Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1882 (Anul 34, nr. 7754-7831)
1982-07-22 / nr. 7772
SM PROLETARI DIN TOATE TARILE. Lunar 1.9 / ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIV, nr. 7 772 Joi, 22 iulie 1982 4 pagini, 50 bani 14 Zi—în* agricultura Orice întîrziere înseamnă pierdere de recoltă! Secerişul griului declanşat cu două zile în urmă tinde să se generalizeze . Actualmente lucrarea se desfăşoară în flux continuu în 14 unităţi din judeţ, pînă în seara zilei de 21 iulie griul fiind recoltat de pe o suprafaţă însumînd peste 2 000 hectare din cele 19 886 aflate în cultură. Cele mai semnificative realizări se înregistrează în unităţile cooperatiste din Noul Român, Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului şi Apoldu de Jos. Pentru ca secerişul griului să poată fi încheiat în maximum 8 zile, este obligatoriu ca viteza de înaintare să fie de cel puţin 2 700 ha zilnic. Prin urmare este necesar ca toate forţele mecanice şi umane să fie folosite eficient, raţional pe parcursul zilei-lumină, cuvîntul de ordine fiind mobilizare exemplară, înaltă responsabilitate profesională şi civică. Vom contura deci în rândurile de mai jos cîteva secvenţe de campanie înregistrate marţi, 20 iulie, pe terenurile C.A.P. Miercurea Sibiului. ... Ora 12. In hotarul „Obreje“, 4 combine secerau din plin. Şeful fermei vegetale Andrei Schenker, prezent la faţa locului, precizează că s-a intrat în lanurile de grîu luni dupâ-amiază. Marea confruntare însă a început doar în ziua raidului nostru. Marţi pînă la orele amiezii nu s-au înregistrat, în sfîrşit, staţionări şi opriri accidentale la cele 4 combine. Spunem în sfirrşit, pentru că la recoltarea orzului acestea au fost foarte frecvente, cauzate mai ales de desele defecţiuni survenite la colectorul de pleavă, subansamblu folosit începînd cu această campanie,întrucît asemenea sesizări au mai fost făcute de către mecanizatori, considerăm necesară intervenţia I.M.A.I.A. Sibiu, ca unitate furnizoare, cu soluţiile tehnice necesare pentru remedierea neajunsurii Continuare in pag a TÎT-ai NICOLAE IVAN Primele cantităţi de griu recoltate din lanurile C.A.P. Miercurea Sibiului se îndreaptă spre hambare Foto: N. IVAN IUBIREA DE OM Fiecare om are o mamă, după cum fiecare om ar trebui să aibă o tură. Fiecare om îşi iubeşte mama, după cum fiecare om ar trebui să-şi iubească patria. Şi această iubire, fără de moarte ar trebui să fie. O primim moştenire de la părinţi care, la rîndul lor au moştenit-o de la părinţii lor şi o lăsăm preasfîntă moştenire copiilor noştri. Căci ce altceva mai de preţ le putem dărui copiilor noştri decit iubirea de patrie, decit nemuritorul nume de români . Intr-o zi, într-un parc, pe o bancă, am întîlnit un om al muncii, un muncitor de înaltă calificare. Ne cunoşteam. Tocmai venise de la specializare, dintr-o ţară industrializată. Şi, după ce mi-a povestit ce-a văzut şi ce-a făcut pe unde-a fost, mi-a spus că-i în concediu de odihnă, că-i obosit. „Ce faci în concediu?" l-am întrebat, mai mult de circumstanţă. „îmi iau băiatul şi plec prin ţară, să-i arăt ţara, că n-a văzut-o încă". Şi mi-a mai spus că şi lui i se făcuse dor de ţară, că nu şi-a stîmpărat dorul de ţară alungind doar în oraşul în care se născuse, in care trăia şi muncea. 'Continuare Ir -'îs t in * It. SELEJAN Metode şi tehnici moderne de conducere Câteva condiţii necesare sporirii eficienţei şedinţelor Creşterea substanţială a calităţii şi eficienţei întregii activităţi de producţie din unităţile economice presupune perfecţionarea stilului şi metodelor de organizare şi conducere, trecerea la o nouă calitate, superioară în munca cadrelor cu responsabilităţi pe linia organizării şi conducerii diverselor celule care compun marele angrenaj al economiei naţionale. In cele ce urmează, redacţia ziarului îşi propune să publice un ciclu de articole privind metode şi tehnici moderne de conducere, venind astfel în sprijinul celor ce vor să aşeze actul conducerii pe temeiurile riguroase ale ştiinţei. Fără îndoială că cea mai frecvent utilizată metodă de conducere o reprezintă şedinţa. Potrivit cercetărilor efectuate de specialişti, aceasta deţine în bugetul de timp al directorilor de întreprinderi româneşti între 33% şi 40%, sovietice 39%, suedeze 43%, cehoslovace 50% etc. La celelalte eşaloane ale conducerii, deşi ocupă o parte mai redusă din fondul de timp, de regulă între 10—25%, şedinţa rămîne metoda cea mai frecvent folosită, în perioada actuală de proliferare a conducerii de tip participativ în numeroase ţări, a dezvoltării autoconducerii muncitoreşti în condiţiile întreprinderilor şi centralelor româneşti, utilizarea metodei şedinţei înregistrează o tendinţă de amplificare. In ciuda acestei situaţii, cercetările efectuate au relevat că arareori metoda şedinţelor se foloseşte în mod corespunzător. Avînd în vedere această situaţie, în continuare punctăm succint principalele aspecte implicatede utilizarea metodei, astfel Incit multiplele valenţe ale acesteia să fie valorificate la un nivel superior. I. Pregătirea şedinţei Din cercetări arezultat că pregătirea şedinţei are un impact sensibil asupra eficacităţii sale, reclamînd un complex de decizii şi acţiuni destinate asigurării premiselor pentru o desfăşurare eficientă; în esenţă, este necesar să se acţioneze în următoarele direcţii principale: — stabilirea unei ordini de zi judicioase, sarcină care trebuie să revină în principal cadrului de conducere care organizează şedinţa. Optim, este indicat să se abordeze o singură problemă, evitîndu-se astfel dispersarea atenţiei participanţilor, preîntîmpinîndu-se tratarea superficială a ultimelor puncte din ordinea de zi. In cazul organelor de conducere colectivă, dat fiind natura şi complexitatea sarcinilor, se pot înscrie 3—4 puncte pe ordinea de zi, deși nivelul abordării ultimelor va fi afectat într-o anumită măsură; — formularea problemelor înscrise pe ordinea de zi cu maximum de claritate, astfel incit fiecare persoană convocată să cunoască cu precizie obiectivul sau domeniul ce urmează să fie abordat. In măsura în care este posibil, formulările trebuie să stîrnească interesul celor vizaţi, incitîndu-i la o participare activă. (Continuare in pag. a III-a) dr. OVNIMU NICOLESCU Cu forţe proprii Pe lingă activitatea obişnuită, de întreţinere corespunzătoare a utilajelor şi efectuarea unor reparaţii de calitate, autoutilarea este situată pe un loc de frunte la întreprinderea mecanică Mediaş, secţia mecano-energetică. Numai în prima jumătate a anului valoarea lucrărilor de autoutilare, vizînd mecanizarea unor operaţii, şi perfecţionarea unor tehnologii de fabricaţie a depăşit 1 milion lei. La acestea se adaugă alte lucrări vizind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în întreprindere, amenajarea atelierelor sculărie, forjă şi tâmplărie, rezolvarea ventilaţiei la atelierul brunare, confecţionarea unor cabine la motostivuitoare ş.a. TRIBUNA CULTURALARTISTICA 9 Tezaure culturale sibiene; ^ Memento — Paul Constant (în pag. a II-a) % Telegrame externe; Mica publicitate (pagina a IV-a) observa şi în imaginea surprinsă de pe noua pasa- relă de peste Tirnava — dau un nou contur ori- f zontului industrial al Mediaşului. Iar în ceea ce priveşte zestrea edilitară a ora- ,şului, alăturăm drept dovadă „de ultimă oră“ a creşterii şi îmbogăţirii acesteia, imaginea noului centru politico-administrativ al municipiului. 'oilor judeţului, numire cădere în perioaaa partidului, orul industrial ’■ile făbricuţeului s-au înnoit şi modernizat continuu, aducînd vag cu ceea ce au fost odată „Vitrometan“, „Automecanica“, ERO, „8 Mai“ sau întreprinderea de geamuri. Mai mult, au apărut noi unităţi — „Relee“, Fabrica de mobilă sau Mecanica (pe „scheletul“ vechii fabrici de şuruburi), bine utilate, care — aşa cum se poate