Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1983 (Anul 35, nr. 7986-8063)
1983-04-01 / nr. 7986
Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană la prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, joi a avut loc în Capitală plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, conducătorul partidului şi statului nostru a fost întîmpinat cu vii aplauze şi ovaţii, participanţii exprimînd, în numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, sentimentele de înaltă stimă, de profundă preţuire şi fierbinte recunoştinţă pe care le nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru condiţiile de deplină egalitate asigurate tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru garantarea dreptului de a participa cu întreaga energie creatoare, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la înfăptuirea măreţei opere de construire a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Aceste gînduri şi simţăminte ilustrează înalta apreciere a întregului popor român faţă de preocuparea statornică a secretarului general al partidului faţă de întărirea şi perfecţionarea democraţiei noastre socialiste, faţă de largile posibilităţi oferite tuturor oamenilor muncii de a lua parte la elaborarea şi înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea multilaterală a patriei, sporirea continuă a bunăstării întregii naţiuni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezidiul şedinţei au luat loc tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Ludovic Fazekas, Petru Enache, Mihai Gere, Iosif Szász Richard Winter. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, reprezentanţi ai consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. Ia şedinţă au participat membri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi a organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, al C.C. P.C.R., preşedintele Consiliului Oamenilor Muncii de Naţionalitate Maghiară, a spus: Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Declarînd deschisă şedinţa comună a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, din Republica Socialistă România, vă rog să-mi permiteţi ca în numele tuturor cetăţenilor aparţinînd acestor naţionalităţi din patria noastră, să exprim deosebita bucurie şi profunda gratitudine pentru prezenţa la lucrările şedinţei a celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, eminent conducător al partidului şi statului nostru, înflăcărat luptător pentru binele şi prosperitatea patriei, proeminentă personalitate a vieţii politice internaţionale. Salutăm cu multă satisfacţie prezenţa la lucrările plenarei noastre, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Prezenţa dumneavoastră la lucrările plenarei noastre comune mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, constituie un eveniment memorabil in viaţa naţionalităţilor conlocuitoare, o dovadă a grijii şi atenţiei pe care o acordaţi consecvent asigurării egalităţii depline în drepturi, unităţii şi frăţiei tuturor cetăţenilor patriei, dezvoltării libere a personalităţii creative şi spirituale a naţionalităţilor Permiteţi-ne să vă raportăm că în ziua de ieri, intr-un spirit de înălţător patriotism şi vibrantă reafirmare a sentimentelor de adîncă stimă şi aleasă preţuire faţă de partid şi patrie, faţă de dumneavoastră, s-a desfăşurat dezbaterea în cadrul şedinţelor plenare ale celor două consilii a sarcinilor ce ne revin pentru înfăptuirea exemplară a Hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului. Membrii consiliilor, în numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, şi-au exprimat adeziunea deplină şi unanimă la înţeleaptă politică internă şi externă a partidului şi statului nostru, ai cărei strateg şi principal exponent sînteţi hotărârea nestrămutată de a acţiona cu toată răspunderea, strîns uniţi cu întregul popor, ca un singur om, în jurul partidului, al dumneavoastră personal, pentru transpunerea ei in viaţă. Vă rugăm mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu să ne permiteţi să continuăm în acest cadru dezbaterea pe marginea problemelor înscrise la ordinea de zi. In cadrul dezbaterilor pe marginea expunerilor prezentate în plenarele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană au luat cuvîntul tovarăşii Jakabos Csaba István, director al întreprinderii mecanice, Tîrgu Secuiesc, deputat în M.A.N., judeţul Covasna, Hildegard Mantsch, muncitoare la fabrica „Vitrometam“ Mediaş, judeţul Sibiu, Molnár Imre, Erou al Muncii Socialiste, preşedinte al C.A.P. Tuşnad, judeţul Harghita, Fazekas Ferencz, şef de brigadă la întreprinderea minieră Paroşeni, judeţul Hunedoara, Ernest Breitenstein, redactor şef al ziarului „Neuer Weg“, Ludovic Fazekaş, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, Gyöngyi Maria, inginer chimist la întreprinderea chimică „Sinteza“ Oradea. Richard Winter, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministru secretar de stat la Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Letay Lajos, secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor şef al revistei „Utunk“, Gerhard Konnerth, decan la Facultăţii de filologieIstorie Sibiu, Fejes Iuliu, secretar al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Galpal Zsuzsana, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, Josef Berencz, director al întreprinderii de ceasuri „Victoria" Arad, Furo Iuliu, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului. Vorbitorii au evidenţiat marea însemnătate a documentelor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului care definesc orientările şi direcţiile de acţiune menite să asigure realizarea în bune condiţii a planului cincinal, a hotărîrilor programatice ale Congresului al XlI-lea al P.C.R., care asigură înaintarea fermă a României pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Toţi cei care au luat cuvântul au dat o înaltă apreciere contribuţiei determinante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la stabilirea obiectivelor fundamentale ale dezvoltării multilaterale a ţării, la mobilizarea tuturor forţelor şi energiilor creatoare ale naţiunii pentru realizarea unei calităţi noi, superioare în toate domeniile de activitate, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor celor ce muncesc, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, ce corespunde pe deplin intereselor şi aspiraţiilor vitale de libertate şi independenţă, de pace şi progres ale poporului român. în cursul lucrărilor a fost subliniată adeziunea unanimă a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană din ţara noastră faţă de Programul partidului, faţă de tezele, orientările şi ideile de excepţională valoare teoretică şi practică formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care direcţionează şi însufleţesc eforturile tuturor cetăţenilor ţării în activitatea consacrată cu dăruire şi abnegaţie, înfloririi patriei noastre socialiste. Vorbitorii au relevat realizările de seamă obţinute de poporul român, strîns unit, în anii construcţiei socialiste, cu deosebire în perioada de cînd în fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, etapa cea mai bogată în împliniri din întreaga istorie a României. A fost pusă în lumină justeţea politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor, de repartizare echilibrată a forţelor de producţie pe întregul teritoriu, fapt ce a avut ca efect nemijlocit iniţierea unui amplu proces de omogenizare a zonelor ţării în ceea ce priveşte potenţialul economic şi, implicit, nivelul de trai al populaţiei, fără deosebire de naţionalitate. Arătînd că toate aceste succese au constituit temeiurile economice ale deplinei egalităţi în drepturi a tuturor ca(Continuare în pag. a III-a) Amplu program de dezvoltare intensivă a economiei Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., se constituie ca un nou document politic de o covîrşitoare importanţă pentru înţelegerea etapei pe care o parcurgem. Reţin în special atenţia aprecierile privind sfera economicului, avînd în vedere importantele sarcini care stau în faţa tuturor sec------- *toarelor şi ramurilor de activitate în acest an şi cincinal. Desigur, analiza riguros ştiinţifică şi realistă a obiectivelor, a căilor şi modalităţilor de acţiune pentru prezent şi viitor nu putea face abstracţie de datele din bilanţul activităţii trecute, respectiv al anului 1982. Şi în acest caz, deşi despre acest bilanţ s-a vorbit suficient la timpul potrivit, în cuvîntarea secretarului general al partidului este efectuată o nouă sinteză, limpede şi precisă, de fapt o interpretare creatoare a ceea ce a fost bun şi mai puţin bun în activitatea economico-fînanciară a anului trecut. Trecîndu-se pe larg şi concret în revistă priorităţile acestui an, în cuvîntare se apreciază că reducerile în ceea ce priveşte consumurile materiale şi energetice sunt cu totul insuficiente. Se face încă multă risipă. In consecinţă nu trebuie să rămînă unitate economico-socială în care, după o analiză temeinică, să nu se stabilească măsuri ferme privind reducerea consumurilor energetice şi materiale. Iată o sarcină care trebuie tratată şi în unităţile din judeţul nostru cu toată seriozitatea, cu atît mai mult cu cit, pînă în 1985, trebuie să se obţină o reducere foarte serioasă a ponderii cheltuielilor materiale în produsul social, la maximum 55 la sută. Pentru aceasta, încă în acest an trebuie efectuată o reducere de cel puţin 30 lei , a cheltuielilor materiale la 1 000 lei producţie, respectiv de70—80 lei în următorii 3 ani. Astfel se va putea încheia cincinalul cu o creştere substanţială a venitului naţional, respectiv să ne apropiem de 1000 miliarde lei venit naţional. Desigur, atingerea unui asemenea nivel de producţie presupune o creştere substanţială a productivităţii muncii. Mai precis, aceasta trebuie dublată pînă în 1985, prin măsuri organizatorice, tehnice, de mecanizare, de automatizare şi de extindere a poliservirii utilajelor. Trebuie precizat că problema productivităţii muncii constituie o preocupare esenţială pentru înfăptuirea Programului partidului, a hotărârilor Congresului al Xll-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului. O atenţie deosebită trebuie acordată în acest an realizării la timp şi de calitate superioară a producţiei de export. Există asigurată baza materială şi celelalte condiţii nece(continuare în pag. a IV-a) Direcţii de acţiune şi orientări prioritare desprinse din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C. C. al P. C. R. Hala țesătoriei de covoare pluşate a întreprinderii „Textila“ Cisnadi* ! Ritmul campaniei de primăvară trebuie intensificat! • cîteva recomandări de specialitate, obligatorii în această etapă hotărîtoare • Evoluţia vremii din ultimul interval a permis reluarea activităţii în cîmp. Prin urmare, am considerat necesare cîteva precizări făcute de directorul general al D.G.A.I.A. Sibiu, Iosif Tutulea, legate de coordonatele actuale de campanie care trebuie să se afle în atenţia tuturor lucrătorilor agricoli, specialiştilor şi conducătorilor de unităţi. Din aceste zile trebuie să se încheie semănatul ultimelor suprafeţe destinate culturilor de gulii furajere şi să se intre cu toate forţele la însămînţarea inului, lucrarea executată pînă în prezent pe 1 548 ha din cele 2 500 ha planificate. Avînd în vedere că la nivel de judeţ viteza medie zilnică de 100 ha este realizabilă, semănatul inului se poate încheia la termenul stabilit — 10 aprilie. • In această perioadă este necesar ca în sectorul legumicol să se înceapă scoaterea răsadurilor de varză timpurie şi de vară din răsadniţe şi plantarea acestora în cîmp. Pînă in prezent a fost plantată în cîmp varza pe 10 ha (din MO ha planificatei la A.E.S.C.L. Mediaş. • Sînt de asemenea create condiţiile necesare pentru plantarea cartofilor de toamnă. Lucrarea a demarat în unităţile agricole de pe Valea Oltului, Alţîna şi Şeica Mare, fiind plantate pînă în prezent 700 ha. Ritmul bun înregistrat în unităţile menționate trebuie săi se generalizeze pentru ca plantarea cartofilor pe cete 3 400 hectare planificate să se (Continuare în mg a IV-a) N. I.