Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)
1982-07-01 / nr. 7754
Pag. * A doua viaţă a cărţilor Poate nu vom afla niciodată cînd şi in ce împrejurare anume poetul-gramatician Terentianus Maurus a rostit faimoasa sentinţă: „Cărţile îşi au soarta lor" (Habent sua fata libelli). Oricum, din acel moment fascinantul univers livresc şi-a însuşit o nouă dimensiune, la fel de importantă ca şi motivaţia care a generat-o, respectiv similitudinea cu devenirea umană şi socială. Cîţi dintre noi meditează în răstimpul oferit de gestul întoarcerii unor file de carte la ciclul care integrează acest produs în sistemul valorilor şi ierarhiilor noastre? Dacă acceptăm ideea că în „biografia“ fiecărei cărţi există cel puţin trei cicluri atunci dorinţa de a cerceta spaţiul „intermediar“ poate fi înţeleasă şi acceptată mai bine. Teoretic, dar mai ales practic, între primul ciclu (tipar-cititor) şi ciclul trei (restaurare şi conservare) corespondenţa este directă. Ce se întîmplă însă cu faza de mijloc — ciclul doi — unde cartea îşi întrerupe un destin. Unde se sfîrşeşte un drum şi începe altul. Poate mai norocos, sau, dimpotrivă. Anticaratul sibian îţi oferă la prima vedere aceeaşi „carte de Vizită" purtată cu distincţie de unităţile similare: cărţi îmbrăţişînd o varietate de zone ale cunoaşterii umane, de mărimi şi forme variate, tomuri marcate de patina timpului aşteptînd ca într-o hartă în care trebuie să rămîi — după cum îţi este norocul — mai mult sau mai puţin. Există chiar speranţa secretă că noul stâpîn ar putea să cîntărească mai exact conţinutul lor, ajutîndu-le astfel să-şi depăşească condiţia de vremelnice cenuşărese... In anticariat, mai ales cînd este unic într-un oraş, numărul amatorilor de cărţi „pierdute“ sau rarităţi bibliofile cunoaşte de regulă mici fluctuaţii. Cota de interes este trare cu precădere în rindul „publicului de specialitate“ gata să „vîneze“ volumul de trebuinţă pentru biblioteca personală. Dintr-o multitudine de motive, anticariatul desconspiră felul de a fi al vechiului proprietar, stilul lui de instruire intelectuală şi chiar de comportament. în această conjunctură se pot formula opinii foarte apropiate de adevăr, operînd cu datele unei sociologii elementare de lectură. Nu vom înţelege niciodată despărţirea prea categorică de cartea dragă care îţi poate aminti peste ani de virtuţile ... premiantului şcolar, după cum nu putem accepta „dezicerea“ de cărţile-cadou care marcau şi ele cîndva un eveniment, o aniversare. Ce să mai vorbim de filele caietelor acoperite cu diverse însemnări intime, de decupajele revuistice diverse, flori presate, agrafe, poliţe de asigurare ADAS, caiete-program de sală, bilete de cinema sau teatru, invitaţii la bal, inclusiv la cel al ... bobocilor. Lista cu acest „inventar“ ar putea continua, desigur. Dar numai ea? Au curiozitatea editorii şi cei care în general hotărăsc tirajul cărţilor, să treacă periodic prin anticariate, ca să vadă ce anume nu se citeşte şi ce ar vrea să citească marele public (ne gîndim la reeditări)? Mulţi sibieni deschid aproape zilnic uşa anticariatului cu speranţa că, în sfîrşit, poate azi, mult dorita carte de care are nevoie o poate cumpăra... Există ceva, acel ceva care întreţine speranţa clienţilor, adepţi ai educaţiei permanente. Oricînd, solicitudinea, amabilitatea şi profesionalismul responsabilei unităţii — Ileana Kiss — te îndeamnă să perseverezi, să cauţi în continuare, să aştepţi. în numeroase ocazii am fost martori „din umbră“ ai explicaţiilor competente, informaţiei clare şi precise oferite după împrejurări şi în limbile maghiară şi germană. Anii de activitate petrecuţi în domeniul librăriei au conferit acestui om al cărţii calităţi care pot revendica oricînd valenţele unui frumos exemplu. DORIN GOGÂLEA Fişe de reportaj Concursuri de orientare • Concursul memorial „Cupa prof. Ştefan Bozovici“ ca orientare desfăşurat în pădurea Catrina de lîtgă Cisnadioara, a reunit la start aproape 250 concurenţi din întreaga ţară. Iată cîştigătorii: categoria M-ll (masculin 11 ani), Botond Orbán (Clujana Cluj-Napoca)... 3. Volker Simonis (Voinţa Mediaş); F-11 Kinga Kerekes (Metalul roşu Cluj-Napoca); M-13 Călin Papuc (Clujana); F-13 Mirela Mitrei (Casa pionierilor Slatina); M-14 Gheorghe Lucacin (Clujana); F-15 Agnes Kerekes (Metalul roşu) ... 3. Gerlinde Miess (Voinţa Mediaş); F-17 Edith Cservény ♦Metalul roşu,). 2. Renate Miess (Voinţa Mediaş); M-18 Dietmar Fleischer (Dumbrava Sbiu); M-21 Gheorghe Urdea (Voinţa Hunedoara); F-19 Beatrice Ungar (Dumbrava Sibiu); M-35 Paul Spătaru (Darola Bucureşti), 2. Mihai Şerbu (Aspro Sibiu), .3. Werner Stamp (Aspro Sibiu); M-4.3 Dezideriu Nagy (Clujana); M-50 Petre Rădulescu (Creaţia Braşov). * „Voinţiaila“ — etapa demnă, împădurea „Dumbrava" «din Sibiu s-a desfăşurat etapa de zonă a Campionatului asociaţiilor sportive „Voinţa“.■ O orientare, întrecere la care s-au aliniat sportivi din 9 judeţe: Cluj, Sălaj, Bihor, Timiş, Braşov, Prahova, Hunedoara, Arad şi Sibiu. Iată-i pe cîştigători, care vor lua parte şi finala pe ţară: categoria I masculin — Gheorghe Urdea (Voinţa Hunedoara), feminin — Clara Fey (Voinţa Cluj- Napoca); car. a II-a — masculin — Eduard Boulbon (Voinţa Sibiu), feminin Viorel Ţurcanu (Voinţa Hunedoara), ILIE IONESCU Primăvara sibiană în cadrul etapei de masă a celei de a IV-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, vineri, ora 17, vor evolua pe scena sălii studio a Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu interpreţii de muzică folk, grupurile de recitatori, recitatorii şi montajele literare. TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXIV, nr. 7754 Premiile etapei intercomunale (I) De curînd s-a încheiat etapa intercomunală a celei de a IV-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Juriul judeţean a stabili premiile acestei etape, formaţiile premiate urmînd să participe la etapa judeţeană a festivalului pngramată să se desfăşoare în primul trimestru al anului ciitor. în această toamnă, in vederea permanentizării şi activizării vieţii artistice, sunt programate dialogurile artistice între comune. Cu acest prilej formaţiile care nu au fost promovate in actuala etapă dar care pe parcurs au dobîndit calităţi artistice deosebite pot fi selecţionate pentru etapa judeţeană. De asemenea, formaţiile pot solicita juriului judeţean vizio nări speciale, dincolo de această formă de concurs. Cu alte cuvinte, ăsta formaţiilor care pot participa în etapa judeţeană a festivalului rămîne deschisă în cele ce urmează, publicăm lista formaţiilor premiate în etapa intercomunală: TEATRU: Bîrghiş, Merghindeal, Biertan, Alţîna, Poplaca, Orlat, Răşinari, Apoldu de Jos, Tălmaciu („Firul roşu"), Axente Sever, (scenetă), Porumbacu de Jos. Noul Român (scenetă), Sălişte (teatru folcloric). TEATRU GERMAN: Moşna, Aţei. Biertan Nocrich, Alţîna, Cristian Miercurea. Mihăileni (scenetă) Valea Viilor, Şura Mare (teatru de păpuşi). MONTAJE UTERAR-MUZICALE: Bîrghiş, Poplaca, Şelimbăr, Micăsasa, Şeica Mare, Mihăileni. BRIGĂZI ARTISTICE: Nemşa, Bîrghiş, Bruiu, Merghindeal, Tălmaciu („Firul roşu“), Axente Sever, Avrig („Sticla“), Porumbacu de Jos (grup satiric). MONOLOGURI: Alexandru Raţiu (Brateiu), George David (Sebeşu de Jos). RECITATORI: Grup recitatori (Bîrghiş), Ioan Fărcaş (Cirlos), Mirela Duşleac (Merghindeal), Regina Schwartz (Apos), Maria Bauman (Alţîna), Ana Munteanu (Răşinari), Karin Sander (Sibinic), Dan Trîmbiţaş (Tălmaciu), Rosina Müller (Metis), Viorica Oîdea (V nea Viilor), Maria Melania Munteanu (Cîrta). Adunări festive prilejuite de „Ziua învăţătorului" MEDIAŞ La Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş s-a desfăşurat ieri adunarea festivă dedicată sărbătoririi „Zilei învăţătorului“ La adunare au participat tovarăşii Simion Scutea, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., Teodor Moldovan, prim-secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. în cadrul raportului prezentat de prof. Ana Cotu, inspector general adjunct la Inspectoratul judeţean şcolar au fost reliefate succesele obţinute de învăţămîntul sibian în actualul an şcolar, evidenţiindu-se rezultatele obţinute de unităţile şcolare din Mediaş şi zona Tîrnavelor, atît la învăţătură, în instruirea practică, în acţiunile desfăşurate sub egidele Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi „Daciadei“. Luînd cuvîntul, tovarăşul Simion Scutea a adresat celor peste 600 de cadre didactice prezente la adunare, un salut din partea Comitetului judeţean de partid, a Consiliului popular judeţean, împreună cu calde felicitări pentru rezultatele frumoase obţinute în cadrul procesului instructiv-educativ. în continuare, au fost prezentate realizările obţinute în economia judeţului nostru pe primele 5 luni ale acestui an, reliefîndu-se aportul tuturor slujitorilor şcolii la formarea cadrelor necesare societăţii noastre socialiste. Au fost accentuate sarcinile ce revin învăţămintului în lumina obiectivelor stabilite la cel de-al IX-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, din magistralele expuneri ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. S-a dat citire Salutului Ministerului Educaţiei şi învăţămintului şi Uniunii sindicatelor din învăţămînt. Au fost acordate diplome de evidenţiaţi cadrelor didactice din grădiniţe, şcoli generale şi licee, diplome ale Comitetului judeţean al U.T.C. şi Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor. Participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, prin care se reafirmă hotărirea tuturor slujitorilor şcolii de pe meleaguri medieşene de a depune toate eforturile în nobila misiune de formatori ai viitoarelor generaţii. Formaţii artistice pioniereşti de la şcolile generale din municipii şi de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei au prezentat, îrn încheiere, un program artistic omagial. AGNITA Ieri, la Agnita, s-a desfăşurat adunarea festivă dedicată Zilei învăţătorului. La adunare a participat tovarăşul Alexandru Raimer, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Raportul prezentat de prof. Hermann Schneider, inspector general-adjunct la Inspectoratul judeţean şcolar, a evidenţiat rezultatele obţinute de unităţile şcolare din oraşul Agnita şi din localităţile de pe valea Hîrtibaciului în activitatea de instruire şi educaţie, de muncă patriotică precum şi în întrecerile artistice şi sportive incluse în Festivalul naţional „Cîntarea Romaniei“ şi „Daciada“, în numele Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular judeţean, tovarăşul Alexandru Raimer a adresat calde felicitări cadrelor didactice pentru rezultatele obţinute în acest an şcolar, adresînd totodată chemarea de a depune toate eforturile în munca lor nobilă de formare şi instruire a noilor generaţii în lumina ideilor cuprinse în recentele cuvintări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 12 iunie şi la cel de al 11-lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste. In continuare s-a dat citire Salutului Ministerului Educaţiei şi învăţămintului şi Uniunii sindicatelor din învăţămînt, după care au fost înmînate diplomele de evidenţiat unor cadre didactice pentru rezultatele obţinute în anul şcolar recent încheiat. Participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Sibiul — aşa cum nu-i dorim imagini de acest fel nu sunt, din nefericire, singulare în municipiul Sibiu. Cunoscut îndeobşte ca un oraş bine gospodărit, în ultima vreme edilii şi cetăţenii urbei ţin se pare, cu tot dinadinsul, să ne contrazică. Deşi containerul este aproape gol, cetăţenii blocurilor din apropierea intersecţiei Galea Cisnădiei şi strada Plugarilor preferă să depoziteze gunoiul nu în container, ci lingă el. Ce-i drept, i-au ajutat şi constructorii de locuinţe care au „uitat“ să ridice după terminarea lucrărilor dalele din beton. Este imperios necesar ca municipalitatea să le reamintească, uzînd chiar şi de chitanţier (există cadrul legal pentru aceasta), obligaţia pe care o au de a păstra şi întreţine curăţenia oraşului. Nu de alta dar noi, toţi locuitorii Sibiului, dorim ca renumele de oraş curat, cîştigat în timp, să fie păstrat nealterat şi, firesc, cu un adaus de frumuseţe. Nici un argument nu justifică starea de delăsare a edililor sibieni dar mai ales a lucrătorilor de la salubritate, care adeseori nu ridică la timp containerele pline, obligînd locatarii blocurilor să depoziteze resturile menajere în jurul acestora. Un caz concret: containerul din fața blocului 113, Hipodrom III, nu a fost ridicat de o săptămînă, creîndtu-se un real pericol de infestare a zonei. SIBIU (Urmare din pagietului, urmare firească a bazei materiale de care beneficiază unităţile şcolare sibiene în pregătirea celor peste 103 mii de elevi şi studenţi, în numele Comitetului judeţean de partid, al Consiliului popular judeţean au fost transmise calde felicitări celor peste 7000 de cadre didactice din judeţul nostru pentru rezultatele obţinute în anul şcolar 1981/1982. S-a dat citire Salutului adresat cadrelor didactice din, judeţul Sibiu de Ministerul Educaţiei şi învăţămintului şi Uniunea sindicatelor din învăţămînt. Au luat cuvîntul cadre didactice , educatoare, învăţători, profesori. Au fost înmînate Diplome de evidenţiaţi cadrelor didactice care muncesc în grădiniţe, şcoli generale şi licee, în învăţămîntul superior, diplome ale Comitetului judeţean al U.T.C. şi Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor pentru colaborarea cu organizaţiile U.T.C., şoimilor patriei şi pionierilor. Participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în care se exprimă profundul ataşament al tuturor cadrelor didactice sibiene la politica internă şi externă a partidului nostru, subliniindu-se puternica angajare a slujitorilor şcolii de pe meleagurile sibiene — români, germani, maghiari — de a depune întreaga lor pasiune şi pricepere profesională în formarea omului nou, constructor al societății comuniste. 11,00 Pasi de 11,35 Fii mini şi idul 16. de vaco bantui f 2. 16,00 en Io.. Scornice 16,30 glob. 16,50 M Iară. In jur - Transită: Adul Iară di Botoşani, vizita de delul Boroşului Ceauşesc General Comunist şedinţele Socialiste 20,00 20.35 Ac conomice genda - concui mitere. ! curajului, cultura! ? jurnal. 2 nele cint fiii SIBIU „Landol o ele 9, 16; 18, Arta: infern". 14,30; li 20,30. „Elixirul eie 10, 18 si 20 MEDJA sul. ;,J)e fudio'*’ 13,45; 1 20 30. .Expresul orele 10; si 20.30. CISNĂI dentul r orele 20. DUMB .Saltimix 9, 18 si OCNA „Orgolii" 17 si 20. MEDI rv ... vă ir iulie, or „Sibiul seară dezentată de Alex lescu Heinrich PRON Ti din 30 Extras 11; 36; Extras ■10; 39; s a«:! De la de ser Mîhu, a tru mîi de o vr ral frur dă, cu c Izolat, posibil ! se slabi însoţite cari ele slab la sud-vest rile mi cuprins* 12 grad maxime 25 grad