Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1982 (Anul 34, 7677-7753)

1982-04-01 / nr. 7677

Pag. 2 TRIBUNA CULTURAL - ARTISTICA Preocupări de folclor şi etnografie Pe lîngă alte organizaţii profesionale, la Sibiu îşi desfăşoară activitatea, de cîţiva ani, Asociaţia fol­cloriştilor şi etnografilor, care a reuşit să organizeze şi să impulsioneze pre­ocupările de profil, în­­tr-o arie atît de generoasă cum este cea a judeţului nostru. Privită cu seriozi­tate de la început, activi­tatea acestei asociaţii s-a afiri­at în complexul cul­tural local, cu rezultate care depăşesc limitarea „provincială“ şi au saluta­ra tendinţă de a se inte­gra, cu date originale, în atitudinea responsabilă a culturii noastre naţionale faţă de valorificarea te­zaurului spiritualităţii tra­diţionale. Sub semnul a­­cestei aspiraţii, folcloriştii şi etnografii sibieni şi-au propus obiective complexe din sfera de acţiune a spe­cificului preocupărilor lor: culegerea şi interpretarea folclorului, dezbateri me­todologice privind mijloa­­­cele de investigare, analiza comparată a rezultatelor obţinute, evaluarea critică a preocupărilor folclorice şi etnografice tradiţionale, omagierea personalităţilor cu realizări marcante în domeniu. Ca forme siste­matice de materializare publică a preocupărilor din cadrul asociaţiei, au in­trat în practica de pînă a­­cum organizarea sesiunilor de comunicări, a simpozioa­nelor tematice, participa­rea la reuniuni organizate în alte părţi şi — nu în ultimul rînd — publicarea unor masive culegeri de Studii şi comunicări, care dau imaginea cea mai po­trivită asupra varietăţii şi responsabilităţii profesio­nale în abordarea proble­melor studiate, asupra en­tuziasmului de lucru care naşte asemenea marcante realizări. Un impuls hotă­­rîtor în conducerea activi­tăţii Asociaţiei revine se­cretarului acesteia, Ilie Moise, organizator dar şi cercetător el însuşi, care explică — la finele volu­mului al III-lea al culege­rii de Studii şi comunicări — diversitatea preocupări­lor prin diversificarea pro­blematicii din volum: „de la cercetarea directă pe teren şi istoricul preocu­părilor de valorificare a folclorului şi etnografiei sibiene pînă la problemele legate de tezaurizarea şi conservarea obiectelor de artă populară“. Recent apărut, volumul al III-lea (sub redacţia a­­celuiaşi Ilie Moise) din Studiile şi comunicările folcloriştilor şi etnografilor sibieni oglindeşte, într-ade­­văr, hărnicia membrilor asociaţiei, reunind atît materiale prezentate la sesiunea anuală, la simpo­zionul cu tema Permanen­ţă şi unitate naţională în folclorul şi etnografia ro­mânească, studii şi comu­nicări prezentate în cadrul secţiei de etnografie şi fol­clor săsesc, cît şi două noi secţiuni faţă de volumele precedente: Materiale do­cumentare (cu scopul de a stimula culegătorii de fol­clor, creatorii şi colecţio­narii) şi Cronica (în care se reflectă, sintetic, miş­carea folcloristică şi etno­grafică naţională, prin semnalarea şi comentarea critică a principalelor a­­pariţii editoriale din do­meniu). Iată, aşadar, o structură bogată şi cuprin­zătoare, în măsură să fa­că din seria de Studii şi comunicări o adevărată publicaţie de specialitate. Asociaţia folcloriştilor şi etnografilor din judeţul Sibiu are şi preocupări de îndrumare metodologică a­­supra unor cercuri de pro­fil din judeţ, organizînd simpozioane de etnografie şi folclor în mediul rural, contribuind la realizarea unor expoziţii permanente de etnografie locală, în­­drumînd cercurile şcolare. Ştiind că volumul al IV- lea al seriei de Studii şi comunicări este în fază a­­vansată de redactare — asupra căruia vom reveni în momentul apariţiei — avem toate motivele să privim cu­ încredere acti­vitatea viitoare a Asocia­ţiei folcloriştilor şi etno­grafilor din judeţul Sibiu, care se află doar la al patrulea an de la înfiinţa­re. TITU POPESCU La 1 aprilie se împlinesc 101 ani de atunci cînd o pană înmuiată în cer­neala neuitării a însemnat în ceasloa­­vele vremii numele unui nou călător pe drumul „marii treceri", care a bă­tut la porţile lumii în liniştea de munte a Răşinarilor, risipită într-un ecou de clopot şi în bătaie de toacă, iar de acolo, ca o binefacere, în str­ictele noastre. Căci am avut fericirea­­de a ne naşte aici, la porţile Ardea­lului, unde sunetul de bucium se re­varsă peste fire ca o binefăcătoare ploaie de cireş, pină la aroma amară a esenţelor pure, acolo unde ne re­gă­sim mai curaţi. Acum, pentru cîteva clipe. Răşina­rii au devenit centrul universului nostru sufletesc. Şi au susurat a cîn­­ee punţile care ne leagă statornic, dar neştiut şi tainic de locul acesta unde pămîntul se îngemănează cu cerul, unde codrii seculari amintesc, in freamătul lor, „foşnetul de cîmpuri şi murmurul unui neam cîntăreţ". Toate acestea se înalţă curate­ co­­loane, clădind în templu sufletul poe­tului. Le aparţinem prin liniştea noas­­tră interioară şi îi aparţinem lui Goga aşa cum păstrăm în noi, în su­fletele noastre pe pînzele timpului, ceva din cristalul şi puritatea lacri­«• ce TRIBUNA SIBIUlUI Anul XXXIV, nr. 7­677 Clipe unice Nimic nu mai rămîne în urmă gîndului înfiorat de primul fluture cînd îl atingi; şi-n timp ce miriade de clipe unice,­­ niciodată redobîndite, odihnesc năuce în aerul primăverii, • umbre subţiri în care umblă de-a valma foste întîmplări, alungă fiorii de gheaţă din sufletul meu. Limpeziţi, ca după furtună, ochii aleargă pe tabla de şah a cîmpiei unde albul şi verdele joacă ultimul tur. ANDA LUNGU Pelerin Singur şi cîteva mii de cuvinte sufletul meu respiră pe punţi de-nţeles boltit golul dintre cuvinte se naşte vederea cum raza dintîi cuvintele în coajă de aur singur cu tîmpla pe umărul lor ce va mai fi dincolo de această cunoaştere dacă unul dintre noi se va stinge Ce va mai fi? MIHAI POSADA Breviar cultural Vernisa. La Muzeul municipal din Me­diaş are loc vineri, 2 aprilie a.c., ora 18, vernisajul expoziţiei de pictură Paule Dieter, mem­bru al filialei locale a Asocia­ţiei artiştilor plastici amatori din judeţul Sibiu. Semnalăm ca­racterul aparte al acestei ma­nifestări artistice, cele 30 ilus­traţii executate în ulei interpre­tează pasaje poetice din creaţia marelui poet R.M. Rilke. Expo­ziţia este deschisă zilnic şi poa­te fi vizitată între orele 10—18. Evocare istorică Azi, 1 aprilie a.c., ora 18, la , Biblioteca, orăşenească din Dum­brăveni se desfăşoară o nouă acţiune culturală înscrisă în programul de activitate al „Cer­cului artelor". Sub genericul Goga la Răşinari mei. A lacrimei-dor, a patriei-lacri­­mă. Căci in­versul lui Goga tremură duioşia, oftează suspinul, vibrează of­tatul, pică lacrima. E plinsul Răşinarilor, al unui nume din marele cor al legendei noastre, care a fost „matca generatoare a poe­ziei lui Goga“, e plinsul unui neam întreg aflat la un moment de răscru­ce al istoriei sale. Glasul lui Goga — o vioară al cărei sunet se făcea au­zit deasupra unui murmur general. Goga — un solist în marea orgă a furtunii, prin care încă o coardă s-a desprins și a început să vibreze. Ne leagă de Goga fiorul stins, focul mocnit al durerii, prin care fluierele s-au revărsat, toate ca un torent, în marele „cîntec al pătimirii noastre". Cîntîndu-l, am învățat că Goga ne-a fost apostol. Dar, să nu-l uităm pe poetul seri­lor cu lună, sufletul învăluit în me­lancolie, regăsit pe Coasta Boacii. Să ni-l amintim alături de „Casa noas­tră“ şi de „Bătrîni", să-l vedem „Reîntors", murmurînd „Din larg" sau „Din umbra zidurilor" cum „Ne cheamă pâmîntul...". Să îngenun­­chem încă o dată in catedrala înaltă a spiritului rostind „Rugăciune", să lăsăm să pice cite o lacrimă peste chipurile înceţoşate de vreme ale „Dascălului­ şi „Apostolului“ să ne înfiorăm, încă o dată de candoarea „Dăscăliţei", să ne pierdem din nou, trecând în universul copleşitor al do­rului, al dorului — dor care ne apar­ţine într-atît, incit nu se lasă tradus în nici o altă limbă — şi ascultînd cîntecul „Lăutarului“, să mai zăbovim o clipă „La groapa lui Laie Chiorul". Şi numai astfel vom putea înţelege cu adevărat cine suntem­ „Noi“, numai astfel vom pătrunde taina „Plugari­lor" şi vom putea porni, pe valul „Ol­tului", în căutarea nemuririi. Acesta este universul poeziei lui Goga, aici putem veni ca la o bine­­cuvîntare, aducind în căuşul palmelor noastre bucuria şi norocul, binele şi umbra, dorul şi jalea din care ne-am împletit vîrstele tîrzii, veghind singu­rătate. La porţile Răşinarilor, Goga ne răspunde de dincolo de fire, de dincolo de vreme sau­ din viforul zbuciumului său, căci îl purtăm in noi, într-un colţ înlăcrimat de inimă. Iar lacrima care tremură în geana poetului, transmiţîndu-ne fiorul sen­sibilităţii, al durerii şi speranţei unui neam întreg, ne învaţă că „lacătele nici unei limbi nu pot fi descuiate cu chei străine". SIMONA MARTIN Antirăzboinică Oameni buni­ n-auziţi nebunia rostogolindu-se ordinea frumoasă a păcii s-o strice simetriile vieţii să le distrugă pînă la piatra primordială Ce-i pasă ei de Arta Renaşterii de „sudoarea privighetorilor care-au ostenit toată noaptea cîntînd" ce-i pasă ei de sistemele filosofice pe care s-au ridicat academiile pîinii şi ale luminii Hei n-auziţi ridicaţi un munte de dragoste în calea ei pînă la cer pînă la vise nu lăsaţi bucuriile gindurile şi cărţile strănepoţilor strănepoţilor copiilor noştri să fie azi de ură ucise Nu lăsaţi la voia-ntîmplării rotundul pâmîntului s-ar putea să nu mai încolţească sîmburii cei buni ai cuvîntului Puneţi dor lingă dor faceţi zid mai durabil decit toate urgiile morţii la un loc şi pe catapetesmele vieţii lăsaţi copiii să deseneze un joc GEORGE L. NIMIGEANU „Nicolae Titulescu, mare patriot şi diplomat“ cadre didactice vor prezenta aspecte legate de concepţia politică şi diplomati­că a marelui om de stat ro­mân. În continuare, este organi­zată o audiţie muzicală ilus­­trînd creaţia lui George Enescu. Expoziţie de acuarele La sediul filialei Mediaş a A.A.P.A. din judeţul Sibiu a fost inaugurată miercuri, 31 martie, a.c. o reprezentativă expoziţie de acuarele aparţinînd prof. Mathe Andrei din Tg. Mureş. Din cartea de vizită a artistu­lui plastic amator spicuim: 15 expoziţii personale organizate la Tg. Mureş, Odorhei, Gheor­­gheni şi Sovata; premiul II pe ţară în ediţia a lll-a Festivalului naţional „Cîntarea României". Programul de vizitare, zilnic în­tre orele 15—19, pînă la 10 a­­prilie a.c. (D.G.), POŞTA PEGAS Angela Groza, Crenguţa Dordea, Liana Dăncăneţ — Sibiu, Şc. gen. 12 9 Frumoase sînt sentimentele pe care le exprimaţi — într-o creaţie colectivă — la adresa învăţă­toarei voastre. Am mai putea spune că poezioara voastră este şi binişor meşteşugită, dar cu evidente influenţe. Ia gîndiţi-vă la versul: „Limba noastră-i o comoară“ ... sub semnul căruia aţi compus. Şi încă ceva: trei autoare la o singură poezie! Nu uitaţi să asimilaţi bine ceea ce citiţi şi-apoi, prin simţirea perso­nală, individuală să spuneţi ce aveţi de spus. Maria Simulescu — Sibiu Şc. gen. 19­9 Cu un­ singur ghiocel („Iar grăbiţii ghiocei / Să te bucure şi ei“ — îi urezi mamei tale, frumos) oricît de gingaş ar fi, nu se face pri­măvară şi nici poezie. Pentru tine şi pentru colegele tale de cenaclu, mai trimiteţi dar... fără grabă; poezia cere, pe lîngă talent, multă cultură, dar şi multă trudă. Georgeta-Marinela Blegu — Sibiu, Şc. gen. 5­9 Să te ţii deocamdată de „angajamen­tul“ luat în finalul „compu­nerii“ tale „rimate“: „îţi pro­mit măicuţă dulce / Mă silesc ca să învăţ. / Frumoase no­­te-ţi voi aduce“. Mai tîrziu, vei vedea şi... vom vedea. Carmen Ştefănescu — Si­biu, Şc. gen. 5 9 Există ceva în „Visul cel mai frumos", dar şi formulări stereotipe, lozincarde. Trimiteţi-ne un grupaj ca să ne putem face o părere mai argumentată. Adrian Vilău — Sibiu, Şc. gen. 5 9 Cursive şi cu „între­bări poetice“ primele două strofe din „Dar“, încheierea, păcat, şchioapătă. Alina Floca, Cristine Die­trich, Ruxandra Floca — Si­biu, Şc. gen. 5. 9 Prea în­corsetate în tematica indica­tă. Oricum — valabil şi pen­tru colegii voştri care umblă la ... rime —­­ aveţi o bună îndrumare în cenaclul şcolii. Poate profesorul vostru în­drumător o să vă lărgească aria tematică şi... sfera li­bertăţii de gîndire poetică. Toţi puteţi trimite ceva mai substanţial — cantitativ şi­­ calitativ. (T.S.). 1

Next