Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 7523-7601)
1981-10-01 / nr. 7523
Q “WM PROLETARI DIN TOATE ŢARA*. UNITI-VAI lbunu ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXIII, nr. 7 523 Joi, 1 octombrie 1981 4 pagini, 30 bani EXPORTUL a realizat ritmic, la cei mai înalţi parametri calitativi Una dintre cele mai importante şi mai actuale probleme care trebuie să stea în atenţia conducerilor colective ale unităţilor producătoare de bunuri materiale, a întregului personal muncitor este problema exportului, a realizării sale integrale si ritmice în condiţii de calitate, competitivitate si eficienţă tot mai multe. în judeţul nostru, unităţile din industria uşoară, participă la ora actuală , la realizarea exportului cu o pondere de 40,4 la sută. In cadrul acestei ramuri, întreprinderea .„13 Decembrie“ Sibiu ocupă un loc bine definit. Ea este una din unităţile care de cîţiva ani, în toate domeniile de activitate şi în special la export obţine bune rezultate. Şi aceasta, în condiţiile in care în ultimii ani (inclusiv în acest an) a avut de dus în funcţiune importante capacităţi de producţie, atit la Sibiu cît şi la Sălişte. De la început trebuie să menţionăm că -13 Decembrie“ Sibiu are mari sarcini la export. În acest an, comparativ cu anul trecut, planul de export este dublu, pe devize libere este mai mare de 2,5 ori. Ponderea exportului — în totalul producţiei marfă — la ora actuală este de cca 70 la sută la nivelul întregii producţii şi de peste 80 la sută la producţia de marochinărie. Cu toate acestea unitatea sibiană, printr-o mobilizare exemplară a tuturor resurselor materiale şi financiare de care dispune, a întregului personal muncitor, şi-a realizat întregul plan de export pe relaţia devize libere pe acest an încă de la data de 15 septembrie. Pe primele nouă luni ale anului curent întreprinderea şi-a realizat planul de export in proporţie de 120,4 la sută, iar pe relaţia devize libere 152,0 la sută. In aceste condiţii, s-a creat posibilitatea ca unitatea să livreze suplimentar la export pînă la finele anului peste 100 mii bucăţi articole de marochinărie (truse diplomat şi cosmetice, mape, serviete, geamantane, sacoşe, genţi voiaj sa.). Pînă la finele anului. ..13 Decembrie“ Sibiu va depăşi planul de export pe total cu cca 30 la sută, iar pe devize libere cu peste 50 la sută. Aceasta fiind situaţia de fapt, am căutat, bineînţeles, să intrăm mai în intimitatea proceselor şi fenomenelor economice care au permis obţinerea unor asemenea rea......lizări în actuala conjunctură internaţională care, aşa cum bine ştim, este —— ———»■ dificilă. Răspunsul a fost prompt: „Aceste realizări, afirmă directorul întreprinderii ing. Ioan Botezan, sunt o consecinţă firească şi logică a muncii noastre încă din anul trecut şi din prima parte a anului curent, respectiv, a participării la tîrguri şi expoziţii internaţionale, a prospectării unor Diete şi segmente de piaţă — cu peste 200 colecţii în cea 1 200 modele şi 6 000 exemplare — din numeroase ţări, printre care Anglia, Franţa, Belgia, S.U.A., Canada. Libia, U.R.S.S., R.D.G., Cuba s.a. Produsele noastre au fost concepute şi realizate în funcţie de condiţiile şi particularităţile respectivelor segmente de piaţă. De flexibilitatea (Continuare nn pae a Mi-a) NICOL,AE Bl,AGA La „13 Decembrie" Sibiu priorităţi pe agenda economică DIN SUMAR *0 „întoarcere la dragostea dinții“, sau metafora întoarcerii acasă. Curier „ADAS“, Spori. (pagina a 2-a) # Sarcina de căpătii a tineretului — a învăța, a munci, a cerceta (pagina a 3-a) ott/fc 2005 !” ri I I Economisirea metalului este un obiectiv aflat permanent în atenţia specialiştilor întreprinderii mecanice Mîrşa. Dintr-o multitudine de mijloace şi direcţii de acţiune ne vom referi astăzi la tipizarea unor subansamble şi tipodimensiuni de materiale, obiectiv cu valenţe organizatorice şi de concepţie, avind efecte economice remarcabile. In perspectiva următorilor ani, de pildă, la I. M. Mîrşa se preconizează tipizarea constructivă a unor ansamble ale autovehiculelor de mare tonaj, şasiurile şi suprastructurile autobasculantelor grele pe clase de tonaje, echipamentele de lucru ale utilajelor tehnologice autopropulsate pe clase de putere, suspensiile cu plăci de cauciuc pentru familia de autobasculante grele, cilindrii hidraulici de basculare, numai în cazul acestora din urmă consumul de metal diminuîndu-se cu peste 350 tone anual. De asemenea, prin tipizarea sortimentelor de table, profile, ţevi şi a organelor de asamblare, anul viitor se vor economisi peste 50 tone metal.D in cronica întrecerii socialiste Reducerea consumului de metal u îmbunătăţirea circulaţiei rutiere De la începutul anului şi pînă în prezent consiliile populare şi Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri au desfăşurat o susţinută activitate pentru îmbunătăţirea circulaţiei rutiere între mai multe localităţi din judeţul nostru. Astfel au fost modernizate drumuri în lungime de 10,3 km şi s-au aplicat îmbrăcăminti asfaltice uşoare de drumurile: Vărd — Chirpăr, Hoghilag — pînă la drumul naţional Dumbrăveni — Sighişoara, Aţeu — Alma, Slimnic — Mîndra, Dîrlos — Curciu si altele, însumînd In total 8,6 km. De asemenea, s-au executat lucrări de consolidări îmbrăcăminti rutiere uşoare pe arterele de circulaţie Avrig — Sadu. Sibiu — Păltiniş. Sibiu — Ocna Sibiului. Mediaş — Agnita şi Alţîna — Bîrghiş, însumînd 20,2 km. Totodată s-a dat în exploatare noul pod de pe drumul judeţean 141 A. Şeica Mane —Vecerd. (L.J.). Preocupări gospodăreşti în cadrul unor ample acţiuni de reducere a consumurilor normate de energie şi combustibil, la „Independenţa“ Sibiu s-au obţinut în acest an unele rezultate care merită să fie menţionate. De pildă, consumul specific de energie electrică la piesele turnate prin cuptoare de inducţie s-a diminuat de la 750 MWh/tonă în 1980, la 570 MWh/tonă în acest an, adică cu 24 la sută. Pe baza aceloraşi preocupări, consumul specific de gaz metan la trei importante grupe de piese turnate şi tratate termic a scăzut de la 400 t.c.c./mia de tone piese, anul trecut, la 250 t.c.c./mia de tone piese în acest an. LA ZI—în agricultura URGENŢELE ETAPEI: Eliberatul terenului, semănatul griului Starea vremii din ultima perioadă contrazice provenirul: „Ziua bună se cunoaşte *de dimagaţă”. „De cîtva timp — spune Ioan Wilber, preşeditele C.A.P. Apoldu de Sus - ziua bună se cunoaşte abia seara". Zilele de 28 şi 29 septembrie vor fi consemnate la Apoldu de Sus ca zile bune. In 28 s-a dat startul la recoltarea sfeclei furajere, pe terenul „Zăpodie" ce urmează a fi insăminţat cu griu. Deşi cantitatea de sfeclă e mai mare cu 50 la sută faţă de prevederile planului in două zile sfecla a fost recoltată și s-a trecut intens la transport, lucrare la care au fost antrenate toate animalele din gospodăriile membrilor cooperatori, Iată și o imagine realizată în 29 septembrie, ora 12 pe care am intitulat-o respectînd strict realitatea: „Cu mic cu mare la recoltări". De îndată ce terenurile sunt eliberate de plantele premergătoare tractoarele intră la arat. După pluguri urmează discurile ce mărunţesc terenul şi abia apoi intră semânătorile. Imaginile de mai jos au surprins pe mecanizatorii Vasile Buta, Ioan Uscatu, Ioan Popa, Ilie Ciucur şi Ioan Buhoi la pregătitul terenului şi semănat pe terenul „Vale" al C.A.P. Dobirea. Un cuvînt de laudă şi la adresa cooperatorilor Ilie Giurgiu şi Gh. Nedelea care asigură alimentarea operativă cu seminţe a maşinii de semănat. In ce priveşte pe Nicolae Cinăzan, şoferul - „e om de nădejde - spune Ioan Cunţan, preşedintele C.A.P. Dobrica - şi ne ajută mult la lucrările din campanie. După cum vedeţi pe terenurile noastre se fac numai lucrări de calitate pe care le vom încheia la termenele stabilite". Text şi foto: I. PLESCHIN NicvĂ INSCRIPŢII IN LUT Sărbătoare a ceramicii româneşti, Tîrgul olarilor programat în fiecare ediţie a Festivalului cultural-artistic .Cibinium ’81" îşi desconspiră parcă de fiecare dată o altă faţetă, mai puţin sesizată şi - Însemnări — cunoscută. Oboga, Marginea, Corund, Vama, Curtea de Argeş sunt nume ce strălucesc in constelaţia — figurativă desigur — a ceramicii româneşti contemporane care a trezit de mai mult timp interesul şi admiraţia cunoscătorilor in materie de peste hotare. Şi in acest an ne-am intîlnit cu bi(continuar* tn oae a ÎI -«* DORIN GOGALEA