Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 7523-7601)

1981-10-14 / nr. 7534

DIN CRONICA ÎNTRE­CERII SOCIALISTE Eficienţa autoutilării Activitatea de autoutilaje desfăşurată la întreprinderea „Emailul roşu" Mediaş se înscrie pe o dinamică conti­nuu ascendentă. Astfel, dacă în anul 1976 s-au realizat prin forţe proprii 7 utilaje, în valoare de 2,4 milioane lei, în 1980 s-a ajuns la o pro­ducţie de 15 utilaje, în va­loare de 10,7 milioane lei. Pe lingă nevoile interne mai sunt satisfăcute şi cererile noilor întreprinderi de pro­duse emailate din Sighişoara şi Focşani. Utilajele şi piesele de schimb purtînd marca „ERO" contribuie şi la reducerea substanţială a importurilor. Numai în anul 1980­ s-au e­­conomisit fonduri de peste 1 milion de dolari, iar în a­­cest an se vor mai economisi alţi 800 mii dolari. De notat şi faptul că la piesele de schimb s-a putut renunţa complet la importuri pe relaţia devize libere. Bilanţ remarcabil Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de relee Mediaş a încheiat primele 9 luni ale anului cu un bilanţ economic remarca­bil. Iată, drept dovadă, si­tuaţia principalilor indicatori de plan: producţia netă — 107,6 la sută, producţia mar­fă - 102,5 la sută, produc­ţia marfă vândută şi încasată - 102,1 la sută, producţia fi­zică - 104,2 la sută şi bene­ficii 123,3 la sută. Aceste frumoase realizări au la bază, pe de o parte, depăşirea productivităţii mun­cii (calculată la producţia netă) cu 4 350 lei pe persoa­nă, şi, pe de altă parte, ob­ţinerea unor improtante eco­nomii la costurile de produc­ţie: 38,3 lei la costurile to­tale şi 29,2 lei la cele ma­teriale. Raidul nostru Marţi, 6 octombrie a.c., de astă dată după apusul soare­lui, am­­repetat raidul prin cîteva unităţi de alimentaţie publică din Sibiu pentru a ve­dea — prin sondaj — cine sunt cei care adastă la un ... pahar de vorbă. Lumină discretă, muzică în surdină, atmosferă intimă la barul „Union“. Firuţa Hocio­­tă şi Elena Frîncu, ambele de 19 ani, muncitoare­ la poştă, beau cîte-un lichior „mic“. E abia ora 18 ... Elena Rotaru, muncitoare la „7 Noiembrie“ şi Florina Şandru, ajutor de cofetar la „împăratul romani­lor“ au ieşit — fără acte — să bea o cafea, ca de altfel şi Heinrich Hintz. 19 ani, din­­ Cisnădioara şi consăteana sa, Maria Göllner. 20 ani, care „combat“ cu cîte-un coniac ca mierea ... Sus, în cafenea. Erich Schuller şi Zahia Ma­­rilena — primul elev în cl. a Xl-a, a doua... candidată la profesiunea de coafeză — vor­besc ... nimic ca şi Utte Scheiner şi Garmen Schnei­der, eleve în cl. a XI-a (se­ral) la Liceul de matematică­­fizică nr. 1, care au ieşit în­­tr-o pauză prelungită. In sala cu jocuri mecanice din Piaţa 6 Martie, trage cu înfocare de manete Dorin Manciu, care zice că are 17 ani şi lucrează la Depozitul nr. 7 cosmetice al I.C.R.M., dar nu poate do­vedi nici măcar că există din moment ce n-are nici un act asupra sa. Ora 18,30. Cofetăria .Car­men“­e arhiplină. Fum ca la furnale. Cu două prietene, a­­fişînd o degajare studiată, Ma­tilda Husar ne răspunde din colţul gurii: are 42 de ani, locuieşte — conform buletinu­lui de identitate — în Şura Mare nr. 365, a ieşit din peni­tenciar în 12 aprilie a.c., a lucrat vreo trei luni la I.P.A.S., dar s-a săturat şi-a­cum caută altceva (în orice caz, nu la „Carmen“ va găsi de lucru, dacă aşa ceva cau­tă). Tot aici o găsim, fără poşetă, dar cu „şeful ei“ (!?), pe Mariana Maican, munci­toare la „13 Decembrie“, sec­ţia valize. Ora 19:30. La barul „Conti­nental“ e linişte şi pace. Bar­manul Doru Nicula, ca tot­deauna într-o ţinută impeca­bilă, sobru, este la dispoziţia celor cîţiva clienţi. Printre ei. Marcela Zamfir, 25 ani, din Tălmaciu. Și-a lăsat în grija mamei cei patru copii și-a venit cu un „prieten de fa­milie“ să se... destindă. Ne (Continuare în pag. a II-a) ANGELA CHIŢU N. I. DOBRA Din nou despre timpul „liber“ # Cine bea azi un lichior „mic“, mîine... • La seral pauzele-s mai lungi ca orele? # „Șeful“ nu ţine loc de buletin! # „Prietenul familiei“ la... bar se cunoaște ! Timpul trece ireversibil. între­barea este: cum? BIBLIO-1 |||| W3 PROLETARI DIN TOATE TARI­­una ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIII, nr. 7 534 Miercuri, 14 octombrie 1981 4 pagini, 30 bani In cadrul atelierului finisat costume de la întreprinderea „Steaua roşie" Sibiu, recent a fost dată în funcţiune o linie cu comanda-program pentru finisarea sacourilor, una din cele mai moderne instalaţii din ţară. Odată intrată in funcţiune, productivitatea muncii a sporit cu 30 la sută Foto: FRED N­SS CÎT CHELTUIM — CÎT PRODUCEM, SAU TERMENII DE FIECARE ZI AI ECUAŢIEI EFICIENTEI Şi în­­judeţul Sibiu, accen­tuarea laturilor intensive ale dezvoltării din ultimii ani, pe baza promovării mai susţinu­te a progresului tehnic, prin accelerarea ritmului de va­lorificare a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi energiei, deopotrivă cu u­­tilizarea judicioasă a maşini­lor, utilajelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice, a influen­ţat în mod favorabil creşterea eficienţei întregii activităţi e­­conomice. La nivelul judeţu­lui, ■ în acest cincinal, produc­tivitatea muncii în industrie­­ şi construcţii-montaj după producţia netă va realiza un ritm mediu anual de creşte­re de 5,3 la sută. Costurile to­tale la 1 000 lei producţie marfă vor scădea pînă în 1985 la 639,3 lei de la 683 în 1980., iar cele materiale la 538,5­ lei de la 570 în 1980. . Ca urmare a măsurilor spe­ciale luate în fiecare unitate economică, s-au diminuat con­siderabil consumurile mate­riale, s-a redus simţitor greu­tatea produselor, s-a trecut la folosirea mai raţională a com­bustibililor şi energiei, toate acestea contribuind substan­ţial la realizarea unor produ­se competitive pe piaţa inter­naţională. Creşterea mai rapi­dă, în toate ramurile econo­miei judeţului, a producţiei nete industriale comparativ cu producţia globală, este o expresie concludentă a accen­tuării laturilor calitative, a sporirii eficienţei economice. Creşterea mai accentuată a e­­ficienţei economice în toate u­­nităţile productive din judeţ în acest cincinal, constituie o rezultantă a realizării în fapt a saltului calitativ, dar si o condiţie de bază a trecerii la o calitate nouă, superioara în toate sectoarele şi dome­niile de activitate. Accentua­rea factorilor calitativi ai ac­tivităţii economice — aşezaţi la baza întregii conce­pţii de dezvoltare a economiei noas­tre în acest cincinal şi în per­spectiva următoarelor două decenii — impune în mod o­­biectiv un spor de calitate şi competitivitate internaţională care, la rîndul lor, presupun: parametri tehnico-economici şi funcţionali la nivelul cel mai înalt realizaţi pe piaţa mondială, costuri de produc­ţie reduse, productivitate înaltă, valorificare superioară a resurselor materiale şi u­­mane, a energiei si combusti­bililor, toate acestea asigurînd în­ ultima analiză o eficientă economică ridicată. Barome­trul de bază, principala di­recţie de sporire a eficientei economice o constituie creşte­rea productivităţii muncii, în­­tr-o formă sau alta, în nive­lul productivităţii muncii se reflectă, începînd cu progre­sul tehnic şi terminînd cu forţa de muncă, toţi sau a­­proape toţi factorii care in­fluenţează în mod direct sau indirect asupra rentabilităţii activităţii oricărei întreprin­deri, asupra eficienţei econo­mice. In accepţiunea contem­porană, lichidarea decalajelor economice dintre ţări presu­pune nu atî­t cantitate pe lo­cuitor, ci în primul rînd ca­litate, iar în cadrul acesteia pe primul loc se situează pro­ductivitatea muncii. Aceasta (Continuare în pag. a IlI-a) NICOLAE BLAGA Cine „echilibrează“ balanţa furajeră de la C.A.P.Racoviţa? O precizare se impune din capul locului: asigurarea ba­zei furajere constituie condi­ţia absolut necesară creşterii efectivelor de animale, repro­ducţiei lor si realizării pro­ducţiilor animaliere planifi­cate. In scopul asigurării a­­cestor obiective , unităţile agricole sunt obligate să elabo­reze şi să înfăptuiască cele mai eficiente măsuri pentru realizarea cantitativă şi, de­sigur, calitativă a necesarului de furaje. Furajele trebuie să cuprindă o varietate cît mai mare de sortimente cu un bo­gat continut de substanţe nu­tritive si vitamine. In plus, raţia furajeră trebuie fixată şi administrată în funcţie de specie, rasă şi starea fiziolo­gică a fiecărui animal. Printre unităţile cu zooteh­nie se numără şi C . P. Raco­­viţa. O primă constatare pozi­tivă — dar, din păcate, și ul­tima! — este că planul de fu­raje a fost întocmit ținîndu­se cont de mai sus enumera­tele­­ considerente, prevăzîndu­­se, raportat la efectivul de a­­nimale existent, cantitatea de 5 893 tone furaje — fibroase, suculente, grosiere, sfeclă fu­rajeră și coceni. Campania de recoltat furaje este pe termi­nate iar în magazia C.A.P. se La zi în agricultură află depozitate doar 1 454 to­ne (!) de fînuri, porumb si­loz și paie... Ce se mai adu­nă? Din recolta în curs se vor mai depozita 300—400 tone masă verde (porumb în a­­mestec cu floarea soarelui) în siloz, o cantitate de 102 tone coceni şi ultimele (cite?!) can­tităţi de otavă. Ce se mai speră? Că porumbul rămas pentru bază furajeră va tre­ce pe „post“ de ... concen­trate. că poate vin cantităţile de furaje combinate şi tărîţa prin repartiţie de la D.G.­­A.I.A.. că borhotul de bere va completa (cît de consistent?! s.n.) cantitatea de suculente... Asta-i situaţia! Ce-i de făcut?, pentru că situaţia prea sea­mănă cu cea din anul trecut... Oamenii (factorii de răspun­dere din C.A.P., n.n.) au cam dat din umeri, deunăzi, cînd primăria din Racoviţa a luat în analiză modul cum unita­tea a acţionat pentru asigura­rea bazei furajere necesară pentru perioada de iarnă. Si­gur, s-a mai aprobat un plan de măsuri. Dar oare-i sufi­cient? Oricît am fi de opti­mişti, animalele nu s-or hrăni, desigur, cu... planuri de mă­suri. E drept, oamenii gospo­dari îşi fac vara sanie dar și... furaje pentru animale! Ehei, și cît a fost vara de lungă!.? Și-o toamnă la fel... LUCIAN JIMAN In pagina a lll-a Deplină aprobare și sprijin activ măsurilor pentru combaterea supraaprovizionării și practicării speculei Asigurarea independenţei ener­getice a ţării, lată deviza că­lăuzitoare în spiritul căreia ac­ţionează fiecare sondor din ju­­deţul nostru, pentru a scoate din adincuri cît mai mult ţiţei şi gaze naturale

Next