Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)

1982-07-22 / nr. 7772

SM PROLETARI DIN TOATE TARILE. Lunar 1.9 / ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIV, nr. 7 772 Joi, 22 iulie 1982 4 pagini, 50 bani 14 Zi—în* agricultura Orice întîrziere înseamnă pierdere de recoltă! Secerişul griului declanşat cu două zile în urmă tinde să se generalizeze . Actualmente lucrarea se desfăşoară în flux continuu în 14 unităţi din judeţ, pînă în seara zilei de 21 iulie griul fiind recoltat de pe o suprafaţă însumînd peste 2 000 hectare din cele 19 886 aflate în cultură. Cele m­ai semnificative realizări se înregistrează în unităţile coopera­tiste din Noul Român, Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului şi Apoldu de Jos. Pentru ca secerişul griului să poată fi în­cheiat în maximum 8 zile, este obligatoriu ca viteza de îna­intare să fie de cel puţin 2 700 ha zilnic. Prin urmare este necesar ca toate forţele mecanice şi umane să fie folosite eficient, raţional pe parcursul zilei-lumină, cuvîntul de ordine fiind mobilizare exemplară, înaltă responsabilitate profesională şi civică. Vom contura deci în rândurile de mai jos cîteva secvenţe de campanie înregistrate marţi, 20 iulie, pe terenurile C.A.P. Miercurea Sibiului. ... Ora 12. In hotarul „O­­breje“, 4 combine secerau din plin. Şeful fermei vegetale Andrei Schenker, prezent la faţa locului, precizează că s-a intrat în lanurile de grîu luni dupâ-amiază. Marea confrun­tare însă a început doar în ziua raidului nostru. Marţi pînă la orele amiezii nu s-au înregistrat, în sfîrşit, staţio­nări şi opriri accidentale la cele 4 combine. Spunem în sfirrşit, pentru că la recolta­rea orzului acestea au fost foarte frecvente, cauzate mai ales de desele defecţiuni sur­venite la colectorul de plea­vă, subansamblu folosit în­­cepînd cu această campanie,­­întrucît asemenea sesizări au mai fost făcute de către mecanizatori, considerăm ne­cesară intervenţia I.M.A.I.A. Sibiu, ca unitate furnizoare, cu soluţiile tehnice necesare pentru remedierea nea­junsuri­i Continuare in pag a TÎT-ai NICOLAE IVAN Primele cantităţi de griu recoltate din lanurile C.A.P. Miercurea Sibiului se îndreaptă spre hambare Foto: N. IVAN IUBIREA DE OM Fiecare om are o mamă, după cum fiecare om ar trebui să aibă o tură. Fie­care om îşi iubeşte mama, după cum fiecare om ar trebui să-şi iubească pa­tria. Şi această iubire, fă­ră de moarte ar trebui să fie. O primim moştenire de la părinţi care, la rîn­­dul lor au moştenit-o de la părinţii lor şi o lăsăm preasfîntă moştenire copii­lor noştri. Căci ce altceva mai de preţ le putem dă­rui copiilor noştri decit iubirea de patrie, decit ne­muritorul nume de români . Intr-o zi, într-un parc, pe o bancă, am întîlnit un­ om al muncii, un munci­tor de înaltă calificare. Ne cunoşteam. Tocmai venise de la specializare, dintr-o ţară industrializată. Şi, du­pă ce mi-a povestit ce-a văzut şi ce-a făcut pe un­de-a fost, mi-a spus că-i în concediu de odihnă, că-i obosit. „Ce faci în concediu?" l-am întrebat, mai mult de circumstan­ţă. „îmi iau băiatul şi plec prin ţară, să-i arăt ţara, că n-a văzut-o încă". Şi mi-a mai spus că şi lui i se făcuse dor de ţară, că nu şi-a stîmpărat dorul de ţară alungind doar în o­­raşul în care se născuse, in care trăia şi muncea. 'Continuare Ir -'îs t in * It. SELEJAN Metode şi tehnici moderne de conducere Câteva condiţii necesare sporirii eficienţei şedinţelor Creşterea substanţială a calităţii şi eficienţei întregii activităţi de producţie din unităţile economice presu­pune perfecţionarea stilului şi metodelor de organizare şi conducere, trecerea la o nouă calitate, superioară în munca cadrelor cu responsabilităţi pe linia organizării şi conducerii diverselor celule care compun marele an­grenaj al economiei naţionale. In cele ce urmează, re­dacţia ziarului îşi propune să publice un ciclu de arti­cole privind metode şi tehnici moderne de conducere, venind astfel în sprijinul celor ce vor să aşeze actul conducerii pe temeiurile riguroase ale ştiinţei. Fără îndoială că cea mai frecvent­­ utilizată metodă de conducere o reprezintă şedin­ţa. Potrivit cercetărilor efec­tuate de specialişti, aceasta deţine în bugetu­l de timp al directorilor de întreprinderi româneşti între 33% şi 40%, sovietice 39%, suedeze 43%, cehoslovace 50% etc. La cele­lalte eşaloane ale conducerii, deşi ocupă o parte mai re­dusă din fondul de timp, de regulă între 10—25%, şedinţa rămîne metoda cea mai frec­vent folosită, în perioada actuală de pro­liferare a conducerii de tip participativ în numeroase ţări, a dezvoltării autocondu­­cerii muncitoreşti în condiţii­le întreprinderilor şi centra­lelor româneşti, utilizarea me­todei şedinţei înregistrează o tendinţă de amplificare. In ciuda acestei situaţii, cercetă­rile efectuate au relevat că a­­rareori metoda şedinţelor se foloseşte în mod corespunză­tor. Avînd în vedere această situaţie, în continuare punc­tăm succin­t principalele as­pecte implicate­­de utilizarea metodei, astfel Incit multi­plele valenţe ale acesteia să fie valorificate la un nivel superior. I. Pregătirea şedinţei Din cercetări a­­rezultat că pregătirea şedinţei are un im­pact sensibil asupra eficaci­tăţii sale, reclamînd un com­plex de decizii şi acţiuni des­tinate asigurării premiselor pentru o desfăşurare eficien­tă; în esenţă, este necesar să se acţioneze în următoarele direcţii principale: — stabilirea unei ordini de zi judicioase, sarcină care tre­buie să revină în principal cadrului de conducere care organizează şedinţa. Optim, este indicat să se abordeze o singură problemă, evitîndu-se astfel dispersarea atenţiei participanţilor, preîntîmpinîn­­du-se tratarea superficială a ultimelor puncte din ordinea de zi. In cazul organelor de conducere colectivă, dat fiind natura şi complexitatea sar­cinilor, se pot înscrie 3—4 puncte pe ordinea de zi, deși nivelul abordării ultimelor va fi afectat într-o anumită mă­sură; — formularea problemelor înscrise pe ordinea de zi cu maximum de claritate, astfel incit fiecare persoană convo­cată să cunoască cu precizie obiectivul sau domeniul ce urmează să fie abordat. In măsura în care este posibil, formulările trebuie să stîr­­nească interesul celor vizaţi, incitîndu-i la o participare activă. (Continuare in pag. a III-a) dr. OVNIMU NICOLESCU Cu forţe proprii Pe lingă activita­tea obişnuită, de întreţinere cores­punzătoare a utila­­jelor şi efectuarea unor reparaţii de calitate, autoutila­­rea este situată pe un loc de frunte la întreprinderea me­canică Mediaş, sec­ţia mecano-energe­­tică. Numai în prima jumătate a anului valoarea lucrărilor de autoutilare, vi­­zînd mecanizarea unor operaţii, şi perfecţionarea unor tehnologii de fabri­caţie a depăşit 1 milion lei. La aces­tea se adaugă alte lucrări vizind îm­bunătăţirea condi­ţiilor de muncă în întreprindere, ame­najarea atelierelor sculărie, forjă şi tâmplărie, rezolva­rea ventilaţiei la atelierul brunare, confecţionarea u­­nor cabine la mo­­tostivuitoare ş.a. TRIBUNA CULTURAL­­ARTISTICA 9 Tezaure culturale si­­biene; ^ Memento — Paul Constant (în pag. a II-a) % Telegrame externe; Mi­ca publicitate (pagina a IV-a) observa şi în imaginea surprinsă de pe noua pasa-­­ relă de peste Tirnava — dau un nou contur ori- f zontului industrial al Mediaşului. Iar în ceea ce priveşte zestrea edilitară a ora- ,­şului, alăturăm drept dovadă „de ultimă oră“ a creşterii şi îmbogăţirii acesteia, imaginea noului­­ centru politico-administrativ al municipiului. 'oilor judeţului, numi­­re cădere în perioa­­aa partidului, o­rul industrial ’■ile făbricuţe­ului s-au înnoit şi modernizat continuu, aducînd vag cu ceea ce au fost odată „Vitrometan“, „Automecanica“, ERO, „8 Mai“ sau întreprinderea de geamuri. Mai mult, au apărut noi unităţi — „Relee“, Fabrica de mobilă sau Mecanica (pe „scheletul“ vechii fabrici de şuruburi), bine utilate, care — aşa cum se poate

Next