Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1982 (Anul 34, nr. 7832-7910)
1982-10-14 / nr. 7843
mg PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA Ibumm ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN SIBIU Al P.C.R SI Al CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIV, nr. 7 843 Joi, 14 octombrie 1982 4 pagini, 50 bani Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceausescu si a tovarăşei Elena Ceausescu •trin Republica Populară Bulgaria La Uzina şi institutul de maşini-unelte din Sofia Cunoaşterea unor aspecte ale construcţiei socialiste, ale vieţii economice şi social-culturale în ţara vecină si prietenă s-a înscris ca o parte distinctă în programul celei de-a doua zile a vizitei oficiale de prietenie pe care tovarășul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, si tovarăşa Elena Ceausescu o întreprind în Republica Populară Bulgaria. Dimineaţă, înalţii soli ai poporului român însoţiţi de tovarăşul Todor Jivkov secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al RP. Bulgaria, au fost oaspeţii oamenilor muncii de la Uzina si Institutul de masini-unelte din Sofia. în fata uzinei si institutului, în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceausescu, a tovarăşei Elena Ceausescu, a tovarăşului Todor Jivkov se aflau Ciudomir Alexandrov, mrimul secretar al Comitetului orăşenesc de partid Sofia al P.C. Bulgar. Petăr Meidureciki, primarul orasului, reprezentanti ai ministerului si centralei industriale de profil, precum si sute de muncitori si muncitoare. Directorul general al Centralei industriale de masiniunelte, Stilian Petrov, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, tovarăşului Todor Jivkov, în numele celor peste două mii de oameni ai muncii ce-şi desfăşoară activitatea în aceste unităţi reprezentative de producţie şi cercetare, un salut cald, muncitoresc, arătînd că întregul colectiv consideră vizita solilor poporului român ca o mare cinste şi onoare. Mulţimea, adunată pe platoul de la intrare, poartă portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu ale tovarăşei Elena Ceauşescu, ale tovarăşului Todor Jivkov steguleţe multe şi mari buchete de flori. Neîntrerupt se scandează urări de întărire şi dezvoltare, în continuare a prieteniei trainice dintre popoarele, partidele şi ţările noastre. Pe parcursul vizitării principalelor secţii de fabricaţie, sunt prezentate amănunte asupra evoluţiei producţiei de maşini-unelte în cei 30 de ani de existenţă a uzinei, asupra eforturilor ce se fac, atît în cercetare cît şi în producţie, pentru a se conferi produselor calităţi tehnico-funcţionale care să le facă competitive pe pieţele externe să corespundă exigenţelor de astăzi ale industriei prelucrătoare bulgare în plină dezvoltare. La încheierea vizitei, în pavilionul administrativ, directorul general al uzinei, Milan Stankov, informează pe înalţii oaspeţi români despre condiţiile social-culturale create muncitorilor uzinei şi cercetătorilor institutului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute de unităţile de cercetare şi producţie ce compun centrala industrială de profil, în special pe linia ridicării nivelului tehnic al producţiei, şi a urat cadrelor tehnice, cercetătorilor, constructorilor de maşini să obţină noi realizări si o bună colaborare cu întreprinderile similare româneşti. Aprecierile conducătorului partidului si statului nostru au fost considerate o mare onoare pentru toti cei ce-si (Continuare în pag a IV-a. Informaţii...Informaţii...Informaţii „Tinereţe, vîrstă de aur“ Astăzi, ora 16:30, la Căminul cultural din Miercurea Sibiului, formaţii artistice ale Clubului tineretului din Agnita prezintă spectacolul intitulat „Tinereţe, vîrstă de aur". Acţiunea, organizată în colaborare cu Comitetul comunal U.T.C Miercurea este dedicată tinerilor aflaţi in practica agricolă, în cele 4 tabere de la Miercurea, Apoldu de Sus si Apoldu de Jos, în atenţia dv.! Biroul de evidenţa populaţiei din cadrul Miliţiei municipiului Sibiu îi informează pe cei interesaţi că fotografiile pentru buletinele de identitate se execută în următoarele unităţi specializate: unit. nr. 11 (str. Tribunei), unit. nr 45 (Hipodrom II), unit. nr. 66 (Vasile Aaron), unit. nr. 12 (str. Tg. vinului 14) şi în unitatea foto din oraşul Ocna Sibiului pentru cetăţenii din mediul rural. Cursuri Universitatea politică şi de conducere din municipiul Sibiu iţi deschide activitatea in noul an de învăţămînt 1982-1983 după cum urmează: 0 luni, 18 oct. a.c. - anul I; 0 marţi, 19 oct. a.c. - anul II; 0 joi, 21 oct. a.c. - anul III; 0 vineri, 22 oct. a.c. - anul IV. Toate activităţile se vor desfăşura în sala 49, intrarea C, la Consiliul popular judeţean, incepind cu ora 15,30. De la C. J. E. F. S. Sibiu Sîmbătă, 16 octombrie, de la ora 9, în sala „Rio“ a C.S.S. Şoimii (str. Faurului) se vor desfăşura întrecerile etapei judeţene a campionatului R.S.R. de judo (juniori I. individual). Participă sportivi de la C.S.S. Şoimii Sibiu, Carpaţi Mîrşa, Sparta, Vitrometan şi Automecanica Medias, si de la casele pionierilor din Sibiu, Agnita si Avrig. 0 Şoimii I.P.A. învingători la Drobeta Tr. Severin. 0 Deşi cu albele, Carpaţi Mîrşa a remizat cu Rapidul. 0 Gaz metan a pierdut greu, dar a pierdut. (Cronica meciului cu Rapidul )( rezultatele seriei a II-a în pagina a IV-a) Produsele reprezentative siraiene in centrul interesului vizitatorilor Luni, 11 octombrie, în faţa complexului expoziţional din Piaţa Scînteii s-au adunat sute de specialişti, delegaţi şi „invitaţi" din toată ţara. Organizatorii Tîrgului internaţional Bucureşti le-au rezervat această zi în exclusivitate. La ora 10 porţile au fost luate cu asalt. Strecurat printre atîţia specialişti, reporterului nu-i va mai rămîne altceva decit să-şi transcrie în primul rînd impresiile. Căci este foarte greu să descrii intr-un articol de ziar ceea ce au expus cele peste 110 întreprinderi si firme din România si din alte 36 ţări de pe toate continentele. Aşadar, prima impresie s-a si conturat: participare amplă, diversă, imensă bogăţie de produse la cel mai înalt nivel tehnic si calitativ, care incinta atît ochiul simplului vizitator cît si pe cel al specialistului. Din punctul de vedere al primului, participarea străină s-a situat la nivelul obişnuit, normal am spune, fără multe motive de şoc. Adevăratul centru de interes al tîrgului a fost la actuala ediţie pavilionul românesc, care a atras şi cei mai mulţi vizitatori. Şi în anii trecuţi exponatele româneşti au deţinut ponderea, s-au bucurat de mare interes şi de înaltă apreciere, dar de această dată parcă nu-i vorba doar de atît. „Ai văzut? Excepţional!" — avea să exclame profesorul sibian, ing. P. Heghes, care se afla la a două zi de vizită în pavilionul central. Intr-adevăr, excepţional, industria românească se situează pe picior de egalitate cu industriile ţărilor puternic industrializate. Mutaţiile calitative intervenite în actualul cincinal se reflectă fidel şi în structura ofertei. De pildă, locul maşinilor unelte a fost luat, aproape în exclusivitate, de maşinile şi utilajele specializate, echipate electronic, de utilajele neconvenţionale. „Monopolul firmei■ nu-l mai deţin acum unităţile specializate în producţia de maşiniunelte, ci... întreprinderile mecanice din ţară, între care figurează si întreprinderea mecanică Sibiu, prezentă cu o presă de decupaj fin. Tot mutaţie calitativă, lesne observabilă, se poate socoti ofensiva industriilor de vîrf, electronica, optica şi mecanica fină („Balanţa" sibiană nu lipseşte nici ea), care ocupă tot mai multe spatii si care se prezintă cu tot mai multe noutăti de marcă. Şi cum informatica este apanajul specialiştilor, să enumerăm aici, pentru cititorii care i-au vizitat tirgul, citeva din cele mai atrăgătoare noutăti, posibil să le găsim curînd în magazine, televizoare color cu taster electronic (design şi finisaj excepţionale), orgă de lumini, combină muzicală stereo, casetofon auto stereo, joc electronic, radiocasetofon auto, minijack stereo, ceasuri electronice, microscoape, aparate de proiecţie, congelator de 120 l, maşină automată de spălat rufe, o nouă familie de mașini de cusut „Nicoleta”, motoreta „Hoinar", noi tipuri de aspiratoare si biciclete etc. In fata pavilionului central, alături de utilaje tehnologice diverse, aparate de zbor, locomotive, locomotive electrice etc. sunt expuse la loc de cinste cele mai reușite produse ale industriei sibiene: autobasculanta de 110 tone capacitate, cele de 55,27 si 30 tone. autotrenul pentru transportat cărbune de 100 tone s.u.. autotrenul pentru transportat transcontainere. autotractorul cu punte de 13 tone și masă utilă de 38 tone etc., toate purtînd însemnele I.M. Mîrşa, autospecialele plus autobetoniera fără motor auxiliar fabricate de „Automecanica“ Mediaş. Lume multă şi curioasă. Maistrul Ioan (Continuare în pag. a III-a) Ion SORESCU Reporter la TIR ’82 „Automecanica“ Mediaş, o prezență de marcă la TIB *82. Din bogata listă de oferte pentru export face parte și autotrenul pentru transportat lichide petroliere, cu o capacitate de 22 000 litri, surprins in imaginea de mai sus. Porumbul, cît mai grabnic în hambare! Marţi, 12 octombrie am revenit pe hotarele unităţii agricole cooperatiste din Avrig, pentru a înregistra pulsul desfăşurării ultimelor lucrări din această campanie. Pe Ioan Urlea, preşedintele şi în acelaşi timp inginerul şef al C.A.P. l-am întîlnit în drum spre hotarul „Drumul vechi” unde se recolta porumbul. Dialogul nostru gravitează pe marginea întrebărilor „cum staţi, cît aţi realizat, ce mai aveţi de făcut?". Aflăm că a fost recoltată integral suprafaţa cu rădăcinoase furajere, obţinîndu-se o producţie de peste 600 tone. „Acum , ne spune preşedintele mai avem doar două lucruri mari de făcut. Să strîngem cît mai grabnic porumbul de pe întreaga suprafaţă în cultură şi să realizăm în totalitate programul ogoarelor de toamnă planificat. La porumb, ne descurcăm destul de bine şi ar fi păcat să fie altfel pentru că recolta este bună. După evaluările din teren, producţia medie planificată va fi depăşită. Pe o suprafaţă de 100 hectare din cele 130 deja recoltate am realizat în jur de 3000 kg boabe la hectar. Producţia, după cum vă puteţi da seama, este bună şi ar fi păcat să nu acţionăm în aşa fel îneît în cel mai ifui în agricultură scurt timp, pînă nu dau ploile şi vremea rea peste noi, să ajungă în totalitate şi fără pierderi în hambare". Intr-adevăr, această cauză, care de altfel vizează interesul întregii comunităţi a avrigenilor, merită şi trebuie luată în consideraţie. La un moment dat ritmul recoltării porumbului staţiona în limitele neconcludentului. De ce? Pentru că această importantă acţiune s-a suprapus cu recoltarea sfeclei furajere, forţa de muncă manuală fiind astfel dirijată pentru executarea concomitentă a două lucrări care nu mai suportau amînare. Atunci s-a recurs la sprijinul muncitorilor de la întreprinderea mecanică Mîrsa, la alte forţe capabile să pună umărul. Că ajutorul acestor oameni minunaţi nu a fost doar simbolic o demonstrează faptele lor de muncă, argumentate de consemnările statistice, în zilele de 6—7 octombrie, 2000 de mîrşeni au demonstrat din nou, fără putinţă de tăgadă, că pot munci la fel de bine şi în cîmp ca şi în întreprindere, recoltînd şi depozitînd porumbul de pe o suprafaţă de 100 hectare. Aceiaşi muncitori i-am întîlnit din nou în cîmp marti, 12 octombrie, recoltînd si transportînd cocenii de porumb în furajerie. în ziua mai sus menţionată i-am găsit în hotarul „Drumul vechi" la recoltat porumb (Continuare în paginia Nicolae IVAN