Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 7523-7601)
1981-10-14 / nr. 7534
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE Eficienţa autoutilării Activitatea de autoutilaje desfăşurată la întreprinderea „Emailul roşu" Mediaş se înscrie pe o dinamică continuu ascendentă. Astfel, dacă în anul 1976 s-au realizat prin forţe proprii 7 utilaje, în valoare de 2,4 milioane lei, în 1980 s-a ajuns la o producţie de 15 utilaje, în valoare de 10,7 milioane lei. Pe lingă nevoile interne mai sunt satisfăcute şi cererile noilor întreprinderi de produse emailate din Sighişoara şi Focşani. Utilajele şi piesele de schimb purtînd marca „ERO" contribuie şi la reducerea substanţială a importurilor. Numai în anul 1980 s-au economisit fonduri de peste 1 milion de dolari, iar în acest an se vor mai economisi alţi 800 mii dolari. De notat şi faptul că la piesele de schimb s-a putut renunţa complet la importuri pe relaţia devize libere. Bilanţ remarcabil Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de relee Mediaş a încheiat primele 9 luni ale anului cu un bilanţ economic remarcabil. Iată, drept dovadă, situaţia principalilor indicatori de plan: producţia netă — 107,6 la sută, producţia marfă - 102,5 la sută, producţia marfă vândută şi încasată - 102,1 la sută, producţia fizică - 104,2 la sută şi beneficii 123,3 la sută. Aceste frumoase realizări au la bază, pe de o parte, depăşirea productivităţii muncii (calculată la producţia netă) cu 4 350 lei pe persoană, şi, pe de altă parte, obţinerea unor improtante economii la costurile de producţie: 38,3 lei la costurile totale şi 29,2 lei la cele materiale. Raidul nostru Marţi, 6 octombrie a.c., de astă dată după apusul soarelui, amrepetat raidul prin cîteva unităţi de alimentaţie publică din Sibiu pentru a vedea — prin sondaj — cine sunt cei care adastă la un ... pahar de vorbă. Lumină discretă, muzică în surdină, atmosferă intimă la barul „Union“. Firuţa Hociotă şi Elena Frîncu, ambele de 19 ani, muncitoare la poştă, beau cîte-un lichior „mic“. E abia ora 18 ... Elena Rotaru, muncitoare la „7 Noiembrie“ şi Florina Şandru, ajutor de cofetar la „împăratul romanilor“ au ieşit — fără acte — să bea o cafea, ca de altfel şi Heinrich Hintz. 19 ani, din Cisnădioara şi consăteana sa, Maria Göllner. 20 ani, care „combat“ cu cîte-un coniac ca mierea ... Sus, în cafenea. Erich Schuller şi Zahia Marilena — primul elev în cl. a Xl-a, a doua... candidată la profesiunea de coafeză — vorbesc ... nimic ca şi Utte Scheiner şi Garmen Schneider, eleve în cl. a XI-a (seral) la Liceul de matematicăfizică nr. 1, care au ieşit într-o pauză prelungită. In sala cu jocuri mecanice din Piaţa 6 Martie, trage cu înfocare de manete Dorin Manciu, care zice că are 17 ani şi lucrează la Depozitul nr. 7 cosmetice al I.C.R.M., dar nu poate dovedi nici măcar că există din moment ce n-are nici un act asupra sa. Ora 18,30. Cofetăria .Carmen“e arhiplină. Fum ca la furnale. Cu două prietene, afişînd o degajare studiată, Matilda Husar ne răspunde din colţul gurii: are 42 de ani, locuieşte — conform buletinului de identitate — în Şura Mare nr. 365, a ieşit din penitenciar în 12 aprilie a.c., a lucrat vreo trei luni la I.P.A.S., dar s-a săturat şi-acum caută altceva (în orice caz, nu la „Carmen“ va găsi de lucru, dacă aşa ceva caută). Tot aici o găsim, fără poşetă, dar cu „şeful ei“ (!?), pe Mariana Maican, muncitoare la „13 Decembrie“, secţia valize. Ora 19:30. La barul „Continental“ e linişte şi pace. Barmanul Doru Nicula, ca totdeauna într-o ţinută impecabilă, sobru, este la dispoziţia celor cîţiva clienţi. Printre ei. Marcela Zamfir, 25 ani, din Tălmaciu. Și-a lăsat în grija mamei cei patru copii și-a venit cu un „prieten de familie“ să se... destindă. Ne (Continuare în pag. a II-a) ANGELA CHIŢU N. I. DOBRA Din nou despre timpul „liber“ # Cine bea azi un lichior „mic“, mîine... • La seral pauzele-s mai lungi ca orele? # „Șeful“ nu ţine loc de buletin! # „Prietenul familiei“ la... bar se cunoaște ! Timpul trece ireversibil. întrebarea este: cum? BIBLIO-1 |||| W3 PROLETARI DIN TOATE TARIuna ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIII, nr. 7 534 Miercuri, 14 octombrie 1981 4 pagini, 30 bani In cadrul atelierului finisat costume de la întreprinderea „Steaua roşie" Sibiu, recent a fost dată în funcţiune o linie cu comanda-program pentru finisarea sacourilor, una din cele mai moderne instalaţii din ţară. Odată intrată in funcţiune, productivitatea muncii a sporit cu 30 la sută Foto: FRED NSS CÎT CHELTUIM — CÎT PRODUCEM, SAU TERMENII DE FIECARE ZI AI ECUAŢIEI EFICIENTEI Şi înjudeţul Sibiu, accentuarea laturilor intensive ale dezvoltării din ultimii ani, pe baza promovării mai susţinute a progresului tehnic, prin accelerarea ritmului de valorificare a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi energiei, deopotrivă cu utilizarea judicioasă a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice, a influenţat în mod favorabil creşterea eficienţei întregii activităţi economice. La nivelul judeţului, ■ în acest cincinal, productivitatea muncii în industrie şi construcţii-montaj după producţia netă va realiza un ritm mediu anual de creştere de 5,3 la sută. Costurile totale la 1 000 lei producţie marfă vor scădea pînă în 1985 la 639,3 lei de la 683 în 1980., iar cele materiale la 538,5 lei de la 570 în 1980. . Ca urmare a măsurilor speciale luate în fiecare unitate economică, s-au diminuat considerabil consumurile materiale, s-a redus simţitor greutatea produselor, s-a trecut la folosirea mai raţională a combustibililor şi energiei, toate acestea contribuind substanţial la realizarea unor produse competitive pe piaţa internaţională. Creşterea mai rapidă, în toate ramurile economiei judeţului, a producţiei nete industriale comparativ cu producţia globală, este o expresie concludentă a accentuării laturilor calitative, a sporirii eficienţei economice. Creşterea mai accentuată a eficienţei economice în toate unităţile productive din judeţ în acest cincinal, constituie o rezultantă a realizării în fapt a saltului calitativ, dar si o condiţie de bază a trecerii la o calitate nouă, superioara în toate sectoarele şi domeniile de activitate. Accentuarea factorilor calitativi ai activităţii economice — aşezaţi la baza întregii concepţii de dezvoltare a economiei noastre în acest cincinal şi în perspectiva următoarelor două decenii — impune în mod obiectiv un spor de calitate şi competitivitate internaţională care, la rîndul lor, presupun: parametri tehnico-economici şi funcţionali la nivelul cel mai înalt realizaţi pe piaţa mondială, costuri de producţie reduse, productivitate înaltă, valorificare superioară a resurselor materiale şi umane, a energiei si combustibililor, toate acestea asigurînd în ultima analiză o eficientă economică ridicată. Barometrul de bază, principala direcţie de sporire a eficientei economice o constituie creşterea productivităţii muncii, într-o formă sau alta, în nivelul productivităţii muncii se reflectă, începînd cu progresul tehnic şi terminînd cu forţa de muncă, toţi sau aproape toţi factorii care influenţează în mod direct sau indirect asupra rentabilităţii activităţii oricărei întreprinderi, asupra eficienţei economice. In accepţiunea contemporană, lichidarea decalajelor economice dintre ţări presupune nu atît cantitate pe locuitor, ci în primul rînd calitate, iar în cadrul acesteia pe primul loc se situează productivitatea muncii. Aceasta (Continuare în pag. a IlI-a) NICOLAE BLAGA Cine „echilibrează“ balanţa furajeră de la C.A.P.Racoviţa? O precizare se impune din capul locului: asigurarea bazei furajere constituie condiţia absolut necesară creşterii efectivelor de animale, reproducţiei lor si realizării producţiilor animaliere planificate. In scopul asigurării acestor obiective , unităţile agricole sunt obligate să elaboreze şi să înfăptuiască cele mai eficiente măsuri pentru realizarea cantitativă şi, desigur, calitativă a necesarului de furaje. Furajele trebuie să cuprindă o varietate cît mai mare de sortimente cu un bogat continut de substanţe nutritive si vitamine. In plus, raţia furajeră trebuie fixată şi administrată în funcţie de specie, rasă şi starea fiziologică a fiecărui animal. Printre unităţile cu zootehnie se numără şi C . P. Racoviţa. O primă constatare pozitivă — dar, din păcate, și ultima! — este că planul de furaje a fost întocmit ținînduse cont de mai sus enumeratele considerente, prevăzînduse, raportat la efectivul de animale existent, cantitatea de 5 893 tone furaje — fibroase, suculente, grosiere, sfeclă furajeră și coceni. Campania de recoltat furaje este pe terminate iar în magazia C.A.P. se La zi în agricultură află depozitate doar 1 454 tone (!) de fînuri, porumb siloz și paie... Ce se mai adună? Din recolta în curs se vor mai depozita 300—400 tone masă verde (porumb în amestec cu floarea soarelui) în siloz, o cantitate de 102 tone coceni şi ultimele (cite?!) cantităţi de otavă. Ce se mai speră? Că porumbul rămas pentru bază furajeră va trece pe „post“ de ... concentrate. că poate vin cantităţile de furaje combinate şi tărîţa prin repartiţie de la D.G.A.I.A.. că borhotul de bere va completa (cît de consistent?! s.n.) cantitatea de suculente... Asta-i situaţia! Ce-i de făcut?, pentru că situaţia prea seamănă cu cea din anul trecut... Oamenii (factorii de răspundere din C.A.P., n.n.) au cam dat din umeri, deunăzi, cînd primăria din Racoviţa a luat în analiză modul cum unitatea a acţionat pentru asigurarea bazei furajere necesară pentru perioada de iarnă. Sigur, s-a mai aprobat un plan de măsuri. Dar oare-i suficient? Oricît am fi de optimişti, animalele nu s-or hrăni, desigur, cu... planuri de măsuri. E drept, oamenii gospodari îşi fac vara sanie dar și... furaje pentru animale! Ehei, și cît a fost vara de lungă!.? Și-o toamnă la fel... LUCIAN JIMAN In pagina a lll-a Deplină aprobare și sprijin activ măsurilor pentru combaterea supraaprovizionării și practicării speculei Asigurarea independenţei energetice a ţării, lată deviza călăuzitoare în spiritul căreia acţionează fiecare sondor din judeţul nostru, pentru a scoate din adincuri cît mai mult ţiţei şi gaze naturale