agricultură se află lucrările de întreţinere a culturilor, recoltatul furajelor şi al fructelor, secerişul. De asemenea se lucrează intens in legumicultură. Dat fiind necesarul sporit de forţă de muncă orice participare activă este binevenită. Onorîndu-şi cu fapte concrete atributul de „puternică forţă socială“ conferit de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tineretul participă in acest anotimp al vacanţei cu bune rezultate la muncă în agricultură. In judeţul nostru tînăra generaţie i a parte sub egida Comitetului judeţean Sibiu al U.T.G. la munca în cîmp, în livezi, în grădinile de legume. Astfel săptămînă trecută, declarată săptămînă record în executarea lucrărilor agricole, aproape 4 500 de tineri au executat lucrări de întreţinerea culturilor pe 292 ha, au recoltat furaje de pe o suprafaţă de 120,5 ha, au recoltat cîteva tone de cireşe, căpşuni, coacăze, au contribuit la întreţinerea culturilor legumicole pe 62 ha de grădini. S-au distins în această activitate organizaţiile U.T.G. din Sibiu, Mediaş, Cisnădie, Dumbrăveni, Mîrşa, Şeica Mare, Slimnic, Şeica Mică, Mihăileni, Cirloş, Cîrţa. (L.B.) Respectul baciului Ora amiezii, cînd soarele prea fierbinte adună oile ciorchine la umbra cite unui copac răzleţit pe cele două dealuri ale văii ce se termină în lacurile de la Mîndra, adunase la stina baciului Nicolae Rusu, pentru masa de prînz, pe cei şase ciobani de la turma lui loan Ţichindeleanu, şef de turmă la C.A.P. Şura Mare. Dar, pînă se pregăteşte mîncarea, oamenii nu stau cu miinile în sin. Tocmai îşi mutaseră tîrla ACCENTE şi mai aveau ceva de lucru la garduri. Intre două vorbe, baciul Nicolae, cel mai „vechi“ dintre cei de aici, şi ca vîrstă, şi ca meserie, mă invită bucuros să-i văd „atelierul" unde fabrică brînza. Sînt uimit şi-l întreb cum reuşeşte să se descurce în acest minuscul spaţiu, iar el zîmbeşte şi, rotindu-şi ochii mă întreabă dacă găsesc că ceva nu-i la locul lui şi-ncurcă. Mă dau bătut, şi trebuie să recunosc că ordinea-i desăvîrşită. Telemeaua făcută de dimineaţă e pusă în saramură, vasele sînt spălate; totul e curat şi acoperit cu tifon alb ca spuma. Dacă n-aş fi nimerit intîmplător, aş fi bănuit că chiar aşteptau vreo inspecţie Insă baciul mă „linişteşte". Nu e deloc o întîmplare curăţenia de farmacie, pentru că - încheie el discuţia - „aşa se respectă un baci". N. ACHIM E vremea holdelor de aur... Foto: FR. NSS Sub semnul înaltei responsabilităţi muncitoreşti „lucrările Congresului al ll-lea al consiliilor oamenilor muncii - un preţios îndreptar al tuturor acţiunilor noastre viitoare“ - afirmă ing. liane Munteanu, directorul întreprinderii mecanice Mîrşa . Amplul forum al democraţiei muncitoreşti la care am participat recent, ne-a oferit prilejul să cîntărim într-o balanţă strict obiectivă ce am făcut pînă acum şi ce avem de făcut de azi înainte. In acest sens, magistrala Expunere a tovarăşului , Nicolae Ceauşescu se înscrie ca un preţios îndreptar al tuturor acţiunilor noastre viitoare. Primul gînd cu care am venit de la Congres este acela al întăririi exigenţei faţă de calitatea muncii noastre, incepînd cu directorul întreprinderii şi terminind cu omul de la maşină. In fiecare loc de muncă, de la proiectant la executant, trebuie să se asigure parametrii funcţionali la nivelul caietului de sarcini al fiecărui utilaj, deoarece concurenţa existentă pe piaţa mondială impune acest lucru. Un alt gînd este acela al introducerii pe scară largă a retribuirii în acord global, astfel incit fiecare să fie plătit după calitatea şi cantitatea muncii prestate. Consider că aceasta este una dintre căile importante de creştere a productivităţii muncii. Esenţial in această direcţie mi se pare faptul că prin stimularea celor harnici rezolvăm in aceeaşi unitate de timp un număr sporit de produse. O altă idee este aceea a preocupării permanente şi continue pentru ridicarea calificării profesionale şi orientarea forţei de muncă in concordanţă cu necesităţile producţiei. In acest sens, in lunile următoare, cca 180 lăcătuşi vor fi recalificaţi in meseria de sudor, paralel cu in- scrierea celor noi încadraţi la cursuri de calificare in meseria de aşchietor. De asemenea, va trebui să introducem masiv tehnologii noi de fabricaţie care să conducă la reducerea consumurilor de materii prime, materiale şi energie, la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii produselor pe care la realizăm. (D.M.) Contractările la fondul de stat în scripte şi în realitate Este ştiut că problema contractărilor de animale şi produse animaliere la fondul de stat reprezintă un act patriotic cu implicaţii imediate în lărgirea posibilităţilor de aprovizionare a populaţiei şi deci a creşterii nivelului de trai. Aşadar cîteva aspecte concrete întîlnite pe raza comunei Bîrghiş. Reţinem în primul rînd din noianul de consemnări statistice existente în evidenţele consiliului popular că pentru anul în curs planul de contractări a fost realizat în proporţie de sută la sută la porcine, ovine, miei, lapte de vacă şi lapte de oi, rămînînd neacoperite capitolele bovine adulte (cu 62 capete), tineret bovin (55 capete) şi lină (3 690 kg). Există oameni vrednici, gospodari în adevăratul sens al cuvîntului care au înţeles cum se cuvine participarea electivă cu produse animaliere la fondul de stat, în scopul asigurării unei mai bune aprovizionări a populaţiei. I-am numi pe Ioan Ghizăşan (Bîrghiş 277), Ioan Mihai (Bîrghiş 323), Ionel Schiau (Ighişu Vechi Stat cu încă două bovine adulte, dorim să subliniem de fapt valoarea exemplului personal. Sigur că lista exemplificărilor este mult mai largă. Nu se poate vorbi însă la fel despre capacitatea de înţele-numără Ighişu Vechi, Apos, în timp ce în Pelişor şi chiar în centrul de comună Bîrghiş, activitatea se desfăşoară sub posibilităţi. Cum nu este suficient insă doar să contractezi, ci şi să-ţi onorezi obligaţiile asumate, să stăruim în cîteva rînduri doar asupra predărilor la laptele de vacă. Din cei 4 302 hectolitri lapte planificaţi a se preda în primele 5 luni s-au realizat doar 2 130 hectolitri. Din dialogul cu primarul comunei, Nicolae Bîrsan, am reţinut că diferenţele înregistrate vor fi recuperate în intervalul următor, după ce vor începe fătările la bubaline. De altfel în afară de tineret bovin, unde realizarea contractelor stă sub semnul întrebării din punct de vedere al greutăţii, celelalte poziţii de raportare vor fi îndeplinite integral. I. NICOLAE La Bîrghiş 303), Octavian Miclea (Ighişu Vechi 156), Chirion Nistor (Apoş 38), Wilhelm Gross (Apoş 112), Ieronim Nicula (Pelişor), Ion Kelp (Zlagna), Simion Barth (Zlagna), Victor Toda (Vecerd), şa. Citind numele vicepreşedintelui consiliului popular comunal, Romul Ighiştorfean şi amintind că în aprilie a predat conform contractului două capete tineret bovin, urmînd ca în toamnă să mai contribuie la fondul de gene a altor concetăţeni , Willi Mostoc (Bîrghiş 204), Ioan Blaga (Bîrghiş 332), Vaier Nicula (Ighişu Vechi 58), Laurenţiu Boaru (Pelişor), Tănase Toma (Vecerd), Nicolae Blotor (Zlagna) etc., care deşi au posibilităţi de creştere a animalelor nu s-au raliat acestui imperativ profund politic. Vorbind despre situaţia contractărilor, particularizat pe satele aparţinătoare putem aprecia că printre fruntaşe se ROMÂNIA - patria socialistă Urmare din pag. I) făuritorul conştient al propriului său viitor. In aceste condiţii va avea loc creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidului, care va trebui să asigure conducerea unitară şi conştientă a tuturor proceselor revoluţionare, să acţioneze cu hotărîre împotriva vechiului ce nu mai corespunde cerinţelor dezvoltării sociale, să sesizeze noul şi să-l promoveze cu curaj şi fermitate în toate domeniile de activitate". Marile înfăptuiri ale poporului nostru, rod al muncii eroice a clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ale tuturor fiilor ţării fără deosebire de naţionalitate, strâns uniţi în jurul partidului, sunt garanţia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul patriei, a înaintării spre comunism. Avînd acest ideal luminos, poporul nostru poate învinge orice greutăţi, sau, cum atît de plastic s-a exprimat secretarul general al partidului, „poate să răstoarne şi munţii“. Pag. 8 Grupul de finisare din secţia preparaţia filaturii a întreprinderii „Libertatea“ Sibiu Foto: FRED MSS