Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1982 (Anul 34, 7677-7753)
1982-04-01 / nr. 7677
Pag. 2 TRIBUNA CULTURAL - ARTISTICA Preocupări de folclor şi etnografie Pe lîngă alte organizaţii profesionale, la Sibiu îşi desfăşoară activitatea, de cîţiva ani, Asociaţia folcloriştilor şi etnografilor, care a reuşit să organizeze şi să impulsioneze preocupările de profil, într-o arie atît de generoasă cum este cea a judeţului nostru. Privită cu seriozitate de la început, activitatea acestei asociaţii s-a afiriat în complexul cultural local, cu rezultate care depăşesc limitarea „provincială“ şi au salutara tendinţă de a se integra, cu date originale, în atitudinea responsabilă a culturii noastre naţionale faţă de valorificarea tezaurului spiritualităţii tradiţionale. Sub semnul acestei aspiraţii, folcloriştii şi etnografii sibieni şi-au propus obiective complexe din sfera de acţiune a specificului preocupărilor lor: culegerea şi interpretarea folclorului, dezbateri metodologice privind mijloacele de investigare, analiza comparată a rezultatelor obţinute, evaluarea critică a preocupărilor folclorice şi etnografice tradiţionale, omagierea personalităţilor cu realizări marcante în domeniu. Ca forme sistematice de materializare publică a preocupărilor din cadrul asociaţiei, au intrat în practica de pînă acum organizarea sesiunilor de comunicări, a simpozioanelor tematice, participarea la reuniuni organizate în alte părţi şi — nu în ultimul rînd — publicarea unor masive culegeri de Studii şi comunicări, care dau imaginea cea mai potrivită asupra varietăţii şi responsabilităţii profesionale în abordarea problemelor studiate, asupra entuziasmului de lucru care naşte asemenea marcante realizări. Un impuls hotărîtor în conducerea activităţii Asociaţiei revine secretarului acesteia, Ilie Moise, organizator dar şi cercetător el însuşi, care explică — la finele volumului al III-lea al culegerii de Studii şi comunicări — diversitatea preocupărilor prin diversificarea problematicii din volum: „de la cercetarea directă pe teren şi istoricul preocupărilor de valorificare a folclorului şi etnografiei sibiene pînă la problemele legate de tezaurizarea şi conservarea obiectelor de artă populară“. Recent apărut, volumul al III-lea (sub redacţia aceluiaşi Ilie Moise) din Studiile şi comunicările folcloriştilor şi etnografilor sibieni oglindeşte, într-adevăr, hărnicia membrilor asociaţiei, reunind atît materiale prezentate la sesiunea anuală, la simpozionul cu tema Permanenţă şi unitate naţională în folclorul şi etnografia românească, studii şi comunicări prezentate în cadrul secţiei de etnografie şi folclor săsesc, cît şi două noi secţiuni faţă de volumele precedente: Materiale documentare (cu scopul de a stimula culegătorii de folclor, creatorii şi colecţionarii) şi Cronica (în care se reflectă, sintetic, mişcarea folcloristică şi etnografică naţională, prin semnalarea şi comentarea critică a principalelor apariţii editoriale din domeniu). Iată, aşadar, o structură bogată şi cuprinzătoare, în măsură să facă din seria de Studii şi comunicări o adevărată publicaţie de specialitate. Asociaţia folcloriştilor şi etnografilor din judeţul Sibiu are şi preocupări de îndrumare metodologică asupra unor cercuri de profil din judeţ, organizînd simpozioane de etnografie şi folclor în mediul rural, contribuind la realizarea unor expoziţii permanente de etnografie locală, îndrumînd cercurile şcolare. Ştiind că volumul al IV- lea al seriei de Studii şi comunicări este în fază avansată de redactare — asupra căruia vom reveni în momentul apariţiei — avem toate motivele să privim cu încredere activitatea viitoare a Asociaţiei folcloriştilor şi etnografilor din judeţul Sibiu, care se află doar la al patrulea an de la înfiinţare. TITU POPESCU La 1 aprilie se împlinesc 101 ani de atunci cînd o pană înmuiată în cerneala neuitării a însemnat în ceasloavele vremii numele unui nou călător pe drumul „marii treceri", care a bătut la porţile lumii în liniştea de munte a Răşinarilor, risipită într-un ecou de clopot şi în bătaie de toacă, iar de acolo, ca o binefacere, în strictele noastre. Căci am avut fericireade a ne naşte aici, la porţile Ardealului, unde sunetul de bucium se revarsă peste fire ca o binefăcătoare ploaie de cireş, pină la aroma amară a esenţelor pure, acolo unde ne regăsim mai curaţi. Acum, pentru cîteva clipe. Răşinarii au devenit centrul universului nostru sufletesc. Şi au susurat a cînee punţile care ne leagă statornic, dar neştiut şi tainic de locul acesta unde pămîntul se îngemănează cu cerul, unde codrii seculari amintesc, in freamătul lor, „foşnetul de cîmpuri şi murmurul unui neam cîntăreţ". Toate acestea se înalţă curate coloane, clădind în templu sufletul poetului. Le aparţinem prin liniştea noastră interioară şi îi aparţinem lui Goga aşa cum păstrăm în noi, în sufletele noastre pe pînzele timpului, ceva din cristalul şi puritatea lacri«• ce TRIBUNA SIBIUlUI Anul XXXIV, nr. 7677 Clipe unice Nimic nu mai rămîne în urmă gîndului înfiorat de primul fluture cînd îl atingi; şi-n timp ce miriade de clipe unice, niciodată redobîndite, odihnesc năuce în aerul primăverii, • umbre subţiri în care umblă de-a valma foste întîmplări, alungă fiorii de gheaţă din sufletul meu. Limpeziţi, ca după furtună, ochii aleargă pe tabla de şah a cîmpiei unde albul şi verdele joacă ultimul tur. ANDA LUNGU Pelerin Singur şi cîteva mii de cuvinte sufletul meu respiră pe punţi de-nţeles boltit golul dintre cuvinte se naşte vederea cum raza dintîi cuvintele în coajă de aur singur cu tîmpla pe umărul lor ce va mai fi dincolo de această cunoaştere dacă unul dintre noi se va stinge Ce va mai fi? MIHAI POSADA Breviar cultural Vernisa. La Muzeul municipal din Mediaş are loc vineri, 2 aprilie a.c., ora 18, vernisajul expoziţiei de pictură Paule Dieter, membru al filialei locale a Asociaţiei artiştilor plastici amatori din judeţul Sibiu. Semnalăm caracterul aparte al acestei manifestări artistice, cele 30 ilustraţii executate în ulei interpretează pasaje poetice din creaţia marelui poet R.M. Rilke. Expoziţia este deschisă zilnic şi poate fi vizitată între orele 10—18. Evocare istorică Azi, 1 aprilie a.c., ora 18, la , Biblioteca, orăşenească din Dumbrăveni se desfăşoară o nouă acţiune culturală înscrisă în programul de activitate al „Cercului artelor". Sub genericul Goga la Răşinari mei. A lacrimei-dor, a patriei-lacrimă. Căci inversul lui Goga tremură duioşia, oftează suspinul, vibrează oftatul, pică lacrima. E plinsul Răşinarilor, al unui nume din marele cor al legendei noastre, care a fost „matca generatoare a poeziei lui Goga“, e plinsul unui neam întreg aflat la un moment de răscruce al istoriei sale. Glasul lui Goga — o vioară al cărei sunet se făcea auzit deasupra unui murmur general. Goga — un solist în marea orgă a furtunii, prin care încă o coardă s-a desprins și a început să vibreze. Ne leagă de Goga fiorul stins, focul mocnit al durerii, prin care fluierele s-au revărsat, toate ca un torent, în marele „cîntec al pătimirii noastre". Cîntîndu-l, am învățat că Goga ne-a fost apostol. Dar, să nu-l uităm pe poetul serilor cu lună, sufletul învăluit în melancolie, regăsit pe Coasta Boacii. Să ni-l amintim alături de „Casa noastră“ şi de „Bătrîni", să-l vedem „Reîntors", murmurînd „Din larg" sau „Din umbra zidurilor" cum „Ne cheamă pâmîntul...". Să îngenunchem încă o dată in catedrala înaltă a spiritului rostind „Rugăciune", să lăsăm să pice cite o lacrimă peste chipurile înceţoşate de vreme ale „Dascălului şi „Apostolului“ să ne înfiorăm, încă o dată de candoarea „Dăscăliţei", să ne pierdem din nou, trecând în universul copleşitor al dorului, al dorului — dor care ne aparţine într-atît, incit nu se lasă tradus în nici o altă limbă — şi ascultînd cîntecul „Lăutarului“, să mai zăbovim o clipă „La groapa lui Laie Chiorul". Şi numai astfel vom putea înţelege cu adevărat cine suntem „Noi“, numai astfel vom pătrunde taina „Plugarilor" şi vom putea porni, pe valul „Oltului", în căutarea nemuririi. Acesta este universul poeziei lui Goga, aici putem veni ca la o binecuvîntare, aducind în căuşul palmelor noastre bucuria şi norocul, binele şi umbra, dorul şi jalea din care ne-am împletit vîrstele tîrzii, veghind singurătate. La porţile Răşinarilor, Goga ne răspunde de dincolo de fire, de dincolo de vreme sau din viforul zbuciumului său, căci îl purtăm in noi, într-un colţ înlăcrimat de inimă. Iar lacrima care tremură în geana poetului, transmiţîndu-ne fiorul sensibilităţii, al durerii şi speranţei unui neam întreg, ne învaţă că „lacătele nici unei limbi nu pot fi descuiate cu chei străine". SIMONA MARTIN Antirăzboinică Oameni buni n-auziţi nebunia rostogolindu-se ordinea frumoasă a păcii s-o strice simetriile vieţii să le distrugă pînă la piatra primordială Ce-i pasă ei de Arta Renaşterii de „sudoarea privighetorilor care-au ostenit toată noaptea cîntînd" ce-i pasă ei de sistemele filosofice pe care s-au ridicat academiile pîinii şi ale luminii Hei n-auziţi ridicaţi un munte de dragoste în calea ei pînă la cer pînă la vise nu lăsaţi bucuriile gindurile şi cărţile strănepoţilor strănepoţilor copiilor noştri să fie azi de ură ucise Nu lăsaţi la voia-ntîmplării rotundul pâmîntului s-ar putea să nu mai încolţească sîmburii cei buni ai cuvîntului Puneţi dor lingă dor faceţi zid mai durabil decit toate urgiile morţii la un loc şi pe catapetesmele vieţii lăsaţi copiii să deseneze un joc GEORGE L. NIMIGEANU „Nicolae Titulescu, mare patriot şi diplomat“ cadre didactice vor prezenta aspecte legate de concepţia politică şi diplomatică a marelui om de stat român. În continuare, este organizată o audiţie muzicală ilustrînd creaţia lui George Enescu. Expoziţie de acuarele La sediul filialei Mediaş a A.A.P.A. din judeţul Sibiu a fost inaugurată miercuri, 31 martie, a.c. o reprezentativă expoziţie de acuarele aparţinînd prof. Mathe Andrei din Tg. Mureş. Din cartea de vizită a artistului plastic amator spicuim: 15 expoziţii personale organizate la Tg. Mureş, Odorhei, Gheorgheni şi Sovata; premiul II pe ţară în ediţia a lll-a Festivalului naţional „Cîntarea României". Programul de vizitare, zilnic între orele 15—19, pînă la 10 aprilie a.c. (D.G.), POŞTA PEGAS Angela Groza, Crenguţa Dordea, Liana Dăncăneţ — Sibiu, Şc. gen. 12 9 Frumoase sînt sentimentele pe care le exprimaţi — într-o creaţie colectivă — la adresa învăţătoarei voastre. Am mai putea spune că poezioara voastră este şi binişor meşteşugită, dar cu evidente influenţe. Ia gîndiţi-vă la versul: „Limba noastră-i o comoară“ ... sub semnul căruia aţi compus. Şi încă ceva: trei autoare la o singură poezie! Nu uitaţi să asimilaţi bine ceea ce citiţi şi-apoi, prin simţirea personală, individuală să spuneţi ce aveţi de spus. Maria Simulescu — Sibiu Şc. gen. 199 Cu un singur ghiocel („Iar grăbiţii ghiocei / Să te bucure şi ei“ — îi urezi mamei tale, frumos) oricît de gingaş ar fi, nu se face primăvară şi nici poezie. Pentru tine şi pentru colegele tale de cenaclu, mai trimiteţi dar... fără grabă; poezia cere, pe lîngă talent, multă cultură, dar şi multă trudă. Georgeta-Marinela Blegu — Sibiu, Şc. gen. 59 Să te ţii deocamdată de „angajamentul“ luat în finalul „compunerii“ tale „rimate“: „îţi promit măicuţă dulce / Mă silesc ca să învăţ. / Frumoase note-ţi voi aduce“. Mai tîrziu, vei vedea şi... vom vedea. Carmen Ştefănescu — Sibiu, Şc. gen. 5 9 Există ceva în „Visul cel mai frumos", dar şi formulări stereotipe, lozincarde. Trimiteţi-ne un grupaj ca să ne putem face o părere mai argumentată. Adrian Vilău — Sibiu, Şc. gen. 5 9 Cursive şi cu „întrebări poetice“ primele două strofe din „Dar“, încheierea, păcat, şchioapătă. Alina Floca, Cristine Dietrich, Ruxandra Floca — Sibiu, Şc. gen. 5. 9 Prea încorsetate în tematica indicată. Oricum — valabil şi pentru colegii voştri care umblă la ... rime — aveţi o bună îndrumare în cenaclul şcolii. Poate profesorul vostru îndrumător o să vă lărgească aria tematică şi... sfera libertăţii de gîndire poetică. Toţi puteţi trimite ceva mai substanţial — cantitativ şi calitativ. (T.S.). 1