Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 7523-7601)

1981-10-01 / nr. 7523

Q “WM PROLETARI DIN TOATE ŢARA*. UNITI-VAI lbunu ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXIII, nr. 7 523 Joi, 1 octombrie 1981 4 pagini, 30 bani EXPORTUL a realizat ritmic, la cei mai înalţi parametri calitativi Una dintre cele mai impor­tante şi mai actuale probleme care trebuie să stea în aten­ţia conducerilor colective ale unităţilor producătoare de bu­nuri materiale, a întregului personal muncitor este pro­blema exportului, a realizării sale integrale si ritmice în condiţii de calitate, competi­tivitate si eficienţă tot mai m­ulte. în judeţul nostru, unităţile din industria uşoară, participă la ora actuală , la realizarea exportului cu o pondere de 40,4 la sută. In cadrul acestei ramuri, întreprinderea .„13 Decembrie“ Sibiu ocupă un loc bine definit. Ea este una din unităţile care de cîţiva ani, în toate domeniile de ac­tivitate şi în special la export obţine bune rezultate. Şi a­­ceasta, în condiţiile in care în ultimii ani (inclusiv în a­­cest an) a avut de dus în funcţiune importante capaci­tăţi de producţie, atit la Sibiu cît şi la Sălişte. De la început trebuie să menţionăm că -13 Decembrie“ Sibiu are mari sarcini la ex­port. În acest an, comparativ cu anul trecut, planul de ex­port este dublu, pe devize li­bere este mai mare de 2,5 ori. Ponderea exportului — în totalul producţiei marfă — la ora actuală este de cca 70 la sută la nivelul întregii pro­ducţii şi de peste 80 la sută la producţia de marochinărie. Cu toate acestea unitatea si­­biană, printr-o mobilizare e­­xemplară a tuturor resurselor materiale şi financiare de ca­re dispune, a întregului per­sonal muncitor, şi-a realizat întregul plan de export pe relaţia devize libere pe acest an încă de la data de 15 sep­tembrie. Pe primele nouă luni ale anului curent întreprinde­rea şi-a realizat planul de ex­port in proporţie de 120,4 la sută, iar pe relaţia devize li­bere 152,0 la sută. In aceste condiţii, s-a creat posibilita­tea ca unitatea să livreze su­plimentar la export pînă la finele anului peste 100 mii bucăţi articole de marochină­rie (truse diplomat şi cosme­tice, mape, serviete, geaman­tane, sacoşe, genţi voiaj sa.). Pînă la finele anului. ..13 De­cembrie“ Sibiu va depăşi pla­nul de export pe total cu cca 30 la sută, iar pe devize li­bere cu peste 50 la sută. Aceasta fiind situaţia de fapt, am căutat, bineînţeles, să intrăm mai în intimitatea proceselor şi fenomenelor e­­conomice care au permis ob­ţinerea unor asemenea rea­­......lizări în actua­la conjunctură internaţională care, aşa cum bine ştim, este —— ———»■ dificilă. Răs­punsul a fost prompt: „Aceste realizări, afirmă directorul întreprinderii ing. Ioan Bote­­zan, sunt o consecinţă fireas­că şi logică a muncii noastre încă din anul trecut şi din prima parte a anului curent, respectiv, a participării la tîr­­guri şi expoziţii internaţiona­le, a prospectării unor Diete şi segmente de piaţă — cu peste 200 colecţii în cea 1 200 modele şi 6 000 exemplare — din numeroase ţări, printre care Anglia, Franţa, Belgia, S.U.A., Canada. Libia, U.R.S.S., R.D.G., Cuba s.a. Produsele noastre au fost concepute şi realizate în func­ţie de condiţiile şi particula­rităţile respectivelor segmen­te de piaţă. De flexibilitatea (Continuare nn pae a Mi-a) NICOL,AE Bl,AGA La „13 Decembrie" Sibiu priorităţi pe agenda economică DIN SUMAR *­­­0 „întoarcere la dragostea dinții“, sau metafora în­toarcerii acasă. Curier „ADAS“, Spori. (pagina a 2-a) # Sarcina de căpătii a tineretului — a învăța, a munci, a cerceta (pagina a 3-a) o­tt/fc 2005 !” ri I­ I Economisirea metalului es­te un obiectiv aflat perma­nent în atenţia specialiştilor întreprinderii mecanice Mîr­­şa. Dintr-o multitudine de mijloace şi direcţii de acţiu­ne ne vom referi astăzi la tipizarea unor subansamble şi tipodimensiuni de materia­le, obiectiv cu valenţe orga­nizatorice şi de concepţie, a­­vind efecte economice re­marcabile. In perspectiva ur­mătorilor ani, de pildă, la I. M. Mîrşa se preconizează tipizarea constructivă a unor ansamble ale autovehicule­lor de mare tonaj, şasiurile şi suprastructurile autobas­culantelor grele pe clase de tonaje, echipamentele de lu­cru ale utilajelor tehnologice autopropulsate pe clase de putere, suspensiile cu plăci de cauciuc pentru familia de autobasculante grele, cilindrii hidraulici de basculare, nu­mai în cazul acestora din urmă consumul de metal di­­minuîndu-se cu peste 350 tone anual. De asemenea, prin tipiza­rea sortimentelor de table, profile, ţevi şi a organelor de asamblare, anul viitor se vor economisi peste 50 tone metal.D­ in cronica întrecerii socialiste Reducerea consumului de metal u îmbunătăţirea circulaţiei rutiere De la începutul anului şi pînă în prezent consiliile populare şi Direcţia judeţea­­nă de drumuri şi poduri au desfăşurat o susţinută acti­vitate pentru îmbunătăţirea circulaţiei rutiere între mai multe localităţi din judeţul nostru. Astfel au fost modernizate drumuri în lungime de 10,3 km şi s-au aplicat îmbrăcă­­minti asfaltice uşoare de dru­murile: Vărd — Chirpăr, Ho­­ghilag — pînă la drumul na­ţional Dumbrăveni — Sighi­şoara, Aţeu — Alma, Slimnic — Mîndra, Dîrlos — Curciu si altele, însumînd In total 8,6 km. De asemenea, s-a­u executat lucrări de consoli­dări îmbrăcăminti rutiere u­­şoare pe arterele de circulaţie Avrig — Sadu. Sibiu — Păl­tiniş. Sibiu — Ocna Sibiului. Mediaş — Agnita şi Alţîna — Bîrghiş, însumînd 20,2 km. Totodată s-a dat în exploata­re noul pod de pe drumul ju­deţean 141 A. Şeica Mane —­­Vecerd. (L.J.). Preocupări gospodăreşti în cadrul unor ample acţiuni de reducere a consumu­rilor normate de energie şi combustibil, la „Independen­ţa“ Sibiu s-au obţinut în acest an unele rezultate care merită să fie menţionate. De pildă, consumul specific de energie electrică la piesele turnate prin cuptoare de in­ducţie s-a diminuat de la 750 MWh/tonă în 1980, la 570 MWh/tonă în acest an, adică cu 24 la sută. Pe baza ace­loraşi preocupări, consumul specific de gaz metan la trei importante grupe de piese turnate şi tratate termic a scăzut de la 400 t.c.c./mia de tone piese, anul trecut, la 250 t.c.c./mia de tone piese în acest an. LA ZI—în agricultura URGENŢELE ETAPEI: Eliberatul terenului, semănatul griului Starea vremii din ultima perioadă con­trazice provenirul: „Ziua bună se cunoaşte *de dim­agaţă”. „De cîtva timp — spune Ioan Wilber, preşed­itele C.A.P. Apoldu de Sus - ziua bună se cunoaşte abia seara". Zilele de 28 şi 29 septembrie vor fi con­semnate la Apoldu de Sus ca zile bune. In 28 s-a dat startul la recoltarea sfeclei furajere, pe terenul „Zăpodie" ce urmea­ză a fi insăminţat cu griu. Deşi cantitatea de sfeclă e mai mare cu 50 la sută faţă de prevederile planului in două zile sfe­cla a fost recoltată și s-a trecut intens la transport, lucrare la care au fost antre­nate toate animalele din gospodăriile membrilor cooperatori, Iată și­ o imagine realizată în 29 septembrie, ora 12 pe ca­re am intitulat-o respectînd strict reali­tatea: „Cu mic cu mare la recoltări". De îndată ce terenurile sunt eliberate de plantele premergătoare tractoarele intră la arat. După pluguri urmează discurile ce mărunţesc terenul şi abia apoi intră semânătorile. Imaginile de mai jos au sur­prins pe mecanizatorii Vasile Buta, Ioan Uscatu, Ioan Popa, Ilie Ciucur şi Ioan Buhoi la pregătitul terenului şi semănat pe terenul „Vale" al C.A.P. Dobirea. Un cuvînt de laudă şi la adresa cooperatori­lor Ilie Giurgiu şi Gh. Nedelea care asi­gură alimentarea operativă cu seminţe a maşinii de semănat. In ce priveşte pe Ni­­colae Cinăzan, şoferul - „e om de nădejde - spune Ioan Cunţan, preşedintele C.A.P. Dobrica - şi ne ajută mult la lucrările din campanie. După cum vedeţi pe tere­nurile noastre se fac numai lucrări de ca­litate pe care le vom încheia la termenele stabilite". Text şi foto: I. PLESCHIN Ni­cvĂ INSCRIPŢII IN LUT Sărbătoare a ceramicii ro­mâneşti, Tîrgul olarilor pro­gramat în fiecare ediţie a Fes­tivalului cultural-artistic .Ci­­binium ’81" îşi desconspiră parcă de fiecare dată o altă faţetă, mai puţin sesizată şi - Însemnări — cunoscută. Oboga, Marginea, Corund, Vama, Curtea de Ar­geş sunt nume ce strălucesc in constelaţia — figurativă desi­gur — a ceramicii româneşti contemporane care a trezit de mai mult timp interesul şi admiraţia cunoscătorilor in materie de peste hotare. Şi in acest an ne-am intîlnit cu bi­(continuar* tn oae a ÎI -«* DORIN GOGALEA

Next