Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 7523-7601)

1981-10-01 / nr. 7523

n Cita Dn. fel ârna-3tele discunter w. din .s por ulte . ro-2mnalui. înigiţific. a icea: draorele 18: rla: arii“, 14,30; Tiinele 10: .Verce“. agre-Miss 9: 18,15: tulul: 16,30: îublu li; ILUI: ciul“. SUS: fiul fi 20. •i“; di „zo- FICA litural pa lono- Judetitura 1 pa- T) va fi labilă Sator, ima la verse toţite îscăr/întul nă la linînd vest. miniminse e, iar e 15 Anul XXXIII, nr. 7523 TRIBUNA SIBIULUI Sarcina de căpătîi a tineretului — A ÎNVĂŢA, A MUNCI, A CERCETA Precum se cunoaşte, deceniul 1981-1985 este, aşa cum s-a stabilit la Congresul al Xll-lea al partidului, deceniul realizării, in linii mari, a sarcinilor făuririi societăţii socialiste multilateral-dezvoltate. Dar, această societate trebuie realizată cu oameni multilateral pregătiţi. Ca urmare, în spiritul hotăririlor marelui forum al comuniştilor, este absolut necesar să se acorde o atenţie deosebită pregătirii temeinice tinerelor generaţii, formării lor nu numai ca buni meseriaşi, ci şi ca oameni obişnuiţi să vadă în MUNCĂ un proces de CREAŢIE, ca oameni capabili de dăruire şi constructive eforturi, în condiţiile cerinţelor de prim-ordin ale actualului cincinal — cincinalul calităţii şi eficienţei în toate domeniile de activitate - un tînăr care nu are o solidă pregătire politico-profesională nu este şi nu se poate considera un părtaş la înfăptuirea marilor sarcini care ne stau în faţă. Tinerilor României socialiste le place să caute, să observe, să deducă, să presupună, să formuleze concluzii, să generalizeze, să verifice, să găsească soluţii, să se implice in materializarea lor, să facă descoperiri, să-şi formeze o gîndire şi o acţiune îndrăzneţe, revoluţionare. Aceasta face ca şcolile şi facultăţile să semene tot mai mult cu viitorul loc de muncă al absolvenţilor. Familiarizaţi, aşadar, încă din anii de studiu cu aparatura de laborator şi cu utilajele moderne, tinerii se integrează mult mai rapid şi mai eficient în producţie şi, cînd necesităţile producţiei o impun, ei pot trece, cu uşurinţă, de la o activitate la alta. în actualul cincinal peste 2 000 000 de tineri vor fi pregătiţi pentru a transforma în realitate uriaşul plan de investiţii, pentru a lucra în modernele unităţi ale economiei noastre socialiste. Prin grija partidului şi statului nostru, tinerilor le sunt asigurate posibilităţi reale de a lucra într-un număr din ce in ce mai mare de unităţi industriale, nn acele ramuri ale economiei naţionale care le oferă şansa de a veni în contact direct cu tehnica cea mai înaintată, de a conduce maşini şi utilaje moderne, de a da întreaga măsură a puterii de muncă, a competenţei, a spiritului de creativitate şi de iniţiativă, a entuziasmului propriu vîrstei. Dar, pentru a putea face faţă cerinţelor producţiei, care sînt mereu în schimbare şi devin tot mai complexe, tinerii nu pot rămîne la nivelul pregătirii dobîndite în şcoală. Tocmai de aceea, întreprinderile sînt chemate să organizeze, cu sprijinul organizaţiilor U.T.C., un sistem de neîntreruptă perfecţionare profesională. Cerinţa este ca tinerii să acumuleze cunoştinţe noi, să afle ce rezultate se obţin în domeniul lor de activitate, în ţară şi ,în lume, să ştie care sunt noile tendinţe, pentru ca de la date noi să ajungă la cercetări noi, la invenţii şi inovaţii, la producţii de incită calitate şi competitivitate. Pentru atingerea acestui obiectiv, organizaţiile U.T.C., asociaţiile studenţilor şi organizaţia pionierilor acţionează cu "pasiune pentru a cultiva în sufletele tinerilor dragostea şi respectul faţă de muncă, interesul pentru tehnică, cultură şi artă, simţul datoriei faţă de patrie, partid şi popor - înalte trăsături morale ale omului de tip nou. „Să deveniţi cetăţeni demni ai patriei noastre socialiste, în stare să duceţi mai departe făclia luminoasă a progresului, să asiguraţi dezvoltarea în continuare a minunatelor tradiţii revoluţionare ale înaintaşilor voştri! Dacă generaţia noastră a înfăptuit revoluţia şi construcţia socialistă, vouă, tineretului de azi, celor de pe băncile şcolilor, vă revine înalta misiune istorică de a asigura făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România, edificarea societăţii comuniste - visul de aur al întregii omeniri!" — acesta a fost îndemnul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului şi preşedintele ţării, tineretului studios la adunarea festivă de la Craiova prilejuită de deschiderea noului an de învăţămînt. Neîndoios, apelul celui mai iubit şi stimat fiu al poporului va fi înţeleaptă călăuză pentru tînăra generaţie a României socialiste. Nu-i timp de pierdut...timpul! Treburi gazetăreşti m-au făcut, deunăzi să trec pragul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale Sibiu. Era cu ceva trecut de ora 7. Cunoşteam programul cu publicul, aşa că am rămas surprins cînd, la acea oră matinală, coridoarele erau deja înţesate de oameni. Ghişeele nu-şi ridicaseră încă „pleoapele“, dar oamenii — fie că stăteau pe scaune ori în picioare, fie că băteau cu prudenţă la uşi — afişau o uşoară surescitare, lesne de citit pe feţele ce mai purtau, încă vizibil, urmele somnului . Am stat de vorbă cu cîţiva oameni. Veniseră să-şi rezolve diferite probleme, dar nu ştiau de unde să înceapă . Făcîndu-mă mesagerul acestor oameni, am deschis uşa şefului Oficiului judeţean asigurări sociale şi pensii de stat, în buna intenţie de a face cunoscute, cititorilor avizaţi, cîteva precizări menite a-i lămuri ce si cum... Tovarășul Nicolae Vintilă m-a primit cu amabilitate si nu s-a arătat deloc surprins cînd mi-am manifestat nelămurirea cu privire la prezenta atîtor oameni la o oră cînd nu este program cu publicul. — Cum explicaţi paradoxala situaţie de dincolo de usa dv.? — Mulţi cetăţeni care fac apel la serviciile noastre nu ştiu că, încă din primăvară birourile noastre s-au mutat aici, adică, în strada Constituţiei nr. 18, aşa că, aflînd în cele din urmă unde ne este noul sediu, sosesc aici, de regulă, la ore nepotrivite. Apoi, mulţi vin să-şi rezolve o serie de probleme dar nu vin cu actele necesare, aşa că revin de două-trei ori, uneori si de si mai multe ori. Programul cu publicul este afişat (zilnic între orele 10—14 iar sîmbăta între orele 10—12) dar mulţi nu-l iau în seamă şi cer rezolvarea unor probleme între două trenuri sau autobuze ... Primim la camera nr. 22 zilnic, sute de pensionari, dar puţini sunt cei cărora le rezolvăm doleanţele, dar din cauza lor. Fac precizarea că la servirea pensionarilor la ghişeu aceştia trebuie să aibă asupra lor cuponul de pensie pentru a cunoaşte numărul de ordine al dosarului, altfel se pierde timp preţios pentru căutarea acestuia în indexul alfabetic. — Ce acte trebuie prezentate pentru eliberarea biletelor de tratament pentru pensionari? — O cerere simplă, de mînă, prin care pensionarul solicită biletul respectiv, cuponul de pensie şi recomandarea medicului pentru staţiunea unde se tratează afecţiunea de care suferă solicitantul. în acest context, menţionez că aiei se produce o aglomerare inutilă pentru eliberarea de adeverinţă necesară pensionarilor la spital, inutilă pentru că această adeverinţă, precizez, nu este necesară. De ce? Simplu şi clar: pe cuponul de pensie, pe verso, în chenar, se află menţiunea că acest cupon serveşte şi ca adeverinţă în situaţia în care se cere atestată calitatea de pensionar, deci ... — Care sunt actele necesare pentru obţinerea, de către cei îndreptăţiţi, a ajutorului pentru deces? — Cerere tip care se eliberează la ghişeu, certificatul de deces (în original), pe verso-ul căruia se completează datele cerute (acesta nu trebuie legalizat), cuponul de pensie al decedatului şi, în cazul celor din mediul rural, o adeverință din care să reiasă că nu s-a primit ajutor de înmormîntare de laC.A.P. pentru decedat. în cazde deces al unui membru de familie, trebuie, în plus, actele de stare civilă (certificat de căsătorie, certificat de naștere) din care să rezulte gradul de rudenie existent. — Se pare că cei mai nelămuriţi şi mai... nerăbdători sunt potenţialii pensionari. Cum trebuie acţionat ca să nu facă oamenii drumuri inutile? — După ce a fost emisă decizia de pensionare de către Comisia judeţeană de pensii, unitatea unde încă mai lucrează cel ce urmează a se pensiona, are obligația, conform art. 51 din Legea nr. 3/1977, să confirme în scris primirea deciziei și să ne comunice data cînd se efectuează sau s-a efectuat desfacerea contractului de muncă, în scopul efectuării diligentelor necesare pensionării și a plății lor în timpul prevăzut de lege. (L.J.). Imperativele revoluţiei agrare impun schimbarea opticii privind producţiile animaliere C.A.P. Şaroşu pe Tîrnave. La ora actuală unitatea deţine un efectiv total de 565 bovine dintre care 316 capete matcă. Producţia de lapte pe vacă furajată, puţin peste 2 litri, in luna iulie, perioada de vîrf din timpul stabulaţiei libere - 4 litri. Pe cele 8 luni C.A.P. Şaroşu pe Tîrnave depăşeşte producţia totală de lapte planificată cu 150 hectolitri - dar producţia de lapte marfă înregistrează pînă în prezent o nerealizare de 733 hectolitri, datorată şi unor carenţe de natură organizatorică. Un exemplu în acest sens, întrucit separatorul de grăsime mai mult a stat decît a funcţionat (conducerea unităţii a hotărît doar cu puţin timp în urmă să-l trimită pentru reparaţii la întreprinderea specializată din Sibiu), un interval foarte mare de timp viţeii au fost hrăniţi cu lapte integral, constum care a influenţat negativ producţia de lapte marfă. Pe de altă parte disciplina lucrătorilor din zootehnie lasă încă de dorit. Există zootehnişti buni ca Ioan Mărcuş, Leontina Draga, Bazil Savu, Ana Cojocaru, Ioan Costea, Eugenia Pintea, ş.a. care-şi realizează şi chiar depăşesc producţiile planificate. Alţii însă, ca cei de genul lui Ioan Mailat nu reuşesc decît să compromită loturile de animale, prin faptul că nu le îngrijesc corespunzător, sunt mulse superficial sau deloc, lucru care provoacă pierderea lactaţiei. Aci credem că ar trebui să se intervină mai energic pentru găsirea şi stabilizarea unor lucrători serioşi, deprinşi cu tainele zootehniei, ştiindu-se că fluctuaţia influenţează negativ producţiile. Aşa stînd lucrurile se impune de urgenţă îmbunătăţirea situaţiei. Intrucît se apropie perioada stabulaţiei de iarnă, să stăruim asupra bazei furajere. Pentru a intra în stabulaţie cu o producţie corespunzătoare, avînd în vedere că în prezent cantitatea de ierburi de pe pajişti este diminuată, iar procesul de regenerare este mult mai lent decît în lunile de vară, s-a recurs la soluţia furajării suplimentare (circa 20 kg masă verde provenită din culturile duble). Cifrele înscrise in balanţa furajeră evidenţiază nerealizări la capitolul fînuri (174 tone) şi suculente (400 tone). Preşedintele C.A.P. Emanoil Păcurar, ne-a asigurat că parţial lipsurile sunt compensate prin cantităţi suficiente de grosiere (pale de orz 120 tone) de cea mai bună calitate, care vor fi administrate împreună cu suculente. Evident, este bine, insă acest lucru nu trebuie să lase impresia problemei deplin rezolvate. lată de ce credem că paralel cu celelalte activităţi tangente campaniei, problema recoltării şi depozitării furajelor trebuie să rămînă de actualitate, pînă in momentul în care putem spune că întreaga cantitate de masă vegetativă pretabilă la furajare, a fost strînsă şi depozitată. Pentru depăşirea perioadei critice de la sfîrşitul stabulaţiei de iarnă şi pentru a face trecerea la păşunat liber, pe alia a fost semănată secară pentru masă verde, care va fi recoltată la finele lunii aprilie. Ne mai deşi parte puţin de ziua în care animalele vor intra in grajduri, iată de ce trebuie finalizate acţiunile curente de punere la punct a adăposturilor (asupra programului de investiţii şi modernizări, vom reveni ulterior), în primul rînd de terminare a maternităţii şi creşei pentru viţei. NICOLAE IVAN In unităţile din C.U.A.S.C. Dumbrăveni , formaţii specializate în recoltări, lucrează la recoltarea şi transportul porumbului siloz, cu prioritate pe terenurile ce urmează a fi însămînţate cu gnu. In imagine secvenţă la recoltat pe terenurile A.E.I. Laslea EXPORTUL - realizat ritmic (Urmare din pag .e şi modalitatea de care dăm dovadă faţă de partenerii noştri şi, dacă doriţi, de adaptarea rapidă, „din mers“, a producţiei — chiar în condiţiile în care este lansată — la o serie de modificări de ultimă oră cerute de clienţi depinde reuşita. Iar rezultatele sunt pe măsura competenţei şi dăruirii tuturor creatorilor noştri, printre care menţionez în mod deosebit pe Ioan Tristiu, Dumitru Grigore, Vasile Popa, Helmut Soss, Dumitru Popa, Ecaterina Gross, Gica Matei, Ioan Macrea, Rozalia Simtion ş.a. a formaţiilor de lucru nr. 8, 13, 22, 18, 19, 16, 5 ş.a. conduse cu un înalt simţ de răspundere şi competentă de maiştrii Nicolae Giurgiu, Ioan Voicu, Martin Satmari, Dumitru Iordache, Maria Pintea, Iosif Hader, Maria Trimescu, a întregului colectiv de la secţia încălţăminte condus de Ioan Martonescu şi, nu în ultimul rînd, a secţiei tăbăcărie, principalul nostru producător de piei poreilte pentru producţia de export, în domeniul nostru de activitate, al produselor de industrie uşoară, în condiţiile producţiei anilor ’80, pe beneficiar, fie el intern sau extern, îl interesează doar trei probleme: calitatea, competitivitatea şi modul de prezentare, cu tot ceea ce presupun ele. Cine nu reuşeşte să ofere produse în aceste condiţii la nivelul ultimelor realizări pe piaţa mondială, a muncit degeaba şi nu are nici o şansă de izbîndă. Restul problemelor de costuri, eficiență, productivitate, sînt probleme ale noastre, ale producătorilor în exclusivitate, neinteresîndu- ne beneficiar. Tocmai de aceea cuvîntul de ordine în unitatea noastră este și va fi calitatea, competitivitatea și aspectul oricărui produs“. Desigur, cu un asemenea mod de a gîndi şi mai ales de a acţiona, întreprinderea „13 Decembrie“ Sibiu demarează bine pregătită anul de plan ’82 care bate la uşă pregătită, pentru că, pînă la ora la care apar aceste rînduri plana de export pe ’82, pe relaţia clearing—ţări socialiste este acoperit cu contracte ferme în proporţie de peste 80 la sută, iar pe devize libere s-au executat şi prezentat la contractări firmelor tradiţionale peste 50 colecţii în cca 500 modele noi, urmînd ca pînă la finele lunii noiembrie a.c. să se încheie contracte ferme pină la acoperirea integrală a planului de export pe anul viitor. Sunt, toate acestea, argumente importante care demonstrează că acest harnic colectiv de muncitori, ingineri şitehnicieni şi-a înţeles menirea în această pretenţioasă ramură în care-şi desfăşoară activitatea, sunt „idei argument" care pot si trebuie să stea mai mult în atentia altor întreprinderi din judetul nostru, sínt fapte care confirmă că acolo unde există o conducere competentă, o dăruire totală şi o înaltă responsabilitate a întregului personal muncitor, se reuşeşte desfăşurarea unei bune activități de export. ag.