Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1982 (Anul 34, nr. 7832-7910)

1982-10-01 / nr. 7832

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN O profundă şi activă gîndire economică După cum se ştie, produc­ţia modernă se caracterizea­ză printr-un înalt grad de dotare tehnică (maşini, utila­je, instalaţii şi tehnologii) în toate ramurile , şi subramuri­­le economiei naţionale. A­­ceastă afirmaţie este cu atît mai mult valabilă într-un ju­­deţ ca Sibiul. puternic indus­trializat. Aceasta însă, a pre­­supus şi presupine ca oame­nii muncii care deservesc, organizează şi conduc aceste novoace de producţie să dis­pună de un înalt nivel de cali­ficare, de bo­gate cunoştinţa din domeniul ştiinţelor teh­nice, de o ma­re receptivitate faţă de nou, faţă de necesi­tăţile adaptării elastice la mo­dificările ce intervin în divi­ziunea profesională a mun­cii. O recunoaştere tot mai lar­gă capătă faptul că astăzi cultura tehnică este o compo­nentă esenţială a culturii ge­nerale, menită să contribuie la formarea unei personali­tăţi care să nu fie pusă în­­derută“ în faţa noilor cuce­riri ale stiintei si tehnicii contemporane. În ceea ce priveste pregă­tirea propriu-zisă a muncito­rului de azi o tendinţă gene­rală şi importantă se mani­festă în toate sectoarele de activitate în îmbogăţirea ei cu o serie de cunoştinţe eco­nomice indispensabile ceea ce asigură formarea gîndirii economice a lucrătorului de­ceniului ’80. Aceasta reflectă trebuinţele şi interesele eco­nomice în strînsă legătură şi intercondiţionare cu activita­tea practică. Cunoştinţele e­­conomice constituie în pre­zent unul din atributele im­portante care definesc nive­lul competenţei lucrătorilor antrenati fie în activitatea de execuţie, fie în cea de orga­nizare şi conducere la orice nivel. Participarea întregului personal muncitor (sau, în u­­nităţile mari a reprezentan­ţilor acestuia) la elaborarea, dezbaterea şi adoptarea de­ciziilor privind dezvoltarea fiecărei întreprinderi, perfec­ţionarea siste­matică a orga­nizării şi con­ducerii activită­ţii lor, gospodă­rirea raţiona­lă a mijloace­lor materiale şi financiare, găsirea celor mai eficace măsuri de realizare şi depăşire a tuturor indicatori­lor de plan si a angajamen­­telor în fiecare perioadă s.a., impun ca fiecare om al mun­cii să posede temeinice cu­noştinţe de specialitate si în domeniul economic. Nu­mai în acest fel se oferă po­sibilitatea tuturor să înțelea­gă în profunzime si la ade­vărata ei valoare unitatea dialectică a tehnicului cu e­­conomicul, legătura indestruc­tibilă a economicului cu poli­ticul. In actuala perioadă de dezvoltare economico-socială a tării noastre, mai mult ca oricînd, fiecare om al muncii — indiferent de domeniul în care-şi desfăşoară activitatea sau ne ce nivel ierarhic se află — trebuie să aibă soli­de cunoştinţe despre sensul şi semnificaţia creşterii pro­ (Continuare în nag­a Iii NICOLAE BLAGA Cerinţe şi exigenţe ale producţiei moderne Una dintre cele mai frec­vent utilizate metode din ar­senalul conducerii ştiinţifice este delegarea. In cadrul con­ducerii unităţilor economico­­sociale, delegarea constă în atribuirea temporară, de că­tre un cadru de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu unui subordonat, în­soţită de competenta si res­ponsabilitatea corespunzătoa­re. Rezultă că delegarea re­prezintă, de fapt, o deplasa­re temporară de sarcini, com­petente si responsabilităţi de la nivele ierarhice superioare spre cele inferioare. Accen­tuăm că are un caracter tem­porar, întrucît altminteri a­­vem de-a­­face cu o descen­tralizare, ceea ce schimbă în­tr-o proporție apreciabilă da­tele problemei. Principalele elemente com­ponente ale procesului de de­legare sunt: • însărcinarea, care constă în atribuirea unui subordo­nat, de către un cadru de conducere, a efectuării unei sarcini ce-i revine de drept prin organizarea formală; • atribuirea competenţei formale prin care se asigură subordonatului libertatea de­­cizională şi de acţiune nece­sară realizării sarcinii res­pective; • încredinţarea responsabi­lităţii, în virtutea căreia noul executant este obligat să re­alizeze sarcina delegată, în funcţie fie rezultatele obţinu­te fiind recompensat sau sancţionat. Problema-cheie în utiliza­rea cu succes a metodei este soluţionarea corespunzătoare a dilemei încredere-control. Ne referim la încrederea pe care subordonatul simte că o are şeful în el si la contro­lul pe care ultimul îl efectu­ează asupra subalternului. In soluţionarea acestei pro­bleme trebuie porn­it de la axioma că suma încredere­i în control este întotdeauna con­stantă. In consecinţă, orice amplificare a controlului exercitat de un cadru de con­ducere diminuează încrederea percepută de subordonat. In­vers sporirea încrederii pe care conducătorul o are în subordonatul său este însoţi­tă de o diminuare a contro­lului. O delegare eficientă presupune deci o îmbinare raţională a încrederii cu con­trolul. Desigur, nu există o proporţie optimă, universal valabilă în toate cazurile, ra­porturile dintre aceste două elemente variind în funcţie de natura sarcinii, nivelul de pregătire a subordonatului gradul său de motivare, auto­ritatea şefului etc. Pentru o soluţionare cores­punzătoare a dilemei control­­încredere, deci pentru a utili­(Continuare in pag. a IV-a) Dr. OVIDIU NICOLESCU Cunoaşteţi avantajele delegării? Metode şi tehnici moderne de conducere Hol a secţiei strungarie uşoară a întreprinderii „Independenţa" Sibiu Foto: FRED NUSS Anul XXXIV, nr. 7 832 Vineri, 1 octombrie 1982 4 pagini, 50 bani • Cronica meciului de handbal Independenta-Car­­paţi Mîrşa - „U“ Craiova • Săptămîna TV. • Progra­mul zilei de astăzi a mani­festărilor din cadrul Festiva­lului cultural „Cibinium­­St." (în pag. a ll-a) • Post scriptum la Consfă­tuirea anuală,de radiologie de la Sibiu • Tinerii in campania de toamnă • Oa­meni la datorie _____ (in pag. a llt-a) „Vom face totul pentru punerea la adăpost a întregii recolte, pentru pregătirea exemplară a producţiilor anului viitor“ — Tovarăşe preşedinte, pentru început, vorbiţi-ne de stadiul actual al lucrărilor din campania agricolă de toamnă. — Am încheiat lucrările de recoltat cartofi. Am imprimat o viteză zilnică bună la re­coltatul sfeclei de zahăr si sfeclei furajere (circa 25 hec­tare zilnic) ceea ce ne permi­te ca în cîteva zile să înche­iem lucrarea. Am terminat semănatul orzului si orzoai­cei si am stabilit măsuri pen­tru încheierea în termenul stabilit a însamîntării griu­lui. — Astăzi, 29 septembrie, cu ce forte lucraţi? — La recoltat sfeclă de za­hăr si sfeclă furajeră, la strîns furaje sînt pe cîmp peste 600 de persoane. La — Interviu cu loan Silivestru, preşedintele C.U.A.S.C. Dum­brăveni — transportul din cîmp al pro­ducţiei sînt antrenate 28 de autocamioane, precum si toa­te atelajele proprietate coo­peratistă sau ale locuitorilor. — Cum se explică atunci că la ora actuală sunt încă multe produse pe cîmp? — In primăvară ne-am an­gajat în faţa Comitetului ju­deţean de partid că vom munci bine si vom obţine producţii bune. Ne-am ţinut angajamentul şi la ora actua­lă de multe din suprafeţe re­coltele sunt mult mai mari faţă de cele planificate. Avem parcele cu sfeclă de zahăr unde producţia depăşeşte 65 000 kg/ha. porţiuni cu sfe­clă pentru furaje cu peste 100 000 kg/ha. producţii re­cord la porumbul boabe şi porumbul siloz. Aceste situa­ţii ne pun probleme supli­mentare cu transportul din cîmp al produselor, dar nu ne supără... — Să revenim la griu. Vă mulţumesc ritmurile de nînă acum? — Nu! Sintem­ departe de a fi deplin mulţumiţi. Reali­zăm în momentul de faţă o viteză zilnică la arat, pregăti­rea patului germinativ si se­mănat de 120 hectare. Dar rezerve de îmbunătăţire a a­­cestui ritm m­ai sunt. La C.A.P. Biertan mecanizatorii (Continuare in pas a Hi­at I. FLESCHIN Recoltarea porumbului siloz stă permanent în atenţia unităţilor a­­gricole. La lucrare sunt antrenate importante mijloace mecanice. „Graba" e pe deplin justificată. După porumbul siloz urmează a se însămînţa grîu. Secvenţă de muncă de pe terenurile C.U.A.S.C. Iacobeni Foto: I. FLESCHIN (Continuare in pag. a II-a) ION ONUC NEMEŞ festivalul interjude­­ţean de folclor „Cintecele munţilor“ in prima ediţie — un succes promiţător CI Ideea unui festival folclo­ric interjudeţean la Sibiu se justifica cel puţin din două esenţiale motive: mai întii, prin faptul că Sibiul reprezin­tă o vatră folclorică de mare și distinctă personalitate care păstrează în formă crudă va­lori inestimabile ale artei populare interpretative, iar mai apoi pentru că munici­piul de pe Cibin posedă o zes­tre de cultură populară unică în felul ei prin Muzeul tehni­cii populare — acest sat — sinteză a istoriei culturii ma­teriale a poporului român. Iată de ce materializarea ideii s-a bucurat de un bine­meritat ecou atît din partea judeţelor care au trimis la a­­ceastă sărbătoare-concurs for­maţii reprezentative, cît şi din partea publicului specta­tor, foarte numeros şi recep­tiv. Condiţia stipulată de regu­lament ca în festival să par­ticipe formaţii reprezentative pentru zona folclorică invita­tă, şi laureate în Festivalul naţional „Cîntarea României1’, a asigurat prezenţa şi evolu­ţia pe scenă a unor presti­gioase colective artistice cu un palmares valoric confir­mat in competiţii nationale si în competiţii de gen cu ca­racter international (Ansam­blul de cintece si dansuri „Făgăraşul“ al Casei de cul­tură din Făgăraş, ansamblul folcloric „Ciobănaşul" al Că­minului cultural din Băuţari, judeţul Caraş-Severin, ansam­blul folcloric „Plaiurile Oltu­lui“ al Casei de cultură a sin­dicatelor din Slatina, ansam­blul folcloric al Casei de cul­tură din Novaci şi altele. Ţinuta artistică, interpreta­rea, costumaţia, repertoriul au stat sub semnul celei mai se­vere exigenţe la majoritatea colectivelor artistice prezente în festival. Registrul reperto­rial a cuprins obiceiuri stră­vechi cu caracter de ritual („Iarba vrutului" — ansamblul

Next