Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)

1982-07-01 / nr. 7754

Pag. * A doua viaţă a cărţilor Poate nu vom afla niciodată cînd şi in ce împrejurare a­­nume poetul-gramatician Te­­rentianus Maurus a rostit fai­moasa sentinţă: „Cărţile îşi au soarta lor" (Habent sua fata libelli). Oricum, din acel moment fascinantul univers livresc şi-a însuşit o nouă dimensiune, la fel de importantă ca şi motivaţia care a generat-o, respectiv similitudinea cu de­venirea umană şi socială. Cîţi dintre noi meditează în răs­timpul oferit de gestul în­toarcerii unor file de carte la ciclul care integrează acest produs în sistemul valorilor şi ierarhiilor noastre? Dacă acceptăm ideea că în „biogra­fia“ fiecărei cărţi există cel puţin trei cicluri atunci dorin­ţa de a cerceta spaţiul „inter­mediar“ poate fi înţeleasă şi acceptată mai bine. Teoretic, dar mai ales practic, între primul ciclu (tipar-cititor) şi ciclul trei (restaurare şi con­servare) corespondenţa este directă. Ce se întîmplă însă cu faza de mijloc — ciclul doi — unde cartea îşi între­rupe un destin. Unde se sfîr­­şeşte un drum şi începe altul. Poate mai norocos, sau, dim­potrivă. Antica­ratul sibian îţi ofe­ră la prima vedere aceeaşi „carte de Vizită" purtată cu distincţie de unităţile simila­re: cărţi îmbrăţişînd o varie­tate de zone ale cunoaşterii umane, de mărimi şi forme variate, tomuri marcate de patina timpului aşteptînd ca într-o hartă în care trebuie să rămîi — după cum îţi este norocul — mai mult sau mai puţin. Există chiar speranţa secretă că noul stâpîn ar pu­tea să cîntărească mai exact conţinutul lor, ajutîndu-le ast­fel să-şi depăşească condiţia de vremelnice cenuşărese... In anticariat, mai ales cînd este unic într-un oraş, nu­mărul amatorilor de cărţi „pierdute“ sau rarităţi biblio­file cunoaşte de regulă mici fluctuaţii. Cota de interes este tr­are cu precădere în rindul „pu­blicului de specialitate“ gata să „vîneze“ volumul de tre­buinţă pentru biblioteca per­sonală. Dintr-o multitudine de motive, anticariatul des­­conspiră felul de a fi al ve­chiului proprietar, stilul lui de instruire intelectuală şi chiar de comportament. în a­­ceastă conjunctură se pot for­mula opinii foarte apropiate de adevăr, operînd cu datele unei sociologii elementare de lectură. Nu vom înţelege niciodată despărţirea prea categorică de cartea dragă care îţi poate aminti peste ani de virtuţile ... premiantului şcolar, după cum nu putem accepta „dezi­cerea“ de cărţile-cadou care marcau şi ele cîndva un eve­niment, o aniversare. Ce să mai vorbim de filele caiete­lor acoperite cu diverse în­semnări intime, de decupajele revuistice diverse, flori presa­te, agrafe, poliţe de asigurare ADAS, caiete-program de sa­lă, bilete de cinema sau tea­tru, invitaţii la bal, inclusiv la cel al ... bobocilor. Lista cu acest „inventar“ ar putea continua, desigur. Dar numai ea? Au curiozitatea editorii şi cei care în general hotă­răsc tirajul cărţilor, să trea­că periodic prin anticariate, ca să vadă ce anume nu se citeşte şi ce ar vrea să ci­tească marele public (ne gîn­­dim la reeditări)? Mulţi si­­bieni deschid aproape zilnic uşa anticariatului cu speran­ţa că, în sfîrşit, poate azi, mult dorita carte de care are nevoie o poate cumpăra... Există ceva, acel ceva care întreţine speranţa clienţilor, adepţi ai educaţiei perma­nente. Oricînd, solicitudinea, amabilitatea şi profesionalis­mul responsabilei unităţii — Ileana Kiss — te îndeamnă să perseverezi, să cauţi în continuare, să aştepţi. în nu­meroase ocazii am fost mar­tori „din umbră“ ai explica­ţiilor competente, informaţiei clare şi precise oferite după împrejurări şi în limbile ma­ghiară şi germană. Anii de activitate petrecuţi în domeniul librăriei au con­ferit acestui om al cărţii ca­lităţi care pot revendica ori­cînd valenţele unui frumos exemplu. DORIN GOGÂLEA Fi­şe de reportaj Concursuri de orientare • Concursul memorial „Cu­pa prof. Ştefan Bozovici“ ca orientare desfăşurat în pădu­rea Catrina de lît­gă Cisna­­dioara, a reunit la start a­­proape 250 concurenţi din în­treaga ţară. Iată cîştigătorii: categoria M-ll (masculin 11 ani), Botond Orbán (Clujana Cluj-Napoca)... 3. Volker Si­monis (Voinţa Mediaş); F-11 Kinga Kerekes (Metalul roşu Cluj-Napoca); M-13 Călin Pa­puc (Clujana); F-13 Mirela Mitrei (Casa pionierilor Sla­tina); M-14 Gheorghe Luca­cin (Clujana); F-15 Agnes Ke­rekes (Metalul roşu) ... 3. Gerlinde Miess (Voinţa Me­diaş); F-17 Edith Cservény ♦Metalul roşu,). 2. Renate Miess (Voinţa Mediaş); M-18 Dietmar Fleischer (Dumbrava Sb­iu); M-21 Gheorghe Urdea (Voinţa Hunedoara); F-19 Beatrice Ungar (Dumbrava Si­biu); M-35 Paul Spătaru (Da­­rola Buc­ureşti), 2. Mihai Şerbu (Aspro Sibiu), .3. Werner Stamp (Aspro Sibiu); M-4.3 Dezideriu Nagy (Clujana); M-50 Petre Rădulescu (Crea­ţia Braşov). * „Voinţiaila“ — etapa de­m­nă, împădurea „Dumbrava" «din Sibiu s-a desfăşurat eta­pa de zonă a Campionatului asociaţiilor sportive „Voinţa“.­­■ O orientare, întrecere la care s-au aliniat sportivi din 9 ju­­deţe: Cluj, Sălaj, Bihor, Timiş, Braşov, Prahova, Hunedoara, Arad şi Sibiu. Iată-i pe cîş­­tigători, care vor lua parte şi finala pe ţară: categoria I masculin — Gheorghe Urdea (Voinţa Hunedoara), feminin — Clara Fey (Voinţa Cluj- Napoca); car. a II-a — mas­culin — Eduard Boulbon (­Voinţa Sibiu), feminin Vio­rel Ţurcanu (Voinţa Hune­doara), ILIE IONESCU Primăvara sibiană în cadrul etapei de masă a celei de a IV-a ediţii a Festi­valului naţional „Cîntarea României“, vineri, ora 17, vor evolua pe scena sălii studio a Casei de cultură a sindica­telor din Sibiu interpreţii de muzică folk, grupurile de re­citatori, recitatorii şi monta­jele literare. TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXIV, nr. 7­754 Premiile etapei intercomunale (I) De curînd s-a încheiat eta­pa intercomunală a celei de a IV-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Juriul judeţean a stabil­i premiile acestei etape, for­maţiile premiate urmînd să participe la etapa judeţeană a festivalului pngramată să se desfăşoare în primul tri­mestru al anului ciitor. în această toamnă, in ve­derea permanentizării şi ac­tivizării vieţii artistice, sunt programate dialogurile artis­tice între comune. Cu acest prilej formaţiile care nu au fost promovate in actuala e­­tapă dar care pe parcurs au dobîndit calităţi artistice deo­sebite pot fi selecţionate pentru etapa judeţeană. De asemenea, formaţiile pot so­licita juriului judeţean vizio­ nări speciale, dincolo de a­­ceastă formă de concurs. Cu alte cuvinte, ăsta formaţiilor care pot participa în etapa judeţeană a festivalului ră­­mîne deschisă în cele ce urmează, publi­căm lista formaţiilor premia­te în etapa intercomunală: TEATRU: Bîrghiş, Mer­ghindeal, Biertan, Alţîna, Po­­placa, Orlat, Răşinari, Apol­­du de Jos, Tălmaciu („Firul roşu"), Axente Sever, (scene­tă), Porumba­cu de Jos. Noul Român (scenetă), Sălişte (tea­tru folcloric). TEATRU GERMAN: Moşna, Aţei. Biertan Nocrich, Alţî­na, Cristian Miercurea. Mi­­hăileni (scenetă) Valea Vii­lor, Şura Mare (teatru de pă­puşi). MONTAJE UTERAR-MU­­ZICALE: Bîrghiş, Poplaca, Şe­­limbăr, Micăsasa, Şeica Ma­re, Mihăileni. BRIGĂZI ARTISTICE: Nemşa, Bîrghiş, Bruiu, Mer­­ghindeal, Tălmaciu („Firul ro­şu“), Axente Sever, Avrig („Sticla“), Porumbacu de Jos (grup satiric). MONOLOGURI: Alexandru Raţiu (Brateiu), George Da­vid (Sebeşu de Jos). RECITATORI: Grup recita­tori (Bîrghiş), Ioan Făr­­caş (Cirlos), Mirela Duş­­leac (Merghindeal), Regina Schwartz (Apos), Maria Bau­man (Alţîna), Ana Munteanu (Răşinari), Karin Sander (Sibinic), Dan Trîmbiţaş (Tăl­maciu), Rosina Müller (Me­tis), Viorica Oîdea (V nea Vii­lor), Maria Melania Muntea­nu (Cîrta). Adunări festive prilejuite de „Ziua învăţătorului" MEDIAŞ La Casa de cultură a sindi­catelor din Mediaş s-a desfă­şurat ieri adunarea festivă dedicată sărbătoririi „Zilei în­văţătorului“ La adunare au participat tovarăşii Simion Scutea, secretar al Comitetu­lui judeţean Sibiu al P.C.R., Teodor Moldovan, prim-secre­­tar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. în cadrul raportului prezentat de prof. Ana Cotu, inspector ge­neral adjunct la Inspectoratul judeţean şcolar au fost re­liefate succesele obţinute de învăţămîntul sibian în actua­lul an şcolar, evidenţiindu-se rezultatele obţinute de unită­­ţile şcolare din Mediaş şi zo­na Tîrnavelor, atît la învă­ţătură, în instruirea practică, în acţiunile desfăşurate sub egidele Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi „Da­ciadei“. Luînd cuvîntul, tovarăşul Simion Scutea a adresat ce­lor peste 600 de cadre didac­tice prezente la adunare, un salut din partea Comitetului judeţean de partid, a Consi­liului popular judeţean, îm­preună cu calde felicitări pentru rezultatele frumoase obţinute în cadrul procesului instructiv-educativ. în conti­nuare, au fost prezentate re­alizările obţinute în econo­mia judeţului nostru pe pri­mele 5 luni ale acestui an, re­­liefîndu-se aportul tuturor slujitorilor şcolii la formarea cadrelor necesare societăţii noastre socialiste. Au fost ac­centuate sarcinile ce revin învăţămintului în lumina o­­biectivelor stabilite la cel de-al IX-lea Congres al educa­ţiei politice şi culturii socia­liste, din magistralele expu­neri ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. S-a dat citire Salutului Mi­nisterului Educaţiei şi învă­ţămintului şi Uniunii sindica­telor din învăţămînt. Au fost acordate diplome de evidenţiaţi cadrelor didac­tice din grădiniţe, şcoli gene­rale şi licee, diplome ale Co­mitetului judeţean al U.T.C. şi Consiliului judeţean al Or­ganizaţiei pionierilor. Participanţii la adunare au adoptat textul unei telegra­me adresate tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu, secretar general al partidului, prin care se reafirmă hotărirea tu­turor slujitorilor şcolii de pe meleaguri medieşene de a de­pune toate eforturile în no­bila misiune de formatori ai viitoarelor generaţii. Formaţii artistice pionie­reşti de la şcolile generale din municipii şi de la Casa pio­nierilor şi şoimilor patriei au prezentat, îrn încheiere, un program artistic omagial. AGNITA Ieri, la Agnita, s-a­ desfă­şurat adunarea festivă dedi­cată Zilei învăţătorului. La adunare a participat tovarăşul Alexandru Raimer, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Raportul prezentat de prof. Hermann Schneider, inspector general-adjunct la Inspectora­tul judeţean şcolar, a eviden­ţiat rezultatele obţinute de u­­nităţile şcolare din oraşul Ag­nita şi din localităţile de pe valea Hîrtibaciului în activi­tatea de instruire şi educaţie, de muncă patriotică precum şi în întrecerile artistice şi sportive incluse în Festivalul naţional „Cîntarea Romaniei“ şi „Daciada“, în numele Comitetului ju­deţean de partid şi al Con­siliului popular judeţean, to­varăşul Alexandru Raimer a adresat calde felicitări cadre­lor didactice pentru rezultatele obţinute în acest an şcolar, adresînd totodată chemarea de a depune toate eforturile în munca lor nobilă de for­mare şi instruire a noilor ge­neraţii în lumina ideilor cu­prinse în recentele cuvintări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­2 iu­nie şi la cel de al 11-lea Con­gres al educaţiei politice şi culturii socialiste. In continuare s-a dat citire Salutului Ministerului Educa­ţiei şi învăţămintului şi U­­niunii sindicatelor din învă­ţămînt, după care au fost în­­mînate diplomele de eviden­ţiat unor cadre didactice pen­tru rezultatele obţinute în a­­nul şcolar recent încheiat. Participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Sibiul — aşa cum nu-i dorim imagini de acest fel nu sunt, din nefericire, singulare în municipiul Sibiu. Cunoscut îndeobşte ca un oraş bine gospodărit, în ultima vreme edilii şi cetăţenii urbei ţin se pare, cu tot dinadinsul, să ne contrazică. Deşi containerul este aproape gol, cetăţenii blocurilor din apropierea in­tersecţiei Galea Cisnădiei şi strada Plugarilor preferă să depoziteze gunoiul nu în con­tainer, ci lingă el. Ce-i drept, i-au ajutat şi constructorii de locuinţe care au „uitat“ să ridice după terminarea lucră­rilor dalele din beton. Este imperios necesar ca munici­palitatea să le reamintească, uzînd chiar şi de chitanţier (există cadrul legal pentru a­­ceasta), obligaţia pe care o au de a păstra şi întreţine curăţenia oraşului. Nu de al­ta dar noi, toţi locuitorii Si­biului, dorim ca renumele de oraş curat, cîştigat în timp, să fie păstrat nealterat şi, fi­resc, cu un adaus de frumu­seţe. Nici un argument nu justifică starea de delăsare a edililor sibieni dar mai ales a lucrătorilor de la salubri­tate, care adeseori nu ridi­că la timp containerele pline, obligînd locatarii blocurilor să depoziteze resturile mena­jere în jurul acestora. Un caz concret: containerul din fața blocului 113, Hipodrom III, nu a fost ridicat de o săp­­tămînă, creîndtu-se un real pericol de infestare a zonei. SIBIU (Urmare din pag­ie­tului, urmare firească a ba­zei materiale de care bene­ficiază unităţile şcolare sibie­­ne în pregătirea celor peste 103 mii de elevi şi studenţi, în numele Comitetului ju­deţean de partid, al Consiliu­lui popular judeţean au fost transmise calde felicitări ce­lor peste 7000 de cadre didac­tice din judeţul nostru pen­tru rezultatele obţinute în a­­nul şcolar 1981/1982. S-a dat citire Salutului a­­dresat cadrelor didactice din, judeţul Sibiu de Ministerul Educaţiei şi învăţămintului şi Uniunea sindicatelor din învăţămînt. Au luat cuvîntul cadre di­dactice , educatoare, învăţă­tori, profesori. Au fost înmînate Diplome de evidenţiaţi cadrelor didac­tice care muncesc în grădi­niţe, şcoli generale şi licee, în învăţămîntul superior, di­plome ale Comitetului jude­ţean al U.T.C. şi Consiliului judeţean al Organizaţiei pio­nierilor pentru colaborarea cu organizaţiile U.T.C., şoi­milor patriei şi pionierilor. Participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în care se exprimă profundul ataşament al tutu­ror cadrelor didactice sibiene la politica internă şi externă a partidului nostru, subliniin­­du-se puternica angajare a slujitorilor şcolii de pe me­leagurile sibiene — români, germani, maghiari — de a depune întreaga lor pasiune şi pricepere profesională în formarea omului nou, con­structor al societății comuniste. 11,00 Pasi de 11,35 Fii mini şi i­dul 16. de vaco bantui f 2. 16,00 en­ Io.. Scornice 16,30 glob.­­ 16,50 M Iară. In jur - Transi­tă: Adul Iară di Botoşani, vizita de delul Bo­roşului Ceauşesc General Comunist şedinţele Socialiste 20,00 20.35 Ac conomice genda - concui mitere. ! curajului, cultura! ? jurnal. 2 nele cint fiii SIBIU „Landol o ele 9, 16; 18, Arta: infern". 14,30; li 20,30. „Elixirul eie 10, 18 si 20 MEDJA sul. ;,J)e fudio'*’ 13,45; 1 20 30. .Expresul orele 10; si 20.30. CISNĂI dentul r orele 20. DUMB .Saltimix 9, 18 si OCNA „Orgolii" 17 si 20. MEDI rv ... vă ir iulie, or „Sibiul seară de­zentată de Alex lescu Heinrich PRON Ti din 30 Extras 11; 36; Extras ■10; 39; s a«:! De la de ser Mîhu, a tru mîi de o vr ral frur dă, cu c Izolat, posibil ! se slabi însoţite cari ele slab la sud-vest rile mi cuprins* 12 grad maxime 25 grad

Next