Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1981 (Anul 33, nr. 7444-7522)
1981-07-22 / nr. 7462
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Priorităţi pe agenda economică O calitate cît mai înaltă a forţei de muncă Problematica amplă şi complexă a pregătirii forţei de muncă în judeţul Sibiu în consens cu exigenţele noii calităţi a stat permanent în atenţia Consiliului judeţean al sindicatelor, a celorlalte consilii teritoriale care au întreprins o serie de acţiuni şi iniţiative soldate cu rezultate pozitive. Se înscriu aici suita de lectorate, simpozioane şi consfătuiri din programul de propagandă tehnico-economică „Protehnica“, numeroasele schimburi de experienţă organizate pe ramuri de producţie privind calitatea practicii în producţie a elevilor şi studenţilor, intensificarea controalelor asupra desfăşurării cursurilor de calificare de scurtă durată, controale urmate de regulă de analize comune ale consiliilor oamenilor muncii şi comitetelor sindicatelor din întreprinderile investigate, consfătuiri în cadrul „Colegiului maiştrilor“ desfăşurate în 57 de întreprinderi din judeţ. Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor a urmărit îndeaproape modul în care se îndeplinesc hotăririle plenarei din iunie 1980 a Comitetului judeţean de partid, investigînd recent, pe baza unei tematici adecvate, activitatea comitetelor sindicatelor din 14 întreprinderi constructoare de maşini, din chimie, industria uşoară, alimentară, din construcţii, împreună cu Direcţia judeţeană pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale s-a examinat, în 47 de unităţi economice, stadiul fundamentării şi îndeplinirii programului de pregătire a forţei de muncă care, în acest an, cuprinde la nivelul judeţului un număr de 6 314 muncitori calificaţi. Constatările şi concluziile sunt în bună măsură pozitive. In primul rînd, cifrele înregistrate la capătul primului trimestru atît pentru asigurarea forţei de muncă din diverse surse cît si la formele de perfecţionare se situează în limitele planificate, oferind deci garanţia îndeplinirii programului anual, în întreg judeţul s-a extins considerabil acţiunea de poliservire a maşinilor şi instalaţiilor, fiind create toate condiţiile ca ea să se încheie pentru toate grupele de utilaje, pînă la finele trimestrului III a acestui an. In a(Continuare în pag. a III-a) EUGEN TOMA, activist al Consiliului judeţean Sibiu al sindicatelor Importante economii de metal, combustibili şi energie Preocuparea specialiştilor din economia judeţului pentru reducerea consumurilor energetice şi de metal s-a concretizat in economisirea în primele 6 luni ale acestui an a 869 tone de metal, 3 448 MWh şi 17 865 t.c.c. întreprinderile sibiene au economisit 549 tone metal şi 2152 MWh, iar unităţile medieşene 100 tone metal. Succese în acţiunea de economisire a metalului au înregistrat: I.P.A. Sibiu, „Balanţa", „Mecanică'' Mîrşa, „Independenţa", „Mecanică“ Mediaş, I.M.A.I.A. etc., iar în eforturile de reducere a energiei electrice: „Mecanică” Mîrşa, „Balanţa", „Carbosin“ Copşa Mică, „Emailul roşu” şi „Vitrometan" din Mediaş, „Drapelul roşu", „13 Decembrie", I.J.G.C.L. şi întreprinderea poligrafică, toate din Sibiu. In final, vom nota şi cîteva unităţi care au contribuit substanţial la reducerea consumurilor de combustibil: Centrala Gaz metan Mediaş, I.M.M.N. Copşa Mică, I.P.A.S., „Balanţa", „Mecanică” Mîrşa, „Mecanica" şi „Automecanica" din Mediaş, „Carbosin" Copşa Mică, „Drapelul roşu” Sibiu, „13 Decembrie", „Firul roşu” Tălmaciu, U.J.C.M. Sibiu, „Mătasea roșie" Cisnădie etc. Anul XXXIII, nr. 7 462 Miercuri, 22 iulie 1981 4 pagini, 30 bani Culturile duble între intenţii şi realitate Se spune pe bună dreptate că baza furajeră este baza zootehniei. Se recunoaşte unanim că fără o bază furajeră echilibrată nu poate fi vorba de realizarea exemplară a indicatorilor de plan la carne, lapte, ouă etc. Pornindu-se de la acest considerent s-a luat măsura ca imediat ce va fi ridicată recolta de orz să se treacă la semănatul culturilor duble, mai precis a unui amestec de porumb cu floarea-soarelui. Suprafaţa planificată a fost defalcată de unităţi. Acţionîndu-se în consecinţă majoritatea covîrşitoare a cooperativelor agricole de producţie au încorporat sămînţa în sol la 48 de ore de la intrarea combinelor în lan. Primele suprafeţe au fost însămînţate în unităţile din C.U.A.S.G. Miercurea şi constatăm cu plăcere că plantele au răsărit viguros şi promit ca în toamnă să completeze serios ia rezervelede furaje. Multe unităţi nu s-au rezumat numai la cifrele din program. Văzind că au teren la dispoziţie au semănat culturi duble pe suprafeţe mult mai mari. In rîndurile acestora se înscriu unităţi ca Porumbacu de Jos, Racoviţa, Scoreiu, A.E.I. Loamneş, Şelimbăr etc. In altele (Axente Sever, Micăsasa, Dîmos, Laslea, Retiş, Alămor, Armeni, Slimnic, Altiba, Marpod, Hosman, Noorich etc.) însămîntările s-au făcut în perioadele optime. Cu toate acestea nu poate fi trecut cu vederea faptul că sînt încă rămîneri în urmă. In 3 cooperative agricole de producţie (Săcel, Topireca, Şura Mare) pina în seara zilei de 19 iulie nu s-a semănat nimic. In altele (Mihăileni, Bogata, Pelişor, Vărd etc.) au mai rămas suprafeţe de semănat. Este de datoria consiliilor de conducere din unităţile amintite de a stabili imediat măsuri pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Nu trebuie uitat că o zi acum echivalează cu 8—9 zile din toamnă şi cu cît vom grăbi lucrarea cu atît vom avea mai mult folos. De asemenea trebuie reţinut faptul că în iarnă vom avea nevoie de foarte multe furaje, nu numai pentru lapte şi came, ci şi pentru îngrăşăminte naturale fără aportul cărora nu vom putea forţa producţiile din cîmp. I. FLESCHIN L* zin agricultură Banda de lucru cu deservirea semiautomată a locurilor de muncă din secţia marochinarie a întreprinderii „13 Decembrie” Sibiu, unitatea Sălişte Foto: FRED MSS CIVITAS MEDIENSIS Atestat documentar la 3 iunie 1267, după cum glăsuiesc hrisoavele, denumit Civitas Mediensis in veacul al cinsprezecelea, inconjurindu-se cu ziduri de cetate în veacul următor, pentru a se apăra, sfidînd zidurile și extinzîndu-se dincolo de ele la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea, Mediaşul, oraşul de pe Tirnava Mare trăieşte asemenea unui bard stăpîn pe vocaţia sa, inedit şi inconfundabil prin ceea ce face. Înconjurat de dealuri plantate cu vii, dealuri care-i oferă frumuseţe de bibelou, municipiul Mediaş, fost, cîndva, un puternic centru meşteşugăresc se prezintă astăzi, in peisajul luminos al României socialiste ca o adevărată cetate industrială. Zidurile vechii cetăţi, turnul înclinat asemenea celui din Pissa, urmele trecerii sale prin vreme din antichitate, sau mai de demult păstrate cu grijă în sălile muzeului local au deven File de reportaj nu un fel de curiozităţi instructive. Astăzi, in zodie socialistă, prin grija partidului, români, germani şi maghiari, locuitori ai Mediaşului, i-au dat urbei de pe Timnava o nouă şi intensă strălucire. In halele Unei întreprinderi ca, de exemplu, ,Automecanica ar încăpea, credem, toate micile ateliere care l-au făcut cunoscut în veacul trecut. în şcolile oraşului învaţă astăzi tot atîţia elevi cîţi locuitori avea urbea în anul 1941. Industrializarea, ştiinţa de carte, cultura sînt cele trei mari coordonate între care se dezvoltă viaţa economico-socială a Mediaşului, al doilea oraş ca mărime şi putere industrială al judeţului Sibiu. Noile cartiere, cu nume de legende, precum După Zid, Gloria, Gura Cimpului, Vitrometan îi conferă municipiului Mediaş o prospeţime şi vigoare urbanistică specifică. Vorbind despre dezvoltarea economică, despre industrializarea care a fost, de fapt, forţa ce a propulsat Mediaşul între marile cetăţi bogate ale ţării, trebuie să spunem că aici, la Mediaş, şi-au dat întîlnire, într-o fericită simbioză, preluînd tradiţiile meşteşugarilor de altădată, cristalul românesc, vasele emailate, maşinile autoutilitare, releele, mocasinii, ţesăturile de catifea şi, se-nţelege, gazul metan. Prin toate aceste produse, Mediaşul, oamenii săi, au ajuns să fie cunoscuţi nu numai în ţară ci şi peste hotare. îmi amintesc emoţia cu care directorul Vitrometanului îmi povestea cum a cucerit cristalul românesc piaţa din Statele Unite, la concurenţă cu multe şi renumite alte firme străine. Sau de stră (Continuare în pag a II-a) RADU SELEJAN Raidul nostru Calea uneori deloc lactee a ... laptelui Cită încredere ne dau în puterea miraculoasă a lichidului alb numai cele cîteva cuvinte scrise cu litere „de aviz“ în unităţile de desfacere a produselor lactate: „Fiecare pahar cu lapte — un izvor de sănătate"! Că aşa stau lucrurile ne-au demonstrat specialiştii sau, cel mai simplu, ne-am convins fiecare. Obiectul anchetei noastre, întreprinsă recent împreună cu Centrul judeţean antiepidemiologic, a fost de a urmări condiţiile de igienă în care se colectează şi se transportă laptele spre întreprinderea prelucrătoare, adică drumul dintre centrele de colectare a laptelui — în cazul nostru — din Bratei, Moşna, Alma Vii — şi întreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu. Dar, să dăm cuvîntul... constatărilor. PUNCTELE DE COLECTARE BRATEIU ŞI MOŞNA. ÎNCĂPERILE în care funcţionează aceste două puncte nu au mai fost igienizate de ani de zile, stare dovedită lesne de tencuielii*, surpate atît în interior şi exterior, cît şi de pavimentul deteriorat pînă la stratul de pămînt şi de pînzele ţesute... des de păianjeni prin toate colţurile. Nu există, de altfel, nici instalaţii adecvate pentru spălarea bidoanelor de lapte sau smîntîna. Personalul care deserveşte punctele de colectare este total neinstruit utilizînd echipamentul de protecţie de la grajd (cizme murdare de bălegar, îmbrăcăminte la fel) şi în momentul colectării laptelui. CISTERNELE care transportă laptele (apartinînd I.T.S.A.I.A. Sibiu) sînt, în totalitate, întreţinute necorespunzător. In primul rînd, capacele nu sînt etanş fixate, ceea ce face ca la fiecare oprire sau frînă a maşinii, prin cele trei capace să țîşnească lapte, pierzîndu-se astfel însemnate cantităţi. In ziua controlului, la punctul de colectare Moşna, un bidon cu smîntînă se afla acolo de mai mult de 48 de ore fără a avea un spaţiu frigorific de păstrare, la discreţia unui personal neinstruit. GRAJDURILE celor două ferme cu puncte de colectare, deşi au fost construite după un anumit proiect pentru a funcţiona în condiţii corespunzătoare, faptul că nu sunt întreţinute le-a adus la situaţia de a constitui focare de infecţie, la Brateiu, în grajdul viţeilor, mişună rozătoare care nu numai că consumă hrana acestora, dar, fiind purtători de microbi, provoacă îmbolnăvirea micilor animale. La niciuna din aceste fel(Continuare în pag a III-a) ANGELA CHIŢU Despre igiena unor locuri de muncă