Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)

1982-09-15 / nr. 7818

am ei 11,00 vne di- Palatul ; Stat, semnă­­?lor o- TO-niHe­ei 11,45 vne di­­leroDor­­cerem o­­pre­­publicii Nigeria, i Sha­­m­vifa- I $ u 1 u i lusescu, republi- Româ­­ii o vi­le Drie­­loastră. 16,05 ativita­­m'chetă. lturală. i pro- 0 Uni­­r. 17,50 18,00 progra­mele jur­­tualita­­. 20,40 ,ctt*ă4* docu- Teieci­­stanele emieră a stu­­taliene.­ii. iu Pacea: miliar- 11.15. 15 si Capco­r- 12. 8.30 si retului: -itimolă »le 10: S 20 „Tolis­­srului“ si 20 Progre­­te si dată" 13.45. 30 Ti­­serif orele 30 si jqiale: or* o­si 20 Qî­itoru. între fizic“. eutic­riticii deca­­cu icilor. că si 142 reciu. din î­na­­inîlor 871 — lacia. 22.50. eseu­ărea, i nu- A jfi­■''lei ­HU) în i cu­vînt vest. nini­­•inse •ade, in­ade, cea­ Anul XXXIV, nr. 7­818 TRIBUNA SIBIULUI înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunei - datoria fiecărui locuitor al ei Viitor centru urban. Avri­­gul se străduieşte să se obiş­nuiască şi în ce pri­veşte gos­­podărirea şi înfrumuseţarea, cu datinile oraşului. Nu-i u­­şor dar cei harnici demon­strează că se poate. Cu bună­voinţă, cu pasiune, cu dorin­ţa de a-ţi şti strada mai cu­rată, mai frumoasă, se poate. Ce s-a făcut pînă în prezent? Răspunsul l-am aflat de la tovarăşul Ion Vintilă, vice­preşedintele consiliului popu­lar comunal. ..întreţinerea, repararea străzilor trotuare­lor, rigolelor de scurgere, lu­crări la care au participat un număr mare de cetăţeni, în­sumează valoric peste 465 mii lei. Tot cu ajutorul cetăţeni­lor si prin muncă patriotică am întreţinut si spatiile verzi si parcurile din comună, va­loarea lucrărilor ajungînd, la acest capitol, la aproape 100 mii lei. In Avrig, Glîmboaca, Bradu si Săcădate am con­struit si amenajat noduri si podete, valoarea lucrărilor a­­tingînd suma de 180 mii lei. Locuitorii comunei noastre au participat intens si la amena­jarea bazelor sportive de la Mîrsa ... la toate aceste lu­crări ar mai fi, desigur, de adăugat şi altele, avînd în vedere că valoarea lor totală pe opt luni din acest an de­păşeşte suma de 3,4 milioane lei. .Continuăm discuţia pe această temă cu tovară­şul Nicolae Tarcea, primarul comunei: „In acest an, pe ba­za unui plan întocmit prin cu­mularea propunerilor cetăţe­nilor si adoptat într-o sesiu­ne a consiliului popular co­munal am acţionat continuu pentru înfrumuseţarea şi bu­na gospodărire a comunei noastre şi a satelor aparţină­toare. Trebuie să menţionez faptul că ne-am bucurat de sprijinul deputaţilor si cetă­ DIN EXPERIENŢA CONSILIILOR POPULARE tenilor care au înţeles nece­sitatea realizării fiecărei lu­crări mai ales că le-au pro­pus cu diferite prilejuri. De lucrările mai mari s-au ocu­pat colective de cetăţeni, co­mitetele de străzi şi, firesc, deputaţii din circumscripţiile electorale respective. Au fost antrenate şi întreprinderile şi instituţiile din comună. Tot în această perioadă am ajutat constructorul cu muncă ne­calificată la săparea unor fundaţii pentru blocuri. Sigur, s-ar cuveni să evidenţiez a­­portul deputaţilor Maria Spi­ridon, Gheorghe Dan, Ioan Popa, Iacob Truţă, Valentin Ciocan. Gheorghe Ghialda. Cornelia Condescu. Chialda Ioana. Ana Chialda şi cetăţe­nii Ilie Stanciu. Petru Co­­pandi Dan Puflea. Gheorghe Durdescu. Gheorghe Donea. Vasile Puşcă. Vasile Chivu. Ioan Cermonea. Vasile Mus­­tăţea. Constanţa Cojocaru. Cornel Mureşan. Ana Sakacs, Ioan Tîrmonea Ana Iliescu. In acelaşi timp trebuie să spun că, spre exemplu, de­putaţii Augustin Suciu, Iohan Scheib, Dumitru Coţofană precum şi cetăţenii din colo­­­nia Sticla n-au prea fost la înălţime în ce priveşte parti­ciparea la lucrările de muncă patriotică pentru buna gospo­dărire şi înfrumuseţare a co­munei noastre“. Avrigul este o comună pu­ternic industrializată, cu mul­te unităţi agricole şi, cum am mai spus în perspectivă, un centru urban. Se cuvine deci ca participarea cetăţenilor la buna gospodărire şi înfrumu­seţare a localităţii să fie mai intensă astfel ca, avînd în ve­dere posibilităţile reale în a­­cest sens, Avrigul să stea printre comunele fruntaşe pe judeţ, dacă nu de ţară. Stă în puterea locuitorilor săi a­­cest lucru şi sperăm că, în­­tr-un viitor nu prea îndepăr­tat, să consemnăm acţiuni şi lucrări mai numeroase, mai valoroase. R. BRADEANU Acţiuni ale organi­zaţiilor de tineret • Miercuri, 15 septembrie, ora 15, la întreprinderea „Li­bertatea“ din Sibiu comitetul U.T.C. primeşte un schimb de experienţă comitetul U.T.C. de la „13 Decembrie“. Sub gene­ricul „Sarcinile tinerei generaţii desprinse din Expunerea tova­răşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită din 1­2 iunie a.c. şi din documentele forumu­lui tineretului“, membrii co­mitetelor şi al birourilor orga­nizaţiilor U.T.C. din cele două întreprinderi sibiene vor face un util schimb de experienţă, urmărindu-se, mai cu seamă, îmbunătăţirea stilului şi meto­delor de muncă în vederea creşterii continue a contribuţiei tineretului la realizarea sarci­nilor economice şi a angaja­mentelor asumate în întrecerea socialistă. • Miercuri, 15 septembrie, începînd cu ora 15 atecis­­tele de la întreprinderea de confecţii ..Steaua roşie“ din Si­biu vor fi organizatoarele şi autoarele unei dezbateri poli­tice pe o temă de mare actua­litate şi importanţă: „Pacea — dezideratul vital al întregii o­­meniri. Contribuţia activă a României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu la soluţio­narea paşnică a marilor proble­me cu care se confruntă lumea contemporană“. • în aceeaşi zi, la ora 15, la întreprinderea ,,Tîrnava“ din Mediaș tinerii din schimbul I vor participa la o dezbatere etică pe tema: Respectarea le­gilor statului, păstrarea şi apă­rarea avutului obştesc — înda­toriri de prim ordin ale tine­retului". • începînd cu ora 14:30, miercuri, uteciştii de la între­prinderea de piele şi încălţă­minte Agnita vor avea o în­­tilnire cu jurisconsultul unită­ţii. Pe tema: „Cunoaşterea, în­suşirea şi aplicarea legislaţiei muncii — condiţie esenţială a consolidării bunelor relaţii în­tre întreprindere şi oamenii muncii". • Miercuri, 15 septembrie, ora 11, tinerele de la căminul de nefamilişti al întreprinderii „Mătasea roşie“ din Cisnădie au o intilnire cu medicul în­treprinderii, pe tema: „Alimen­taţia raţională componentă de bază în creşterea armonioasă şi sănătoasă a tînărului". • Tot miercuri, Comitetul o­­răşenesc U.T.C. Copşa Mică or­ganizează o acţiune de masă, cu participarea unui mare nu­măr de tineri la înfrumuseţarea şi salubrizarea oraşului. LUCIAN JIMAN Curier juridic COMSA J. S. — Sibiu. O­rele crestate de persoanele în­cadrate în muncă peste pro­gramul de lucru, în scopul a­­sigurării serviciului de unita­te cu excepţia celor care în­­deplinesc funcţii de conducere — se compensează cu timiş li­ber corespunzător, în urmă­toarele 60 de zile, potrivit pre­vederilor art. 123 din Codul Muncii. Orele prestate pentru asi­gurarea serviciului pe unitate nu au regimul celor în care se prestează muncă peste du­rata normală a timpului de lucru, cotate ca ore supli­mentare, care dacă nu se compensează cu timp liber corespunzător, se retribuie cu spor în condițiile prevăzute de art. 120 Codul Muncii combinat cu art. 71 (1—3) din Legea nr. 57/1974 republicată în anul 1980. MIN­U C. — Sibiu: După expirarea perioadei de stagiu prevăzută de Decretul nr. 54/ 1975, unitatea nu are temei legal, în virtutea căruia să o­­blige persoana în cauză să-şi continue activitatea în cadrul unității, contractul de muncă încheiat pe durată nedetermi­nată poate fi desfăcut din ini­țiativa persoanei încadrate, cu un preaviz de 15 zile lu­crătoare, conform prevederi­lor art. 135 din Codul Muncii. STANCULESCU G. — Si­biu: Condiţiile minime de pregătire şi vechime pentru funcţia de tehnician princi­pal sunt cele prevăzute la pct. 66 din anexa II la Legea nr. 12/1971, însă pro­m­ovarea în funcţii a personalului, în ba­za dispozitiunilor art. 7 din legea prementionată, se poate face numai în posturi vacan­te, prevăzute în statul de funcţiuni aprobat în condiţii­le reglementărilor în vigoare şi în măsura în care aceste posturi nu intră în categoria posturilor vacante blocate sau care se blochează, în confor­mitate cu prevederile Decre­tului nr. 367/1980. STRAULEA V. — Mediaș: Aprecierea dacă încetarea ac­tivității s-a datorat unor moti­ve imputabile pentru aplica­rea prevederilor art. 200 (2) din Legea nr. 57/1974, este de competenta conducerii unită­ții care încadrează. FAUR L. — Agnita: Unită­țile nu sunt obligate să aprobe concedii fără plată, în Condi­ţiile prevăzute de H.C.M. nr. 1052/1962 republicat, celor ca­re se prezintă la învătămîntul superior cursuri de zi, deoa­rece reglementarea se referă la învătămîntul seral si fără frecventă. Consilier juridic GHEORGHE GOGA .Preţul­ lăcomiei... E de necrezut cu cîtă uşu­rinţă dau unii cinstea de ru­şine. Cazul Magdei Comşa din Mediaş (str. Gh. Gheorghiu- Dej nr. 44) este tipic din mai multe puncte de vedere. Pen­tru că M. C. ar fi putut stră­bate drumul drept al demni­tăţii, avea toate condiţiile să-şi împlinească vrerile vie­ţii cu răbdare şi stăruinţă, călcînd ferm pe solul fertil al propriilor merite. Ar fi putut, zic, dar nu s-a întîmplat aşa pentru că lăcomia, acest rău sfetnic, a purtat-o pe calea întortocheată a infracţiunii şi ora socotelilor n-a întîrziat! Dar să vedem cu ce se ocu­pa Magda Comşa? Era ofi­ciantă la Oficiul P.T.T.R Me­diaş. O meserie frumoasă, cu­rată şi atît de potrivită pen­tru o femeie cu condiţia să fie făcută, dat fiind specificul ei, cu ... mîinile curate. Din nu peste multă vreme desco­perită, pentru comiterea in­fracţiunilor de fals, delapi­dare si uz de fals ea fiind condamnată la un an si 2 luni închisoare. O pedeapsă meritată, echi­valentă cu..........prețul“ lăco­miei aceleia care si-a supra­licitat, fără succes, talentele de „prestidigitator*... la strîmtoare I. H. si-a pus cenușă în cap, s-a spăsit. pro­­mitînd solemn că, de a doua zi va fi alt om. A fost gra­țiat, societatea oferindu-i si lui, ca si altora, sansa să se îndrepte. Nu după mult timp. Hanes a făcut o nouă boro­boață, fiind condamnat la sase luni muncă corectională. Era de așteptat ca măcar a­­cum, în ceasul al doispreze­celea, să-și revizuiască atitu­păcate, oficianta noastră avea o cu totul altă optică despre datorie. Vindea, deşi n-avea acest drept, publicaţii, iar din sumele încasate strecura în propriul buzunar... „cote părţi“. Perseverînd în furt şi chiar avînd mare grijă să în­tocmească pentru „camufla­rea“ pagubei (cifrată la 2 918 lei) acte false. M. C. a fost Abateri cu... ecou penal Cop de ţară Revista „Tribuna României” din 15 august publică la rubrica „Tri­buna corespondenţilor" o notă însoţită de două fotografii, semnată de profesoara Valentina Elena Tipuriţă originară din Sibiu, din care cităm: „...Avînd convingerea că apreciaţi manifestările de pa­triotism ale românilor din străinătate, doresc ca, din cînd în cînd, să vă trimit imagini din activitatea pe care o desfăşor, aici, la Roma, ca profesoară de muzică la Institutul San Giuseppe. In pro­­gramele corurilor pe care le conduc integrez regulat cel puţin o piesă românească, în special prelucrări corale ale unor cintece populare, de exemplu „Purtata fetelor din Căpilna”, învîrtite tran­silvănene, jocuri moldovenești, colinde. In cadrul Institutului San Giuseppe am organizat recent o seară de muzică dedicată lui George Enescu .. Replica legii Mulţi l-au numit „sămînţă de scandal“. Şi nu întîmplă­­tor, pentru că Ioan Hanes din Cisnădie (Piaţa Nouă bl. 1, aP- 6) căuta scandalul cu lumi­narea, cum se spune. Iată de ce „întîlnirile“ cu ... instanţa au devenit inevitabile. Ajuns din ea și să demonstreze, prin fapte, că vrea să devină, cum singur promisese, alt om. Zadarnic, însă, Hanes le ştia pe ale lui, concepţia sa despre datorie, despre viaţă, despre convieţuirea între oa­meni fiind una cu totul „per­sonală“, adică străină nor­melor după care se ghidează orice om serios, cu scaun la cap. Aşa se face că, dorin­­du-si un ceas de mînă, H. I. s-a înarmat cu un cutit si, la adăpostul întunericului, s-a pus la Dandă. Apoi a tăbărît mișeleste în spatele primului trecător, lovindu-1 cu cutitul si smulgîndu-i ceasul de la mînă. Descoperit, tîlharul a fost condamnat la 3 ani plus 163 de zile închisoare, revo­­cîndu-i-se graţierea pedepsei de 6 luni, ca si munca corec­­tională la cealaltă pedeapsă de 6 luni închisoare. Altfel spus, Hanes a găsit exact ceea ce căuta ... Rubrică realizată de SORIN PRIVAT­ I Pag. 3 !) Nici un minut prielnic lucru­lui în cimp să nu fie irosit! (Urmare din pag. D că pot munci la fel de bine şi în cîmp ca şi la locurile de producţie. Nu acelaşi­­ lu­cru îl putem spune despre Elena Radu de la secţia 710, angajată contracronometru într-o ... nedorită competiţie de inactivitate. Solicităm cîteva relaţii des­pre desfăşurarea acestei lu­crări economistei Cornelia Petica. Aflăm prin urmare că, pînă la data raidului nostru, cartofii au fost recoltaţi de pe o suprafaţă de 65 ha din cele 150 ha planificate. Cu toate că ter­menul limită stipulat prin Decizia 764 a Consiliului popular judeţean este 20 septembrie, apreciem că, deocamdată, ritmul de lucru este inferior celui sta­bilit, avînd în vedere că zil­nic se recoltează între 6—8 hectare faţă de 10 ha planifi­cate. Evident, situaţia impune o corecţie grabnică, luind în consideraţie faptul că întrea­ga producţie trebuie strînsă şi depozitată integral, în cel mai scurt timp posibil. Acum, cît timpul se dovedeşte priel­nic activităţii în cîmp. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît producţiile obţi­nute pînă în prezent sînt mai mici decît cele planificate. Nu ne putem permite să pierdem nimic din actuala re­coltă, strîngerea sa în totalita­te condiţionînd realizarea pro­gramului de autoaproviziona­­re şi mai buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe şi sa­te. Nivelul pe alocuri mai scăzut al producţiilor se pa­re că este influenţat şi de faptul că unii dintre cetăţenii comunei îşi manifestă acutul instinct de proprietate, sus­­trăgînd o parte din recoltă.­­Este cazul deci, ca organele de ordine să-şi facă în mod ferm simţită prezenţa acolo unde se desfăşoară această lucrare, pentru a stopa aceste tendinţe de înfruptare din a­­vutul­ obştesc. Pe terenurile aceleiaşi uni­tăţi se desfăşurau­­ de aseme­nea din plin lucrările pregă­titoare, în ve­derea însămîn­­ţării păioaselor de toamnă. La ferma Bradu se ara cu 4 plu­guri pe terenul unde au fost recoltate cartofii. Imediat, în urma plugurilor acţionau discurile. In hotarul numit „Obre­je“ se aştepta sămînţa de orz, pentru declanşarea în­­sămînţărilor din această toamnă. ... Aşadar, peste tot secvenţe de muncă. Cu toate acestea, ne permitem să opi­năm că se poate şi mai bine, că există încă rezerve pen­tru impulsionarea ritmului de lucru, mai ales prin măsuri organizatorice, care să vizeze în primul rînd mobilizarea forţei de muncă manuale (la recoltare). Afirmaţia îşi gă­seşte argumentul în faptul că la ceasurile cînd unii dintre localnici osteneau în cîmp sub biciuirea razelor fierbinţi de soare, mulţi alţii se plim­bau pe străzile comunei. La zi în agricultură Foto 3

Next