Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1983 (Anul 35, nr. 7986-8063)

1983-04-01 / nr. 7986

Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană la prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, joi a avut loc în Capitală ple­nara comună a consiliilor oa­menilor muncii de naţionali­tate maghiară şi germană. La sosirea în sală, conducă­torul partidului şi statului nostru a fost întîmpinat cu vii aplauze şi ovaţii, partici­panţii exprimînd, în numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ger­mană, sentimentele de înaltă stimă, de profundă preţuire şi fierbinte recunoştinţă pe ca­re le nutresc faţă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu pentru condiţiile de deplină egalita­te asigurate tuturor cetăţeni­lor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru garanta­rea dreptului de a participa cu întreaga energie creatoare, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la în­făptuirea măreţei opere de construire a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Aceste gînduri şi simţăminte ilustrează înalta apreciere a întregului popor român faţă de preocuparea statornică a secretarului gene­ral al partidului faţă de întă­rirea şi perfecţionarea demo­craţiei noastre socialiste, faţă de largile posibilităţi oferite tuturor oamenilor muncii de a lua parte la elaborarea şi înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea multilaterală a patriei, sporirea continuă a bunăstării întregii naţiuni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezi­diul şedinţei au luat loc to­varăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Ludovic Fazekas, Petru Ena­­che, Mih­ai Gere, Iosif Szász Richard Winter. Din prezidiu au făcut par­te, de asemenea, reprezentanţi ai consiliului oamenilor mun­cii de naţionalitate maghiară şi germană. Ia şedinţă au participat membri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi a organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, ar­tă şi cultură. Deschizînd lucrările şedin­ţei, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv, al C.C. P.C.R., preşedintele Consiliu­lui Oamenilor Muncii de Na­ţionalitate Maghiară, a spus: Mult iubite şi stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Declarînd deschisă şedinţa comună a Consiliului oameni­lor muncii de naţionalitate maghiară şi Consiliului oame­nilor muncii de naţionalitate germană, din Republica So­cialistă România, vă rog să-mi permiteţi ca în numele tutu­ror cetăţenilor aparţinînd a­­cestor naţionalităţi din patria noastră, să exprim deosebita bucurie şi profunda gratitudi­ne pentru prezenţa la lucră­rile şedinţei a celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, pre­şedintele Republicii, eminent conducător al partidului şi statului nostru, înflăcărat lup­tător pentru binele şi prospe­ritatea patriei, proeminentă personalitate a vieţii politice internaţionale. Salutăm cu multă satisfac­ţie prezenţa la lucrările ple­narei noastre, a celorlalţi to­varăşi din conducerea de par­tid şi de stat. Prezenţa dumneavoastră la lucrările plenarei noastre co­mune mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, constituie un eveniment me­morabil in viaţa naţionalită­ţilor conlocuitoare, o dovadă a grijii şi atenţiei pe care o acordaţi consecvent asigurării egalităţii depline în drepturi, unităţii şi frăţiei tuturor cetă­ţenilor patriei, dezvoltării li­bere a personalităţii creative şi spirituale a naţionalităţilor Permiteţi-ne să vă raportăm că în ziua de ieri, intr-un spi­rit de înălţător patriotism şi vibrantă reafir­mare a senti­mentelor de adîncă stimă şi aleasă preţuire faţă de partid şi patrie, faţă de­ dumnea­voastră, s-a desfăşurat dez­baterea în cadrul şedinţelor plenare ale celor două consilii a sarcinilor ce ne revin pen­tru înfăptuirea exemplară a Hotărîrilor Conferinţei Naţio­nale a partidului. Membrii consiliilor, în nu­mele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, şi-au exprimat ade­ziunea deplină şi unanimă la înţeleaptă politică internă şi externă a partidului şi statu­lui nostru, ai cărei­ strateg şi principal exponent sînteţi­ ho­tărârea nestrămutată de a ac­ţiona cu toată răspunderea, strîns uniţi cu întregul popor, ca un singur om, în jurul par­tidului, al dumneavoastră per­sonal, pentru transpunerea ei in viaţă. Vă rugăm mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu să ne permiteţi să continuăm în acest cadru dez­baterea pe marginea proble­melor înscrise la ordinea de zi. In cadrul dezbaterilor pe marginea expunerilor prezen­tate în plenarele Consiliului oamenilor muncii de naţiona­litate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de naţiona­litate germană au luat cuvîn­­tul tovarăşii Jakabos Csaba István, director al întreprin­derii mecanice, Tîrgu Secu­iesc, deputat în M.A.N., jude­ţul Covasna, Hildegard Mantsch, muncitoare la fabri­ca „Vitrometam“ Mediaş, ju­deţul Sibiu, Molnár Imre, E­­rou al Muncii Socialiste, pre­şedinte al C.A.P. Tuşnad, ju­deţul Harghita, Fazekas Fe­­rencz, şef de brigadă la între­prinderea minieră Paroşeni, judeţul Hunedoara, Ernest Breitenstein, redactor şef al ziarului „Neuer Weg“, Ludo­vic Fazekaş, membru al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-minis­­tru al guvernului, Gyöngyi Maria, inginer chimist la în­treprinderea chimică „Sinte­za“ Oradea. Richard Winter, membru supleant al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministru secretar de stat la Ministerul Aprovizio­nării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fon­durilor Fixe, Letay Lajos, se­cretar al Uniunii Scriitorilor, redactor şef al revistei „U­­tunk“, Gerhard Konnerth, de­can la Facultăţii de filologie­­Istorie Sibiu, Fejes Iuliu, secretar al Consiliului oame­nilor muncii de naţiona­litate maghiară, Galpal Zsu­­zsana, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., vi­cepreşedintă a Consiliului Na­ţional al Femeilor, Josef Be­­rencz, director al întreprinde­rii de ceasuri „Victoria" Arad, Furo Iuliu, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi învă­­ţămîntului. Vorbitorii au evidenţiat ma­rea însemnătate a documente­lor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului care definesc orientările şi direcţii­le de acţiune menite să asigu­re realizarea în bune condiţii a planului cincinal, a hotărî­rilor programatice ale Con­gresului al XlI-lea al P.C.R., care asigură înaintarea fermă a României pe calea făuririi societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Toţi cei care au luat cuvântul au dat o înaltă apreciere contribuţiei determi­nante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la stabilirea obiec­tivelor fundamentale ale dez­voltării multilaterale a ţării, la mobilizarea tuturor forţelor şi energiilor creatoare ale naţiunii pentru realizarea unei calităţi noi, superioare în toa­te domeniile de activitate, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor celor ce muncesc, la elaborarea şi în­făptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statu­lui nostru, ce corespunde pe deplin intereselor şi aspiraţii­lor vitale de libertate şi inde­pendenţă, de pace şi progres ale poporului român. în cursul lucrărilor a fost subliniată adeziunea unanimă a oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară şi germană din ţara noastră faţă de Pro­gramul partidului, faţă de te­zele, orientările şi ideile de excepţională valoare teoreti­că şi practică formulate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ca­re direcţionează şi însufleţesc eforturile tuturor cetăţenilor ţării în activitatea consacrată cu dăruire şi abnegaţie, înflo­ririi patriei noastre socialiste. Vorbitorii au relevat reali­zările de seamă obţinute de poporul român, strîns unit, în anii construcţiei socialiste, cu deosebire în perioada de cînd în fruntea partidului şi statu­lui se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, etapa cea mai bo­gată în împliniri d­in întreaga istorie a României. A fost pu­să în lumină justeţea politicii partidului de dezvoltare ar­monioasă a tuturor judeţelor, de repartizare echilibrată a forţelor de producţie pe în­tregul teritoriu, fapt ce a a­­vut ca efect nemijlocit iniţie­rea unui amplu proces de o­­mogenizare a zonelor ţării în ceea ce priveşte potenţialul e­­conomic şi, implicit, nivelul de trai al populaţiei, fără de­osebire de naţionalitate. Arătînd că toate aceste suc­cese au constituit temeiurile economice ale deplinei egali­tăţi în drepturi a tuturor ca­(Continuare în pag. a III-a) Amplu program de dezvoltare intensivă a economiei Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la re­centa Plenară a C.C. al P.C.R., se constituie ca un nou docu­ment politic de o covîrşitoare importanţă pentru înţelegerea etapei pe care o parcurgem. Reţin în special atenţia apre­cierile privind sfera economi­cului, avînd în vedere impor­tantele sarcini care stau în faţa tuturor sec------- *­toarelor şi ra­murilor de ac­tivitate în acest an şi cincinal. Desigur, anali­za riguros ştiin­ţifică şi realis­tă a obiective­lor, a căilor şi modalităţilor de acţiune pen­tru prezent şi viitor nu putea face abstracţie de datele din bilanţul activităţii trecute, respectiv al anului 1982. Şi în acest caz, deşi despre acest bi­lanţ s-a vorbit suficient la timpul potrivit, în cuvîntarea secretarului general al parti­dului este efectuată o nouă sinteză, limpede şi precisă, de fapt o interpretare creatoare a ceea ce a fost bun şi mai puţin bun în activitatea eco­­nomico-fînanciară a anului trecut. Trecîndu-se pe larg şi con­cret în revistă priorităţile a­­cestui an, în cuvîntare se a­­preciază că reducerile în ceea ce priveşte consumurile materia­le şi energetice sunt cu totul insuficiente. Se face încă mul­tă risipă. In consecinţă nu trebuie să răm­înă unitate eco­­nomico-socială în care, după o analiză temeinică, să nu se stabilească măsuri ferme pri­vind reducerea consumurilor energetice şi materiale. Iată o sarcină care trebuie tratată şi în unităţile din judeţul nostru cu toată seriozitatea, cu atît mai mult cu cit, pînă în 1985, trebuie să se obţină o redu­cere foarte serioasă a ponderii cheltuielilor materiale în pro­dusul social, la maximum 55 la sută. Pentru aceasta, încă în acest an trebuie efectuată o reducere de cel puţin 30 lei­­ , a cheltuielilor materiale la 1 000 lei pro­ducţie, respectiv de­­70—80 lei în următorii 3 ani. Astfel se va putea înche­ia cincinalul cu o creştere substanţială a venitului naţio­nal, respectiv să ne apro­piem de 1000 miliarde lei venit naţional. Desigur, atingerea unui a­­semenea nivel de producţie presupune o creştere substan­ţială a productivităţii muncii. Mai precis, aceasta trebuie dublată pînă în 1985, prin mă­suri organizatorice, tehnice, de mecanizare, de automati­zare şi de extindere a poliser­­virii utilajelor. Trebuie pre­cizat că problema productivi­tăţii muncii constituie o pre­ocupare esenţială pentru în­făptuirea Programului parti­dului, a hotă­rârilor Congresu­lui al Xll-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale ale partidului. O atenţie deosebită trebuie acordată în acest an realizării la timp şi de calitate superioa­ră a producţiei de export. Există asigurată baza materia­lă şi celelalte condiţii nece­(continuare în pag. a IV-a) Direcţii de acţiune şi orien­tări prioritare desprinse din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C. C. al P. C. R. Hala țesătoriei de covoare pluşate a întreprinderii „Textila“ Cisnadi* ! Ritmul campaniei de primăvară trebuie intensificat! • cîteva recomandări de specialitate, obligatorii în această etapă hotărîtoare • Evoluţia vremii din ultimul interval a permis reluarea ac­tivităţii în cîmp. Prin urmare, am considerat necesare cîte­va precizări făcute de directo­rul general al D.G.A.I.A. Si­biu, Iosif Tutulea, legate de coordonatele actuale de cam­panie care trebuie să se afle în atenţia tuturor lucrătorilor agricoli, specialiştilor şi con­ducătorilor de unităţi. D­in aceste zile trebuie să se încheie semănatul ultime­lor suprafeţe destinate cultu­rilor de gulii furajere şi să se intre cu toate forţele la în­­sămînţarea inului, lucrarea executată pînă în prezent pe 1 548 h­a din cele 2 500 ha pla­nificate. Avînd în vedere că la nivel de judeţ viteza medie zilnică de 100 ha este realiza­bilă, semănatul inului se poa­­te încheia la termenul stabilit — 10 aprilie. • In această perioadă este necesar ca în sectorul legumi­col să se înceapă scoaterea ră­sadurilor de varză timpurie şi de vară din răsadniţe şi plan­tarea acestora în cîmp. Pînă in prezent a fost plantată în cîmp varza pe 10 ha (din MO ha planificatei la A.E.S.C­.L. Mediaş. • Sînt de asemenea create condiţiile necesare pentru plantarea cartofilor de toam­nă. Lucrarea a demarat în u­­nităţile agricole de pe Valea Oltului, Alţîna şi Şeica Mare, fiind plantate pînă în prezent 700 ha. Ritmul bun înregistrat în unităţile menționate tre­buie săi se generalizeze pentru ca plantarea cartofilor pe cete 3 400 hectare planificate să se (Continuare în mg a IV-a) N. I.

Next