Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)
1982-09-15 / nr. 7818
am ei 11,00 vne di- Palatul ; Stat, semnă?lor o- TO-niHeei 11,45 vne dileroDorcerem oprepublicii Nigeria, i Shamvifa- I $ u 1 u i lusescu, republi- Româii o vile Drieloastră. 16,05 ativitam'chetă. lturală. i pro- 0 Unir. 17,50 18,00 programele jurtualita. 20,40 ,ctt*ă4* docu- Teiecistanele emieră a stutaliene.ii. iu Pacea: miliar- 11.15. 15 si Capcor- 12. 8.30 si retului: -itimolă »le 10: S 20 „Tolissrului“ si 20 Progrete si dată" 13.45. 30 Tiserif orele 30 si jqiale: or* osi 20 Qîitoru. între fizic“. euticriticii decacu icilor. că si 142 reciu. din înainîlor 871 — lacia. 22.50. eseuărea, i nu- A jfi■''lei HU) în i cuvînt vest. nini•inse •ade, inade, cea Anul XXXIV, nr. 7818 TRIBUNA SIBIULUI înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunei - datoria fiecărui locuitor al ei Viitor centru urban. Avrigul se străduieşte să se obişnuiască şi în ce priveşte gospodărirea şi înfrumuseţarea, cu datinile oraşului. Nu-i uşor dar cei harnici demonstrează că se poate. Cu bunăvoinţă, cu pasiune, cu dorinţa de a-ţi şti strada mai curată, mai frumoasă, se poate. Ce s-a făcut pînă în prezent? Răspunsul l-am aflat de la tovarăşul Ion Vintilă, vicepreşedintele consiliului popular comunal. ..întreţinerea, repararea străzilor trotuarelor, rigolelor de scurgere, lucrări la care au participat un număr mare de cetăţeni, însumează valoric peste 465 mii lei. Tot cu ajutorul cetăţenilor si prin muncă patriotică am întreţinut si spatiile verzi si parcurile din comună, valoarea lucrărilor ajungînd, la acest capitol, la aproape 100 mii lei. In Avrig, Glîmboaca, Bradu si Săcădate am construit si amenajat noduri si podete, valoarea lucrărilor atingînd suma de 180 mii lei. Locuitorii comunei noastre au participat intens si la amenajarea bazelor sportive de la Mîrsa ... la toate aceste lucrări ar mai fi, desigur, de adăugat şi altele, avînd în vedere că valoarea lor totală pe opt luni din acest an depăşeşte suma de 3,4 milioane lei. .Continuăm discuţia pe această temă cu tovarăşul Nicolae Tarcea, primarul comunei: „In acest an, pe baza unui plan întocmit prin cumularea propunerilor cetăţenilor si adoptat într-o sesiune a consiliului popular comunal am acţionat continuu pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunei noastre şi a satelor aparţinătoare. Trebuie să menţionez faptul că ne-am bucurat de sprijinul deputaţilor si cetă DIN EXPERIENŢA CONSILIILOR POPULARE tenilor care au înţeles necesitatea realizării fiecărei lucrări mai ales că le-au propus cu diferite prilejuri. De lucrările mai mari s-au ocupat colective de cetăţeni, comitetele de străzi şi, firesc, deputaţii din circumscripţiile electorale respective. Au fost antrenate şi întreprinderile şi instituţiile din comună. Tot în această perioadă am ajutat constructorul cu muncă necalificată la săparea unor fundaţii pentru blocuri. Sigur, s-ar cuveni să evidenţiez aportul deputaţilor Maria Spiridon, Gheorghe Dan, Ioan Popa, Iacob Truţă, Valentin Ciocan. Gheorghe Ghialda. Cornelia Condescu. Chialda Ioana. Ana Chialda şi cetăţenii Ilie Stanciu. Petru Copandi Dan Puflea. Gheorghe Durdescu. Gheorghe Donea. Vasile Puşcă. Vasile Chivu. Ioan Cermonea. Vasile Mustăţea. Constanţa Cojocaru. Cornel Mureşan. Ana Sakacs, Ioan Tîrmonea Ana Iliescu. In acelaşi timp trebuie să spun că, spre exemplu, deputaţii Augustin Suciu, Iohan Scheib, Dumitru Coţofană precum şi cetăţenii din colonia Sticla n-au prea fost la înălţime în ce priveşte participarea la lucrările de muncă patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunei noastre“. Avrigul este o comună puternic industrializată, cu multe unităţi agricole şi, cum am mai spus în perspectivă, un centru urban. Se cuvine deci ca participarea cetăţenilor la buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii să fie mai intensă astfel ca, avînd în vedere posibilităţile reale în acest sens, Avrigul să stea printre comunele fruntaşe pe judeţ, dacă nu de ţară. Stă în puterea locuitorilor săi acest lucru şi sperăm că, într-un viitor nu prea îndepărtat, să consemnăm acţiuni şi lucrări mai numeroase, mai valoroase. R. BRADEANU Acţiuni ale organizaţiilor de tineret • Miercuri, 15 septembrie, ora 15, la întreprinderea „Libertatea“ din Sibiu comitetul U.T.C. primeşte un schimb de experienţă comitetul U.T.C. de la „13 Decembrie“. Sub genericul „Sarcinile tinerei generaţii desprinse din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită din 12 iunie a.c. şi din documentele forumului tineretului“, membrii comitetelor şi al birourilor organizaţiilor U.T.C. din cele două întreprinderi sibiene vor face un util schimb de experienţă, urmărindu-se, mai cu seamă, îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă în vederea creşterii continue a contribuţiei tineretului la realizarea sarcinilor economice şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. • Miercuri, 15 septembrie, începînd cu ora 15 atecistele de la întreprinderea de confecţii ..Steaua roşie“ din Sibiu vor fi organizatoarele şi autoarele unei dezbateri politice pe o temă de mare actualitate şi importanţă: „Pacea — dezideratul vital al întregii omeniri. Contribuţia activă a României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu la soluţionarea paşnică a marilor probleme cu care se confruntă lumea contemporană“. • în aceeaşi zi, la ora 15, la întreprinderea ,,Tîrnava“ din Mediaș tinerii din schimbul I vor participa la o dezbatere etică pe tema: Respectarea legilor statului, păstrarea şi apărarea avutului obştesc — îndatoriri de prim ordin ale tineretului". • începînd cu ora 14:30, miercuri, uteciştii de la întreprinderea de piele şi încălţăminte Agnita vor avea o întilnire cu jurisconsultul unităţii. Pe tema: „Cunoaşterea, însuşirea şi aplicarea legislaţiei muncii — condiţie esenţială a consolidării bunelor relaţii între întreprindere şi oamenii muncii". • Miercuri, 15 septembrie, ora 11, tinerele de la căminul de nefamilişti al întreprinderii „Mătasea roşie“ din Cisnădie au o intilnire cu medicul întreprinderii, pe tema: „Alimentaţia raţională componentă de bază în creşterea armonioasă şi sănătoasă a tînărului". • Tot miercuri, Comitetul orăşenesc U.T.C. Copşa Mică organizează o acţiune de masă, cu participarea unui mare număr de tineri la înfrumuseţarea şi salubrizarea oraşului. LUCIAN JIMAN Curier juridic COMSA J. S. — Sibiu. Orele crestate de persoanele încadrate în muncă peste programul de lucru, în scopul asigurării serviciului de unitate cu excepţia celor care îndeplinesc funcţii de conducere — se compensează cu timiş liber corespunzător, în următoarele 60 de zile, potrivit prevederilor art. 123 din Codul Muncii. Orele prestate pentru asigurarea serviciului pe unitate nu au regimul celor în care se prestează muncă peste durata normală a timpului de lucru, cotate ca ore suplimentare, care dacă nu se compensează cu timp liber corespunzător, se retribuie cu spor în condițiile prevăzute de art. 120 Codul Muncii combinat cu art. 71 (1—3) din Legea nr. 57/1974 republicată în anul 1980. MINU C. — Sibiu: După expirarea perioadei de stagiu prevăzută de Decretul nr. 54/ 1975, unitatea nu are temei legal, în virtutea căruia să oblige persoana în cauză să-şi continue activitatea în cadrul unității, contractul de muncă încheiat pe durată nedeterminată poate fi desfăcut din inițiativa persoanei încadrate, cu un preaviz de 15 zile lucrătoare, conform prevederilor art. 135 din Codul Muncii. STANCULESCU G. — Sibiu: Condiţiile minime de pregătire şi vechime pentru funcţia de tehnician principal sunt cele prevăzute la pct. 66 din anexa II la Legea nr. 12/1971, însă promovarea în funcţii a personalului, în baza dispozitiunilor art. 7 din legea prementionată, se poate face numai în posturi vacante, prevăzute în statul de funcţiuni aprobat în condiţiile reglementărilor în vigoare şi în măsura în care aceste posturi nu intră în categoria posturilor vacante blocate sau care se blochează, în conformitate cu prevederile Decretului nr. 367/1980. STRAULEA V. — Mediaș: Aprecierea dacă încetarea activității s-a datorat unor motive imputabile pentru aplicarea prevederilor art. 200 (2) din Legea nr. 57/1974, este de competenta conducerii unității care încadrează. FAUR L. — Agnita: Unitățile nu sunt obligate să aprobe concedii fără plată, în Condiţiile prevăzute de H.C.M. nr. 1052/1962 republicat, celor care se prezintă la învătămîntul superior cursuri de zi, deoarece reglementarea se referă la învătămîntul seral si fără frecventă. Consilier juridic GHEORGHE GOGA .Preţul lăcomiei... E de necrezut cu cîtă uşurinţă dau unii cinstea de ruşine. Cazul Magdei Comşa din Mediaş (str. Gh. Gheorghiu- Dej nr. 44) este tipic din mai multe puncte de vedere. Pentru că M. C. ar fi putut străbate drumul drept al demnităţii, avea toate condiţiile să-şi împlinească vrerile vieţii cu răbdare şi stăruinţă, călcînd ferm pe solul fertil al propriilor merite. Ar fi putut, zic, dar nu s-a întîmplat aşa pentru că lăcomia, acest rău sfetnic, a purtat-o pe calea întortocheată a infracţiunii şi ora socotelilor n-a întîrziat! Dar să vedem cu ce se ocupa Magda Comşa? Era oficiantă la Oficiul P.T.T.R Mediaş. O meserie frumoasă, curată şi atît de potrivită pentru o femeie cu condiţia să fie făcută, dat fiind specificul ei, cu ... mîinile curate. Din nu peste multă vreme descoperită, pentru comiterea infracţiunilor de fals, delapidare si uz de fals ea fiind condamnată la un an si 2 luni închisoare. O pedeapsă meritată, echivalentă cu..........prețul“ lăcomiei aceleia care si-a supralicitat, fără succes, talentele de „prestidigitator*... la strîmtoare I. H. si-a pus cenușă în cap, s-a spăsit. promitînd solemn că, de a doua zi va fi alt om. A fost grațiat, societatea oferindu-i si lui, ca si altora, sansa să se îndrepte. Nu după mult timp. Hanes a făcut o nouă boroboață, fiind condamnat la sase luni muncă corectională. Era de așteptat ca măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să-și revizuiască atitupăcate, oficianta noastră avea o cu totul altă optică despre datorie. Vindea, deşi n-avea acest drept, publicaţii, iar din sumele încasate strecura în propriul buzunar... „cote părţi“. Perseverînd în furt şi chiar avînd mare grijă să întocmească pentru „camuflarea“ pagubei (cifrată la 2 918 lei) acte false. M. C. a fost Abateri cu... ecou penal Cop de ţară Revista „Tribuna României” din 15 august publică la rubrica „Tribuna corespondenţilor" o notă însoţită de două fotografii, semnată de profesoara Valentina Elena Tipuriţă originară din Sibiu, din care cităm: „...Avînd convingerea că apreciaţi manifestările de patriotism ale românilor din străinătate, doresc ca, din cînd în cînd, să vă trimit imagini din activitatea pe care o desfăşor, aici, la Roma, ca profesoară de muzică la Institutul San Giuseppe. In programele corurilor pe care le conduc integrez regulat cel puţin o piesă românească, în special prelucrări corale ale unor cintece populare, de exemplu „Purtata fetelor din Căpilna”, învîrtite transilvănene, jocuri moldovenești, colinde. In cadrul Institutului San Giuseppe am organizat recent o seară de muzică dedicată lui George Enescu .. Replica legii Mulţi l-au numit „sămînţă de scandal“. Şi nu întîmplător, pentru că Ioan Hanes din Cisnădie (Piaţa Nouă bl. 1, aP- 6) căuta scandalul cu luminarea, cum se spune. Iată de ce „întîlnirile“ cu ... instanţa au devenit inevitabile. Ajuns din ea și să demonstreze, prin fapte, că vrea să devină, cum singur promisese, alt om. Zadarnic, însă, Hanes le ştia pe ale lui, concepţia sa despre datorie, despre viaţă, despre convieţuirea între oameni fiind una cu totul „personală“, adică străină normelor după care se ghidează orice om serios, cu scaun la cap. Aşa se face că, dorindu-si un ceas de mînă, H. I. s-a înarmat cu un cutit si, la adăpostul întunericului, s-a pus la Dandă. Apoi a tăbărît mișeleste în spatele primului trecător, lovindu-1 cu cutitul si smulgîndu-i ceasul de la mînă. Descoperit, tîlharul a fost condamnat la 3 ani plus 163 de zile închisoare, revocîndu-i-se graţierea pedepsei de 6 luni, ca si munca corectională la cealaltă pedeapsă de 6 luni închisoare. Altfel spus, Hanes a găsit exact ceea ce căuta ... Rubrică realizată de SORIN PRIVAT I Pag. 3 !) Nici un minut prielnic lucrului în cimp să nu fie irosit! (Urmare din pag. D că pot munci la fel de bine şi în cîmp ca şi la locurile de producţie. Nu acelaşi lucru îl putem spune despre Elena Radu de la secţia 710, angajată contracronometru într-o ... nedorită competiţie de inactivitate. Solicităm cîteva relaţii despre desfăşurarea acestei lucrări economistei Cornelia Petica. Aflăm prin urmare că, pînă la data raidului nostru, cartofii au fost recoltaţi de pe o suprafaţă de 65 ha din cele 150 ha planificate. Cu toate că termenul limită stipulat prin Decizia 764 a Consiliului popular judeţean este 20 septembrie, apreciem că, deocamdată, ritmul de lucru este inferior celui stabilit, avînd în vedere că zilnic se recoltează între 6—8 hectare faţă de 10 ha planificate. Evident, situaţia impune o corecţie grabnică, luind în consideraţie faptul că întreaga producţie trebuie strînsă şi depozitată integral, în cel mai scurt timp posibil. Acum, cît timpul se dovedeşte prielnic activităţii în cîmp. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît producţiile obţinute pînă în prezent sînt mai mici decît cele planificate. Nu ne putem permite să pierdem nimic din actuala recoltă, strîngerea sa în totalitate condiţionînd realizarea programului de autoaprovizionare şi mai buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe şi sate. Nivelul pe alocuri mai scăzut al producţiilor se pare că este influenţat şi de faptul că unii dintre cetăţenii comunei îşi manifestă acutul instinct de proprietate, sustrăgînd o parte din recoltă.Este cazul deci, ca organele de ordine să-şi facă în mod ferm simţită prezenţa acolo unde se desfăşoară această lucrare, pentru a stopa aceste tendinţe de înfruptare din avutul obştesc. Pe terenurile aceleiaşi unităţi se desfăşurau de asemenea din plin lucrările pregătitoare, în vederea însămînţării păioaselor de toamnă. La ferma Bradu se ara cu 4 pluguri pe terenul unde au fost recoltate cartofii. Imediat, în urma plugurilor acţionau discurile. In hotarul numit „Obreje“ se aştepta sămînţa de orz, pentru declanşarea însămînţărilor din această toamnă. ... Aşadar, peste tot secvenţe de muncă. Cu toate acestea, ne permitem să opinăm că se poate şi mai bine, că există încă rezerve pentru impulsionarea ritmului de lucru, mai ales prin măsuri organizatorice, care să vizeze în primul rînd mobilizarea forţei de muncă manuale (la recoltare). Afirmaţia îşi găseşte argumentul în faptul că la ceasurile cînd unii dintre localnici osteneau în cîmp sub biciuirea razelor fierbinţi de soare, mulţi alţii se plimbau pe străzile comunei. La zi în agricultură Foto 3