Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1981 (Anul 33, nr. 7444-7522)

1981-07-22 / nr. 7462

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Priorităţi pe agenda economică O calitate cît mai înaltă a forţei de muncă Problematica amplă şi com­plexă a pregătirii forţei de muncă în judeţul Sibiu în consens cu exigenţele noii calităţi a stat permanent în atenţia Consiliului judeţean al sindicatelor, a celorlalte con­silii teritoriale care au între­prins o serie de acţiuni şi ini­ţiative soldate cu rezultate pozitive. Se înscriu aici sui­ta­­ de lectorate, simpozioane şi consfătuiri din programul de propagandă tehnico-econo­­mică „Protehnica“, numeroa­sele schimburi de experien­ţă organizate pe ramuri de producţie privind calitatea practicii în producţie a ele­vilor şi studenţilor, intensi­ficarea controalelor asupra desfăşurării cursurilor de ca­lificare de scurtă durată, con­troale urmate de regulă de a­­nalize comune ale consiliilor oamenilor muncii şi comite­telor sindicatelor din între­prinderile investigate, consfă­tuiri în cadrul „Colegiului maiştrilor“ desfăşurate în 57 de întreprinderi din judeţ. Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor a ur­mărit îndeaproape modul în care se îndeplinesc hotăririle plenarei din iunie 1980 a Co­mitetului judeţean de partid, investigînd recent, pe baza u­­nei tematici adecvate, activi­tatea comitetelor sindicatelor din 14 întreprinderi construc­toare de maşini, din chimie, industria uşoară, alimentară, din construcţii, împreună cu Direcţia judeţeană pentru probleme de muncă şi ocro­tiri sociale s-a examinat, în 47 de unităţi economice, sta­diul fundamentării şi îndepli­nirii programului de pregăti­re a forţei de muncă care, în acest an, cuprinde la nivelul judeţului un număr de 6 314 muncitori calificaţi. Constatările şi concluziile sunt în bună măsură poziti­ve. In primul rînd, cifrele în­registrate la capătul primului trimestru atît pentru asigura­rea forţei de muncă din di­verse surse cît si la formele de perfecţionare se situează în limitele planificate, ofe­rind deci garanţia îndepli­nirii programului anual, în întreg judeţul s-a extins con­siderabil acţiunea de poli­­servire a m­­aşinilor şi insta­laţiilor, fiind create toate condiţiile ca ea să se încheie pentru toate grupele de uti­laje, pînă la finele trimes­trului III a acestui an. In a­(Continuare în pag. a III-a) EUGEN TOMA, activist al Consiliului judeţean Sibiu al sindicatelor Importante economii de metal, combustibili şi energie Preocuparea specialiştilor din economia judeţului pen­tru reducerea consumurilor energetice şi de metal s-a concretizat in economisirea în primele 6 luni ale acestui an a 869 tone de metal, 3 448 MWh şi 17 865 t.c.c. întreprinderile sibiene au e­­conomisit 549 tone metal şi 2152 MWh, iar unităţile me­­dieşene 100 tone metal. Succese în acţiunea de e­­conomisire a metalului au înregistrat: I.P.A. Sibiu, „Ba­lanţa", „Mecanică'' Mîrşa, „Independenţa", „Mecanică“ Mediaş, I.M.A.I.A. etc., iar în eforturile de reducere a e­­nergiei electrice: „Mecanică” Mîrşa, „Balanţa", „Carbosin“ Copşa Mică, „Emailul roşu” şi „Vitrometan" din Mediaş, „Drapelul roşu", „13 Decem­brie", I.J.G.C.L. şi întreprin­derea poligrafică, toate din Sibiu. In final, vom nota şi cîteva unităţi care au contribuit substanţial la reducerea con­sumurilor de combustibil: Centrala Gaz metan Mediaş, I.M.M.N. Copşa Mică, I.P.A.S., „Balanţa", „Mecani­că” Mîrşa, „Mecanica" şi „Automecanica" din Mediaş, „Carbosin" Copşa Mică, „Drapelul roşu” Sibiu, „13 Decembrie", „Firul roşu” Tălmaciu, U.J.C.M. Sibiu, „Mătasea roșie" Cisnădie etc. Anul XXXIII, nr. 7 462 Miercuri, 22 iulie 1981 4 pagini, 30 bani Culturile duble între intenţii şi realitate Se spune pe bună dreptate că baza furajeră este baza zootehniei. Se recunoaşte u­­nanim că fără o bază furaje­ră echilibrată nu poate fi vorba de realizarea exempla­ră a indicatorilor de plan la carne, lapte, ouă etc. Pornindu-se de la acest considerent s-a luat măsura ca imediat ce va fi ridicată recolta de orz să se treac­ă la semănatul cul­turilor duble, mai precis a u­­nui amestec de porumb cu floarea-soarelui. Suprafaţa planificată a fost defalcată de unităţi. Acţionîn­­du-se în consecinţă majorita­tea covîrşitoare a cooperati­velor agricole de producţie au încorporat sămînţa în sol la 48 de ore de la intrarea combinelor în lan. Primele suprafeţe au fost însămînţate în unităţile din C.U.A.S.G. Miercurea şi constatăm cu plăcere că plantele au răsă­rit viguros şi promit ca în toamnă să completeze serios ia rezervele­­de furaje. Multe u­­nităţi nu s-au rezumat numai la cifrele din program. Vă­­zind că au teren la dispozi­ţie au semănat culturi duble pe suprafeţe mult mai mari. In rîndurile acestora se în­scriu unităţi ca Porumbacu de Jos, Racoviţa, Scoreiu, A.E.I. Loamneş, Şelimbăr etc. In altele (Axente Sever, Mi­­căsasa, Dîm­os, Laslea, Retiş, Alămor, Armeni, Slimnic, Al­tiba, Marpod, Hosman, No­­orich etc.) însăm­întările s-au făcut în perioadele optime. Cu toate acestea nu poate fi trecut cu vederea faptul că sînt încă rămîneri în urmă. In 3 cooperative agricole de producţie (Să­­cel, Topire­ca, Şura Mare) pi­na în seara zi­lei de 19 iulie nu s-a semă­nat nimic. In altele (Mihăi­­leni, Bogata, Pelişor, Vărd etc.) au mai rămas suprafeţe de semănat. Este de datoria consiliilor de conducere din unităţile amintite de a stabili imediat măsuri pentru recu­perarea rămînerilor în urmă. Nu trebuie uitat că o zi acum echivalează cu 8—9 zile din toamnă şi cu cît vom grăbi lucrarea cu atît vom avea mai mult folos. De asemenea tre­buie reţinut faptul că în iar­nă vom avea nevoie de foarte multe furaje, nu numai pen­tru lapte şi came, ci şi pentru îngrăşăminte naturale fără aportul cărora nu vom putea forţa producţiile din cîm­p. I. FLESCHIN L* zi­­n agricultură Banda de lucru cu deservirea semiautomată a locurilor de muncă din secţia marochinarie a între­prinderii „13 Decembrie” Sibiu, unitatea Sălişte Foto: FRED M­SS CIVITAS MEDIENSIS Atestat documentar la 3 iunie 1267, după cum glăsuiesc hri­soavele, denumit Civitas Me­­diensis in veacul al cinspreze­­celea, inconjurindu-se cu zi­duri de cetate în veacul urmă­tor, pentru a se apăra, sfidînd zidurile și extinzîndu-se din­colo de ele la sfîrșitul secolu­lui al nouăsprezecelea, Me­diaşul, oraşul de pe Tir­nava Mare trăieşte asemenea unui bard stăpîn pe vocaţia sa, inedit şi inconfundabil prin ceea ce face. Înconjurat de dealuri plan­tate cu vii, dealuri care-i ofe­ră frumuseţe de bibelou, mu­nicipiul Mediaş, fost, cîndva, un puternic centru meşteşu­găresc se prezintă astăzi, in peisajul luminos al României socialiste ca o adevărată ce­tate industrială. Zidurile ve­chii cetăţi, turnul înclinat ase­menea celui din Pissa, urmele trecerii sale prin vreme din antichitate, sau mai de de­mult păstrate cu grijă în să­lile muzeului local au deven File de reportaj nu­ un fel de curiozităţi in­structive. Astăzi, in zodie so­cialistă, prin grija partidului, români, germani şi maghiari, locuitori ai Mediaşului, i-au dat urbei de pe Timnava o nouă şi intensă strălucire. In halele Unei întreprinderi ca, de exemplu, ,Automecanica ar încăpea, credem, toate mi­cile ateliere care l-au făcut cunoscut în veacul trecut. în şcolile oraşului învaţă astăzi tot atîţia elevi cîţi locuitori avea urbea în anul 1941. In­dustrializarea, ştiinţa de car­te, cultura sînt cele trei mari coordonate între care se dez­voltă viaţa economico-socială a Mediaşului, al doilea oraş ca mărime şi putere indus­trială al judeţului Sibiu. Noile cartiere, cu nume de legende, precum După Zid, Gloria, Gu­ra Cimpului, Vitrometan îi conferă municipiului Mediaş o prospeţime şi vigoare urba­nistică specifică. Vorbind despre dezvoltarea economică, despre industriali­zarea care a fost, de fapt, for­ţa ce a propulsat Mediaşul în­tre marile cetăţi bogate ale ţării, trebuie să spunem că aici, la Mediaş, şi-au dat în­­tîlnire, într-o fericită simbio­ză, preluînd tradiţiile meşte­şugarilor de altădată, crista­lul românesc, vasele emailate, maşinile autoutilitare, releele, mocasinii, ţesăturile de cati­fea şi, se-nţelege, gazul me­tan. Prin toate aceste produse, Mediaşul, oamenii săi, au a­­j­uns să fie cunoscuţi nu nu­mai în ţară ci şi peste hota­re. îmi amintesc emoţia cu care directorul Vitrometanu­­lui îmi povestea cum a cu­cerit cristalul românesc piaţa din Statele Unite, la concu­renţă cu multe şi renumite al­te firme străine. Sau de stră­ (Continuare în pag a II-a) RADU SELEJAN Raidul nostru Calea uneori deloc lactee a ... laptelui Cită încredere ne dau în puterea miraculoasă a lichi­dului alb numai cele cîteva cuvinte scrise cu litere „de aviz“ în unităţile de desface­re a produselor lactate: „Fie­care pahar cu lapte — un iz­vor de sănătate"! Că aşa stau lucrurile ne-au demonstrat specialiştii sau, cel mai sim­plu, ne-am convins fiecare. Obiectul anchetei noastre, în­treprinsă recent împreună cu Centrul judeţean antiepide­­miologic, a fost de a urmări condiţiile de igienă în care se colectează şi se transportă laptele spre întreprinderea prelucrătoare, adică drumul dintre centrele de colectare a laptelui — în cazul nostru — din Bratei, Moşna, Alma Vii — şi întreprinderea de industrializare a laptelui Si­biu. Dar, să dăm cuvîntul... constatărilor. PUNCTELE DE COLECTA­RE BRATEIU ŞI MOŞNA. ÎNCĂPERILE în care func­ţionează aceste două puncte nu au mai fost igienizate de ani de zile, stare dovedită lesne de tencuielii*, surpate atît în interior şi exterior, cît şi de pavimentul deteriorat pînă la stratul de pămînt şi de pînzele ţesute... des de păianjeni prin toate colţurile. Nu există, de altfel, nici in­stalaţii adecvate pentru spă­larea bidoanelor de lapte sau smîntîna. Personalul care de­serveşte punctele de colectare este total neinstruit utilizînd echipamentul de protecţie de la grajd (cizme murdare de bălegar, îmbrăcăminte la fel) şi în momentul colectării laptelui. CISTERNELE care trans­portă laptele (apartinînd I.T.S.A.I.A. Sibiu) sînt, în to­talitate, întreţinute necores­punzător. In primul rînd, ca­pacele nu sînt etanş fixate, ceea ce face ca la fiecare o­­prire sau frînă a maşinii, prin cele trei capace să țîş­­nească lapte, pierzîndu-se ast­fel însemnate cantităţi. In ziua controlului, la punctul de colectare Moşna, un bidon cu smîntînă se afla acolo de mai mult de 48 de ore fără a avea un spaţiu frigorific de păstrare, la discreţia unui personal neinstruit. GRAJDURILE celor două ferme cu puncte de colectare, deşi au fost construite după un anumit proiect pentru a funcţiona în condiţii cores­punzătoare, faptul că nu sunt întreţinute le-a adus la situa­ţia de a constitui focare de infecţie, l­a Brateiu, în graj­dul viţeilor, mişună rozătoa­re care nu numai că consumă hrana acestora, dar, fiind purtători de microbi, provoa­că îmbolnăvirea micilor ani­male. La niciuna din aceste fel­(Continuare în pag a III-a) ANGELA CHIŢU Despre igiena unor locuri de muncă

Next