Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1981 (Anul 33, nr. 7444-7522)

1981-09-15 / nr. 7509

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXIII, nr. 7­5091 Marti, 15 septembrie 1981 4 pagini, 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in judetul Dolj T­ovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Republicii Socialiste Româ­nia a început, luni, 14 septem­brie, o vizită de lucru în ju­deţul Dolj, împreună cu secretarul ge­neral al partidului se află to­varăşa Elena Ceauşescu, to­varăşul N­ie Verdeţ, alţi to­varăşi din conducerea de par­tid şi de stat Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va participa, de asemenea, la deschiderea oficială a anu­lui de învăţămînt 1981- 1982, pe care o găzduieşte munici­­piul Craiova. Noua vizită de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde în judeţul Dolj ilustrează, încă o dată, cu elocvenţă, rolul de­terminant al secretarului ge­neral al partidului în mobi­lizarea şi stimularea oameni­lor muncii din întreaga ţară în înfăptuirea politicii parti­dului. Totodată ea pune preg­nant in lumină preocuparea statornică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a se afla mereu în mijlocul făuri­torilor de bunuri materiale, pentru a le cunoaşte mai bi­ne viaţa, împlinirile, preocu­pările, a-i consulta în toate problemele construcţiei so­cial­ste. Există un adevăr profund pe care îl spun cu toţii, iar locuitorii acestei părţi de ţa­ră îl reafirmă astăzi cu mân­drie şi anume că tot ce s-a înfăptuit în ultimele cincina­le pe întinsul judeţului lor, pe tot cuprinsul patriei este nemijlocit legat de numele şi personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de gîndi­­rea şi acţiunea cutezătoare, de activitatea sa neobosită pusă în slujba dezvoltării multilaterale a României so­cialiste. Iată pentru ce oamenii mun­cii de aici transformă vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu într-o adevărată sărbătoare populara într-o manifestare impresionantă a dragostei, stimei si recunoş­tinţei fată de conducătorul iubit a! partidului si statului nostru l­a coborîrea din avion, pe aeroportul municipiului Cra­iova, tovarăşul Nicolae Ceauşescu si tovarăşa Elena Ceauşescu sunt salutaţi cu cordialitate de tovarăşul Miu Pobrescu, prim secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organe­lor locale de partid şi de stat. In uralele miilor de craio­­veni coloana oficială de ma­şini se îndreaptă de la aero­port spre întreprinderea de avioane din Craiova unitate care deschide programul vizi­tei de lucru în judeţul Dolj. Secretarul general al parti­dului revine pentru a treia oară în această modernă uni­tate, realizată, la indicaţia sa d­in urmă cu un deceniu. In secţia sculăne, tovarăşul Ni­olae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid si de stat sunt informaţi de către directorul întreprinderii, Con­stantin Roventa, că. In pri­mele opt luni ale actualului cincinal, planul producţiei nete a fost depăşit cu 9,2 la sută, iar productivitatea mun­cii cu 8 la sută, în condiţiile în care angajamentele la ex­port au fost onorate la nive­lul întregului an. Prin colabo­rarea dintre specialiştii uni­tăţii şi cercetătorii din acest domeniu, s-a reuşit asimila­rea în fabricaţie a unui mare număr de maşini-­unelte, ceea ce înseamnă o importan­tă diminuare a efortului­­ va­lutar. Secretarul general al parti­dului s-a oprit în continuare în secţia de subansamble, un­de este informat asupra pro­gramului de integrare, în în­treprindere şi în unităţile cu care cooperează, a produselor, a diferitelor materiale, piese şi subansamble. Felicitind colectivul unită­ţii pentru realizările obţinute, secretarul general al partidu­lui a cerut să se ia măsuri pentru creşterea gradului de integrare a produselor, pen­tru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al acestora. Vizita de lucru continuă în zona industrială de est a Cra­­iovei unde, în ultimii ani, au fost construite puternice uni­tăţi industriale din ramura constructoare de maşini aici lucrînd in prezent un colec­tiv muncitoresc echivalent numeric cu cel existent în în­treg municipiul în anul 1970 înfiinţată în urmă cu şase ani, la iniţiativă, secretarului general al partidului , între­prinderea de utilaj greu ur­mează să producă, în mo­mentul intrării în funcţiune a tuturor capacităţilor de pro­ducţie prevăzute în plan, o importantă gamă de mașini­­unelte de mari dimensiuni, precum și utilaje tehnologice complexe destinate industriei metalurgice, de prelucrare a lemnului și a hîrtiei. Dialogul secretarului gene­ral al partidului cu factorii de răspundere, cu oamenii muncii de aici, cel de-al pa­trulea de la crearea întreprin­derii, are în vedere aspecte esenţiale ale producţiei, rea­lizarea integrală a sarcinilor de plan, asimilarea unor noi tipuri de maşini-unelte grele, de mare complexitate tehnică, dezvoltarea în continuare a unităţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de caracteristicile tehnice si per­formantele masinilor-unelte realizate, cerînd să se inten­sifice ritmul executării noilor tipuri aflate în momentul de faţă în pregătire. Secretarul general al parti­dului a avut cuvinte de apre­ciere pentru buna organizare a fluxurilor product­­e, pen­tru măsurile luate în­ scopul creării unor condiţii optime de lucru. In secţia de montaj este prezentată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, strungul greu cu co­mandă numerică ce poate pre­lucra piese cu diametre de pînă la 2,5 m, avînd greutate maximă de 150 tone. Secretarul general al parti­dului este informat cu privi­re la stadiul pregătirii fabri­caţiei celui dinţii strung ro­mânesc gigant ce va putea prelucra piesele cu lungime de pînă la 30 m, în greutate de pînă la 300 tone și cu diametrul de prindere de 3 m. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat să se revadă pro­gramul de asimilare a noilor produse, în scopul realizării unor utilaje de capacitate sporită într-un timp cit mai scurt. în acest context, se­cretarul general al partidului a cerut ministerului şi cen­tralei de resort să asigure condiţii pentru fabricar­ea, în anul 1984, a presei gigant de 40 000 tone forţă. S-a cerut, de asemenea, specialiştilor să asigure utilizarea unor teh­nologii cît mai economicoase la executarea rolelor pentru laminoare, unde se consumă încă mult, metal. Apreciind rezultatele obţi­nute de tînărul colectiv craio­­vean, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri pentru finalizarea în­tr-un timp cît mai scurt a lucrărilor de invest­­ii, pen­tru utilizarea judicioasă a spaţiilor şi a întregii rapaci­tăţi productive a întreprinde­rii Vizita în unităţi economice de pe platforma de est conti­nuă la „Electroputere“, stea de primă mărime în industria electrotehnică românească. Vizita în această unitate în­cepe la fabrica de maşini e­­lectrice rotative. Secretarului general al partidului i se ra­portează modul cum au fost îndeplinite sarcinile şi indi­caţiile primite la vizita pre­cedentă efectuată la „Electro­­putere“, evoluţia principalilor indicatori economici, stadiul îndeplinirii planului anual de producţie, despre acţiunile iniţiate pentru reducerea im­portului. (Continuare în pag a IV-a) încheierea vizitei oficiale de prietenie in ţara noastră a emirului statului Kuweit Convorbiri oficiale Duminică dimineaţa au con­tinuat, la Palatul Consiliului de Stat, convorbirile oficiale dintre preşedintele Republi­cii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, şi Alteţa Sa şeicul Jaber Al- Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul statului Kuweit. In cadrul noii runde de convorbiri, cei doi şefi de stat au reluat examinarea problemelor privind dezvol­tarea relaţiilor româno-ku­­weitiene, posibilităţile exis­tente în direcţia promovării unei cooperări fructuoase re­ciproc avantajoasă între Ro­mânia şi Kuweit în diferite domenii. A fost subliniată im­portanţa constituirii unei comisii mixte de colaborare tehnico-ştiinţifică, , apreciin­­du-se că acest lucru va servi dezvoltării celor două ţări, cauzei cooperării şi înţelegerii internaţionale. In timpul convorbirilor, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul statului Kuweit, şeicul Jaber Al- Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, au continuat schimbul de ve­deri privind unele probleme internationale actuale. Înmînarea cheii oraşului Bucureşti Duminică dimineaţa, la re- Sabah, emirul statului Re­­şedinţa rezervată înaltului weit, i s-a luminat, într-un oaspete, Aitetei Sale şeicul cadru festiv, cheia oraşului Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al- Bucureşti. Depunere de coroane Duminică. Alteța Sa­beh­ul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul statului Ku­weit, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea po­porului și a patriei, pentru socialism. Oaspeţi ai judeţului Prahova Duminică dimineaţa, după încheierea celei de a doua runde a convorbirilor oficia­le la nivel înalt româno-ku­­weitiene, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, şi emirul Kuweitului, şeicul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al- Sabah, au făcut o vizită în judeţul Prahova, în unităţi e­­conomice reprezentative pen­tru nivelul de dezvoltare a­­tins de industria şi agricul­tura românească După entuziasta primire în municipiul Ploieşti, preşedin­tele României şi emirul Ku­weitului au fost invitaţi să viziteze întreprinderea de u­­tilaj petrolier 1 Mai, cea mai mare producătoare de instala­ţii de foraj petrolier din ţara noastră. La plecare, şeicul Jaber Al- Ahmad Al-Jaber Al-Sabah a notat în cartea de onoare a fabricii următoarele: „Vizita noastră la Uzina 1 Mai pen­tru producerea de utilaj pe­trolier este o manifestare con­vingătoare şi plăcută pentru noi de ceea ce înseamnă uti­lizarea tehnologiilor înainta­te. Este şi o dovadă a condi­ţiilor bune pe care le au cei care lucrează aici, activitate în care se asociază atît inte­ligenţa cit şi imaginaţia. Le urez la toţi noi succese în această activitate“. De la întreprinderea „1 Mai“, coloana maşinilor ofi­ciale s-a îndreptat spre Com­binatul petrochimic Brazi Vizita în judeţul Prahova a continuat apoi la Asociaţia economică intercooperatisti de creştere şi îngrăşare a ti­neretului taurin din Bărcă­­neşti — Prahova, în încheierea vizitei în ju­deţul Prahova, şeful statului fluweilian a adresat gazdelor sincere felicitări pentru rea­lizările obţinute şi le-a urat noi succese pe calea progresu­lui economic şi social. La amiază, cei doi şefi de stat s-au înapoiat în Capitală. - însemnări - 15 septembrie Ziua de 15 septembrie este o imensă filă de abecedar ce se deschide spre folosul şi întru podoaba patriei. Fiindcă şcoala rămîne cea mai de preţ şi cea mai curată virtute a unei naţii, ea dă durată şi trăinicie, sens şi cer­titudine în viitor. Zăbovind puţin peste acest adevăr, gîndurile noastre se întorc către toţi acei preacinstiţi înaintaşi care s-au în­vrednicit pentru înălţarea prin carte a poporului. Panteo­nul de ctitori care au văzut în şcoală ţîţîna ce ţine demn poarta trecutului, prezentului şi viitorului este un şir lung de nume jertfite în zidul nesurpat al memoriei şi recu­noştinţei noastre: Grigore Ureche, Miron Costin. Şincai. Lazăr. Asachi. Heliade Hădulescu. Bărnuţiu. August Tre­­boniu-Laurian, Bariţ­iu. Creangă, Eminescu, Odobescu. Xenopol. Spiru Haret... Aproape că nu e cărturar al istoriei noastre care, cu condeiul ori de la catedră, să nu fi ctitorit întru trăinicia acestui gînd. Drumul lor întru această nobilă zidire a fost lung, greu, anevoios pînă să se ajungă astăzi la ceea ce un maistru sintetiza atît de frumos: „Astăzi la noi şcoala se serveşte pe tavă de aur“. Alătur acest adevăr al evului prezent rivnei cărturaru­lui Gheorghe Şincai ce-şi purta cronica în desagă pe col­buitele drumuri ale Transilvaniei necontenind să rosteas­că adevărul potrivit căruia „binele de mîine al patriei numai prin învăţătura pruncilor avem a-l aştepta". Şi văd dimineaţa acestei zile aureolată de lumina atî­­tor şi atîtor ochi opriţi peste mierea cărţii, nerăbdători să întoarcă un prim răspuns de aur neîntreruptei griji cu care sînt înconjuraţi şi să aşeze o mare certitudine la viitorul patriei. ION ONUC NEMEŞ • Ceremonia plecării Luni, s-a încheiat vizita o­­ficială de prietenie în ţara noastră, întreprinsă, la invita­ţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, de Alteţa Sa şeicul Jaber Al- Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul statului Kuweit Ceremonia plecării șefului (Continuare în pag. a IV-a) Universul imaculat al firelor Foto: FRED N­SS

Next