Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1983 (Anul 35, nr. 8064-8141)
1983-09-15 / nr. 8128
a 10,50 ă însumi osmisiulunarea bunicii ca"o prita de irăşului icu,seal Parii Rosie Relte Roul Cluj ii anunţ 1983 ■aţi ai raţional lâmei“ 16,05 (color). Episo- Staretului. •i. 18,00 “ramuejurnal 20,30 'ecoinereţe ram de baltă oluţioanchea anuţămînt. tinere col întineri şi stui mini (coîjurnal 0 Pacea in iad* 13.45 Arta selor“ e 9.30: ^20.30. râjitoîle 10: , două 1 și 20. rogresoa 11,15, 20,30. ,Prunarde-16,30; „Deşirară“ e 11. rarom * 9 90 ^ 85 t\ iar a 57 52. I 70 16 i 82 23 sDoceiudevliliţia 01. Iulian inforremea fru- i roasă . ziua senin •a suaturicu- 5Î 9 maxigra- I: ?le 9: f'LlNI ÎS și orele ie Anul XXXV, nr. 8 128 TRIBUNA SIBIULUI Există premise pentru o îmbunătăţire radicală a activităţii Marţi după-amiază, au avut loc lucrările Sesiunii Consiliului popular al municipiului Sibiu, la care au participat deputaţi activişti obşteşti, conducători de întreprinderi şi instituţii, invitaţi. Pe ordinea de zi a sesiunii au fisurat următoarele probleme: 1. Preocuparea comitetului executiv pentru îmbunătăţirea transportului în comun pe raza municipiului Sibiu şi a comunelor suburbane. Stadiul îndeplinirii prevederilor din studiul circulaţiei, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru optimizarea transportului de călători, încadrarea în cotele de carburanţi şi asigurarea unor prestaţii de calitate superioară. 2. Analiza modului cum se înfăptuiesc prevederile legale privind valorificarea eficientă a resurselor materiale locale disponibile, a materiilor prime și a materialelor refolosibile, a bunurilor de folosință îndelungată etc. 3. Informare cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor reieșite din Hotărîrile nr. 1, 2, 3, 10 și H ale Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. 4. Raport cu privire la activitatea de soluţionare a propunerilor, scrisorilor şi sesizărilor făcute de alegători în campania electorală şi pînă la 1 septembrie a.c. 5. Probleme organizatorice. Raportul La primul punct al ordinei de zi a fost prezentat de tovarăşul Ioan Corlaciu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Sibiu, care a relevat preocuparea deosebită a comitetului executiv pentru fluidizarea şi optimizarea transportului în comun la Sibiu şi în comunele suburbane. Astfel, pe baza studiului circulaţiei, s-au stabilit noi trasee de autobuze care au cuprins o mai mare suprafaţă a municipiului, au dus la eliminarea paralelismelor între trasee, la utilizarea mai raţională a reţelei stradale, la sporirea vitezei medii de exploatare (17 km/h) şi reducerea la maxim a numărului de transbordări etc. Fireşte, reorganizarea transportului în comun s-a făcut cu respectarea doleanţelor şi propunerilor cetăţenilor, ceea ce explică prelungirea unor trasee, reamplasarea unor staţii, suplimentarea sau reducerea numărului de autobuze pe anumite trasee ş.a.m.d. O realizare remarcabilă, cu implicaţii directe asupra calităţii prestaţiilor, rentabilizării transporturilor şi economisirii carburanţilor a constituit-o darea în exploatare a celor două linii de troleibuz, obiectiv la finalizarea căruia a contribuit cu devotament, pricepere şi hărnicie întregul colectiv de oameni ai muncii de la I.J.T.L. Sibiu, sprijinit de specialiştii de la I.R.L. Sibiu. Totodată, raportul a relevat şi existenţa unor anomalii (nerespectarea graficului de circulaţie, retrageri de autobuze spre garaj fără să ia călători, aspectul inestetic al a- Sesiunea Consiliului popular al municipiului Sibiu noi autobuze etc.) care se cer grabnic înlăturate. Raportul la punctul doi al ordinei de zi a fost prezentat de tovarășul Vasile Zidaru, vicepreședintele comitetului executiv, care a subliniat sarcinile deosebite ce revin municipiului pe linia valorificării eficiente a resurselor materiale locale, a materiilor prime şi materialelor refolosibile, evidenţiind atît experienţele pozitive, dar şi întreprinderile unde nu s-a acţionat corespunzător şi care prezintă restanţe substanţiale. Iată de ce, în perioada următoare, acţiunile de recuperare a cioburilor de sticlă, a maselor plastice, a camerelor de cauciuc, a textilelor, a materialelor refractare ş.a. trebuie intensificate atît la nivelul unităţilor economice, cit şi în asociaţiile de locatari, comitetele de sindicat, organizaţiile de femei, O.D.U.S. etc. Deputatul Ioan Bogdan a prezentat în continuare raportul comisiilor permanente. Pe marginea rapoartelor prezentate şi a proiectelor de hotărîri supuse dezbaterii deputaţilor au luat cuvîntul tovarăşii Viorica Ştefănescu, Wilhelm Möller, Nicolae Stingă, Vasile Repede. Maria Costea, Ioan Corcoz, Gheorghe Caras, Mihai Căpraru, Doina Timaru, Paraschiva Vlad, care au făcut propuneri constructive şi s-au angajat, în numele cetăţenilor, să nu precupeţească nici un efort pentru a contribui, alături de edilii municipiului, la îmbunătăţirea radicală a activităţii în sectoarele care au făcut obiectul sesiunii consiliului popular. Tovarăşa Cireşica Gîndilă, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean a răspuns apoi cîtorva din problemele ridicate de deputaţi, în continuare, participanţii la sesiune au aprobat în unanimitate proiectele de hotărîri supuse dezbaterii. Trecîndu-se la probleme organizatorice sesiunea l-a ales în comitetul executiv şi în funcţia de vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Sibiu pe ing. Valentin Polianschi. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor sesiunii tovarășul Nicolae Spătar, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, primarul municipiului Sibiu a trecut în revistă principalele sarcini ce revin comitetului executiv şi deputaţilor. Astfel, subliniind că, în mare parte, problema transportului în comun la Sibiu este rezolvată, primarul municipiului a arătat că, şi în continuare, acest important sector se va bucura de o atenţie prioritară (se va extinde reţeaua de transport cu troleibuzele, care va lega Gara C.F.R. de unităţile industriale de pe malul Cibinuului, de autogara nouă şi de Piaţa Cibin). De asemenea, în paralel cu preocupările pentru întreţinerea mijloacelor de transport, respectarea strictă a orarului autobuzelor, adaptarea a 25 de autobuze la consumul de gaz metan, s-a relevat necesitatea ca şi cetăţenii municipiului să contribuie printr-un comportament civilizat, printr-o atitudine civică înaintată la îmbunătăţirea acestui important sector. Aceeaşi atitudine intransigentă trebuie să manifestăm fiecare, la locul nostru de muncă — a spus tovarăşul Nicolae Spătar — pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile, pentru realizarea exemplară şi la un înalt nivel calitativ a sarcinilor din planul economic în profil teritorial la producţia fizică, la export, în investiţii şi, nu In ultimul rînd, pentru înfrumuseţarea municipiului în care trăim şi muncim Mircea BIŢU Acţiuni pioniereşti • In 16.IX. 1983, la Şcoala generală Alma, membrii comandamentului unităţii de pionieri vor dezbate tema: „Rolul organizaţiilor de tineret în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România“. • Membrii comandamentului comunal al Organizaţiei pionierilor Birghiş vor dezbate în 17.1X, tema: „Sarcinile ce revin pionierilor in noul an şcolar în lumina Consfătuirii de la Mangalia din 23 august 1983". • Sub deviza forumului „In ţara păcii spre comunism înaintăm", şcolile generale nr. 5 si 7 din municipiul Sibiu organizează în 18.IX, o întilnire cu pionierii participanţi la Forumul naţional. în aceeaşi zi, pionierii comandamentului Şcolii generale Valchid organizează dezbaterea: „Poziţiile realiste ale partidului şi statului nostru pentru soluţionarea problemelor mondiale“ — la care este invitat primarul comunei. • In 19.IX., în şcolile generale nr. 4 si 6 din municipiul Sibiu se organizează acţiuni de muncă patriotică pentru recuperarea unei cantităţi de 200 kg. deşeuri de hîrtie şi textile pentru realizarea angajamentului la muncă patriotică. De asemenea, Consiliul comunal Blăjel al Organizaţiei pionierilor organizează concursul gen „Cine ştie răspunde“ sub genericul: „Oraşe noi Pe harta ţării“ cu participarea echipajelor din unităţile de pe raza consiliului. i DE LA ADAS Sucursala judeţeană ADAS Sibiu aduce la cunoştinţă că şi-a mutat noul sediu în str. Gh. Gheorghiu-Dej, bloc 12. în cadrul sucursalei funcţionează un birou de relaţii cu publicul pentru probleme de asigurări şi un altul pentru relaţii cu publicul în probleme de daune auto. Programul sucursalei este zilnic de la ora 7—15,30, iar sîmbăta de la ora 7—12,30. în urmă cu 5 ani un colectiv format din ing. Ştefan Munteanu, şeful Ocolului silvic Valea Sadului, ing. Aurel Popa, de la Institutul de cercetări silvice şi biolog Rodica Grosu de la Institutul de cercetări pentru industria lemnului au pus la punct, în premieră, o tehnologie de producere a compostului (îngrăşămînt organic) din rumeguş de fag. în acelaşi an la Tălmaciu s-au produs primele cantităţi de compost care au fost experimentate în pepinierele Ocolului silvic Valea Sadului. Pe parcursul scurgerii timpului colectivul de aici a dobîndit experienţă, ajungînd la o serie de concluzii ce se cereau împărtăşite specialiştilor din branşă. Iată motivul pentru care, săptămîna trecută a avut loc un schimb de experienţă găzduit de pepiniera „Valea Plaiului“, la care au participat cadre de specialişti de la Institutul de cercetări şi amenajări silvice lectori de la Centrul de pregătire şi perfecţionare a cadrelor din silvicultură, numeroşi specialişti de la majoritatea inspectoratelor silvice din ţară. Discuţiile purtate pe marginea referatului susţinut de ing. Ştefan Munteanu au relevat originalitatea şi eficienţa tehnologiei, oportunitatea aplicării acesteia în condiţiile completării îngrăşămintelor organice — a căror lipsă se simte — prin valorificarea resurselor locale, rumeguşul de fag rezultat din debitarea lemnului la fabricile de cherestea. Au fost subliniate de asemenea, calităţile superioare ale compostului, care îl situează la nivelul îngrăşămintelor organice, raporturile echilibrate între elementele chimice, raporturi ce pot fi modificate în funcţie de starea solului din pepiniere, precum şi faptul că producerea compostului nu necesită energie şi este foarte la îndemînă, avînd în vedere compoziţia acestuia, rumeguş, nămol activ, praf de var, conţinut rumenal etc. Două ni se par a fi semnificaţiile majore ale acestui simpozion. Mai întîi unanimitatea opiniei că folosirea acestui procedeu trebuie extinsă şi generalizată, în această ordine de idei, avînd în vedere posibilitatea folosirii compostului în livezi, spre exemplu, credem că este momentul ca toţi cei interesaţi să conlucreze pentru producerea compostului la scara necesităţilor. In al doilea rînd simpozionul a scos în evidență capacitatea colectivului condus de inginerul Munteanu de a lupta pentru descoperirea și introducerea noului, permanenta sa bătălie pentru a materializa importantele sarcini stabilite de partid în vederea valorificării superioare a tuturor resurselor naturale de care dispunem. Şi pentru că vorbim de colectiv, trebuie să amintim aici contribuţia adusă la materializarea tehnologiei de către tehnicianul Dumitru Nicoară, brigadierul Ion Martonfi, pădurarii Roman Constantin, Ilie şi Mircea Lotreanu. Iar pentru că ne-am referit la resursele naturale să amintim că participanţilor la simpozion le-a fost prezentată şi o minihidrocentrală de concepţie proprie, care asigură energia electrică necesară nepunerii de la „Valea Plaiului“. Octavian RUSU Marginalii la un schimb de experienţă Pag. 3 Graţie eforturilor şi muncii neobosite a miilor de constructori de locuinţe, in ultimii ani în toate localităţile judeţului au fost ridicate noi cvartale de blocuri, cu apartamente moderne şi confortabile şi cu întreaga reţea de dotări social-culturale şi edilitare, in imagine, geometrie pe verticală in cartierul sibian Hipodrom III Foto: Fr. MSS La zi în construcţia de locuinţe (Urmare din pag I) are muncă patriotică, iar atelierele fabricii au dat sprijin la repararea utilajelor sau la ce a mai fost nevoie în şantier. Şi totuşi, lucrările au mers, timp de 2 ani, cu... încetinitorul. Ce spune constructorul? Să-l ascultăm pe Ioan Petroşanu, şef de lot la Şantierul de construcţii-montaj Blejoi (Prahova). „Am reuşit să predăm beneficiarului blocul 33 B. cu 15 apartamente, iar un al doilea bloc, 36 B. tot cu 15 apartamente, se găseşte în finisaj, urmînd ca în maximum o lună de zile să-l predăm şi pe acesta. Principala cauză a întîrzierilor este lipsa forţei de muncă calificată. Aveam nevoie lunar de 45—50 oameni şi am avut, în medie, 20—25. Apoi, specialitatea noastră sînt construcţiile industriale, respectiv cuptoare pentru industria sticlăriei, iar faptul că sîntem departe de centrul nostru, ne-a îngreunat activitatea. Totuși, în acest an lucrurile s-au schimbat în bine. Din martie dispunem de cca 60 oameni. Dacă în primii doi ani am realizat lucrări doar în valoare de 2,2 milioane lei, în 8 luni din acest an am realizat 3,5 milioane lei. Acum mai avem probleme cu montarea instalaţiilor sanitare, pentru care nu avem oameni calificaţi şi din care cauză am întîrziat cu finisările la blocul 36 B. De luni, însă, ne vor sosi de la Tîrnăveni , instalatori. Pe ceea ce ne bazăm noi acum, mă refer la posibilităţile ce le avem sperăm că pînă la sfîrşitul anului să terminăm si blocurile 31 B si 34 B“. Dar, să vedem si care era starea santierului marti, 13 septembrie a.c. într-adevăr, blocul 33 B este deja locuit la vecinul său, 36 B, începînd de la ultimul etaj, se fac ultimele lucrări interioare care mai sînt încă destule: montarea instalaţiilor sanitare, depus parchetul şi zugrăvit apartamentele. La blocul 36 A, cu 28 de apartamente, se montează panourile ultimului etaj. Aici lucrează specialişti de la I.C.M.J., care la 1 iunie s-au angajat că în trei luni vor ridica două blocuri. Insă abia prin 20 septembrie vor termina aici, urmînd ca imediat să înceapă montarea panourilor la celălalt bloc. 35, cu 10 apartamente acum aflat abia la ,,cota 0“. La ultimele două blocuri din plan. 31 B şi 34 B, se lucrează din plin la armarea pereţilor la parter şi, respectiv, montarea planşeului peste parter. Aşa stînd lucrurile, şi adăugînd faptul că doar 42 de oameni erau în şantier, nu sîntem nici noi prea optimişti că în trei luni şi jumătate vor putea fi terminate toate lucrările. O soluţie există totuşi şantierul Blejoi să suplimenteze numărul muncitorilor calificaţi, iar aprovizionarea cu materiale să se facă corespunzător. La nivelul comunei, după cum ne-au asigurat primarul Nicolae Tarcea şi vicepreşedintele Consiliului popular judeţean Cireşica Gîndilă, vor fi asigurate condiţii optime de cazare şi muncă constructorilor. (în numărul viitor al ziarului vom continua ancheta noastră la Mîrșa).