Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1983 (Anul 35, nr. 8064-8141)

1983-09-15 / nr. 8128

a 10,50 ă îns­umi o­smisiu­­lunarea b­unici­­i ca"o pri­­ta de irăşului icu,­se­al Par­ii Ro­sie Re­lte Ro­­ul Cluj ii anu­nţ 1983 ■aţi ai raţional lâm­ei“ 16,05 (color). Episo- Sta­­retului. •i. 18,00 “ramu­­ejurnal 20,30 'eco­­inereţe ram de b­altă oluţio­­anche­­a anu­­ţămînt. tinere col în­tineri şi stu­­­i mi­ni (co­­îjurnal 0 Pacea in iad* 13.45 Arta­ selor“ e 9.30: ^20.30. râjito­­île 10: , două 1 și 20. rogre­soa 11,15, 20,30. ,Prun­arde-16,30; „Deş­irară“ e 11. rarom * 9 90 ^ 85 t\ iar a 57 52. I 70 16 i 82 23 sDoce­iude­vliliţia 01. Iulian infor­­remea fru- i roasă . ziua senin •a su­­aturi­­cu- 5Î 9 m­axi­­gra- I: ?le 9: f'LlNI ÎS și orele ie Anul XXXV, nr. 8 128 TRIBUNA SIBIULUI Există premise pentru o îmbunătăţire radicală a activităţii Marţi după-amiază, au avut loc lucrările Sesiunii Consi­liului popular al municipiului Sibiu, la care au participat deputaţi activişti obşteşti, con­ducători de întreprinderi şi instituţii, invitaţi. Pe ordinea de zi a sesiunii au fisurat ur­mătoarele probleme: 1. Preo­cuparea comitetului executiv pentru îmbunătăţirea trans­portului în comun pe raza municipiului Sibiu şi a comu­nelor suburbane. Stadiul în­deplinirii prevederilor din studiul circulaţiei, precum şi măsurile ce trebuie luate pen­tru optimizarea transportului de călători, încadrarea în co­tele de carburanţi şi asigura­rea unor prestaţii de calitate superioară. 2. Analiza modului cum se înfăptuiesc prevederile legale privind valorificarea e­­ficientă a resurselor materia­le locale disponibile, a mate­riilor prime și a materialelor refolosibile, a bunurilor de folosință îndelungată etc. 3. Informare cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor re­ieșite din Hotărîrile nr. 1, 2, 3, 10 și H ale Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular municipal. 4. Raport cu pri­vire la activitatea de soluţio­nare a propunerilor, scrisori­lor şi sesizărilor făcute de a­­legători în campania electora­lă şi pînă la 1 septembrie a.c. 5. Probleme organizatorice. Raportul La primul punct al ordinei de zi a fost prezentat de tovarăşul Ioan Corlaciu, prim-vicepreşedinte al Consi­liului popular municipal Si­biu, care a relevat preocupa­rea deosebită a comitetului e­­xecutiv pentru fluidizarea şi optimizarea transportului în comun la Sibiu şi în comunele suburbane. Astfel, pe baza studiului circulaţiei, s-au sta­bilit noi trasee de autobuze care au cuprins o mai mare suprafaţă a municipiului, au dus la eliminarea paralelisme­lor între trasee, la utilizarea mai raţională a reţelei strada­le, la sporirea vitezei medii de exploatare (17 km/h) şi re­ducerea la maxim a număru­lui de transbordări etc. Fireş­te, reorganizarea transportu­lui în comun s-a făcut cu res­pectarea doleanţelor şi pro­punerilor cetăţenilor, ceea ce explică prelungirea unor tra­see, reamplasarea unor staţii, suplimentarea sau reducerea numărului de autobuze pe a­­numite trasee ş.a.m.d. O rea­lizare remarcabilă, cu impli­caţii directe asupra calităţii prestaţiilor, rentabilizării transporturilor şi economisirii carburanţilor a constituit-o darea în exploatare a celor două linii de troleibuz, obiec­tiv la finalizarea căruia a contribuit cu devotament, pricepere şi hărnicie întregul colectiv de oameni ai muncii de la I.J.T.L. Sibiu, sprijinit de specialiştii de la I.R.L. Si­biu. Totodată, raportul a rele­vat şi existenţa unor anomalii (nerespectarea graficului de circulaţie, retrageri de auto­buze spre garaj fără să ia că­lători, aspectul inestetic al a- Sesiunea Consiliului popular al municipiului Sibiu noi autobuze etc.) care se cer grabnic înlăturate. Raportul la punctul doi al ordinei de zi a fost prezentat de tovarășul Vasile Zidaru, vi­cepreședintele comitetului exe­cutiv, care a subliniat sarcini­le deosebite ce revin munici­piului pe linia valorificării e­­ficiente a resurselor materiale locale, a materiilor prime şi materialelor refolosibile, evi­denţiind atît experienţele po­zitive, dar şi întreprinderile unde nu s-a acţionat corespun­zător şi care prezintă restan­ţe substanţiale. Iată de ce, în perioada următoare, acţiu­nile de recuperare a cioburi­lor de sticlă, a maselor plasti­ce, a camerelor de cauciuc, a textilelor, a materialelor re­fractare ş.a. trebuie intensifi­cate atît la nivelul unităţilor economice, cit şi în asociaţiile de locatari, comitetele de sin­dicat, organizaţiile de femei, O.D.U.S. etc. Deputatul Ioan Bogdan a prezentat în continuare rapor­tul comisiilor permanente. Pe marginea rapoartelor prezentate şi a proiectelor de hotărîri supuse dezbaterii de­putaţilor au luat cuvîntul to­varăşii Viorica Ştefănescu, Wilhelm Möller, Nicolae Stin­gă, Vasile Repede. Maria Cos­­tea, Ioan Corcoz, Gheorghe Caras, Mihai Căpraru, Doina Timaru, Paraschiva Vlad, care au făcut propuneri constructi­ve şi s-au angajat, în numele cetăţenilor, să nu precupeţeas­că nici un efort pentru a con­tribui, alături de edilii muni­cipiului, la îmbunătăţirea ra­dicală a activităţii în sectoa­rele care au făcut obiectul se­siunii consiliului popular. To­varăşa Cireşica Gîndilă, vice­preşedinte al Consiliului popular judeţean a răspuns apoi cîtorva din problemele ridicate de deputaţi, în conti­nuare, participanţii la sesiune au aprobat în unanimitate proiectele de hotărîri supuse dezbaterii. Trecîndu-se la probleme or­ganizatorice sesiunea l-a ales în comitetul executiv şi în funcţia de vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular al municipiului Sibiu pe ing. Valentin Po­­lianschi. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor sesiunii tovarășul Nicolae Spătar, președintele Comitetului executiv al Consi­liului popular municipal, pri­marul municipiului Sibiu a trecut în revistă principalele sarcini ce revin comitetului executiv şi deputaţilor. Ast­fel, subliniind că, în mare par­te, problema transportului în comun la Sibiu este rezolvată, primarul municipiului a ară­tat că, şi în continuare, acest important sector se va bucura de o atenţie prioritară (se va extinde reţeaua de transport cu troleibuzele, care va lega Gara C.F.R. de unităţile indus­triale de pe malul Cibinuului, de autogara nouă şi de Piaţa Cibin). De asemenea, în para­lel cu preocupările pentru în­treţinerea mijloacelor de transport, respectarea strictă a orarului autobuzelor, adap­tarea a 25 de autobuze la con­sumul de gaz metan, s-a rele­vat necesitatea ca şi cetăţenii municipiului să contribuie printr-un comportament civili­zat, printr-o atitudine civică înaintată la îmbunătăţirea a­­cestui important sector. A­­ceeaşi atitudine intransigentă trebuie să manifestăm fie­care, la locul nostru de mun­că — a spus tovarăşul Nicolae Spătar — pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile, pentru realizarea exemplară şi la un înalt nivel calitativ a sarcinilor din pla­nul economic în profil terito­rial la producţia fizică, la ex­port, în investiţii şi, nu In ul­timul rînd, pentru înfrumuse­ţarea municipiului în care trăim şi muncim Mircea BIŢU Acţiuni pioniereşti • In 16.IX. 1983, la Şcoala generală Alma, membrii co­mandamentului unităţii de pionieri vor dezbate tema: „Rolul organizaţiilor de tine­ret în edificarea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate in România“. • Membrii co­mandamentului comunal al Organizaţiei pionierilor Bir­­ghiş vor dezbate în 17.1X, te­ma: „Sarcinile ce revin pio­nierilor in noul an şcolar în lumina Consfătuirii de la Mangalia din 2­3 august 1983". • Sub deviza forumului „In ţara păcii spre comunism înaintăm", şcolile generale nr. 5 si 7 din municipiul Sibiu organizează în 18.IX, o întil­­nire cu pionierii participanţi la Forumul naţional. în aceeaşi zi, pionierii comanda­mentului Şcolii generale Val­­chid organizează dezbaterea: „Poziţiile realiste ale partidu­lui şi statului nostru pentru soluţionarea problemelor mon­diale“ — la care este invitat primarul comunei. • In 19.IX., în şcolile generale nr. 4 si 6 din municipiul Sibiu se orga­nizează acţiuni de muncă pa­triotică pentru recuperarea u­­nei cantităţi de 200 kg. deşeuri de hîrtie şi textile pentru rea­lizarea angajamentului la muncă patriotică. De aseme­nea, Consiliul comunal Blăjel al Organizaţiei pionierilor or­ganizează concursul gen „Cine ştie răspunde“ sub genericul: „Oraşe noi Pe harta ţării“ cu participarea echipajelor din unităţile de pe raza consiliu­lui. i DE LA ADAS Sucursala judeţeană ADAS Sibiu aduce la cunoştinţă că şi-a mutat noul sediu în str. Gh. Gheorghiu-Dej, bloc 12. în cadrul sucursalei func­ţionează un birou de relaţii cu publicul pentru probleme de asigurări şi un altul pentru relaţii cu publicul în probleme de daune auto. Programul sucursalei este zilnic de la ora 7—15,30, iar sîmbăta de la ora 7—12,30. în urmă cu 5 ani un colec­tiv format din ing. Ştefan Munteanu, şeful Ocolului sil­vic Valea Sadului, ing. Aurel Popa, de la Institutul de cer­cetări silvice şi biolog Rodica Grosu de la Institutul de cer­cetări pentru industria lem­nului au pus la punct, în pre­mieră, o tehnologie de produ­cere a compostului (îngrăşă­­mînt organic) din rumeguş de fag. în acelaşi an la Tălmaciu s-au produs primele cantităţi de compost care au fost expe­rimentate în pepinierele Oco­lului silvic Valea Sadului. Pe parcursul scurgerii timpului colectivul de aici a dobîndit experienţă, ajungînd la o se­rie de concluzii ce se cereau împărtăşite specialiştilor din branşă. Iată motivul pentru care, săptămîna trecută a avut loc un schimb de experienţă găzduit de pepiniera „Valea Plaiului“, la care au partici­pat cadre de specialişti de la Institutul de cercetări şi a­menajări silvice lectori de la Centrul de pregătire şi per­fecţionare a cadrelor din sil­vicultură, numeroşi specialişti de la majoritatea inspectorate­lor silvice din ţară. Discuţiile purtate pe margi­nea referatului susţinut de ing. Ştefan Munteanu au re­levat originalitatea şi eficien­ţa tehnologiei, oportunitatea aplicării acesteia în condiţiile completării îngrăşămintelor organice — a căror lipsă se simte — prin valorificarea re­surselor locale, rumeguşul de fag rezultat din debitarea lem­nului la fabricile de cherestea. Au fost subliniate de aseme­nea, calităţile superioare ale compostului, care îl situează la nivelul îngrăşămintelor or­ganice, raporturile echilibrate între elementele chimice, ra­porturi ce pot fi modificate în funcţie de starea solului din pepiniere, precum şi faptul că producerea compostului nu necesită energie şi este foarte la îndemînă, avînd în vedere compoziţia acestuia, rumeguş, nămol activ, praf de var, con­ţinut rumenal etc. Două ni se par a fi semnifi­caţiile majore ale acestui sim­pozion. Mai întîi unanimitatea opiniei că folosirea acestui procedeu trebuie extinsă şi generalizată, în această ordine de idei, avînd în vedere posi­bilitatea folosirii compostului în livezi, spre exemplu, cre­dem că este momentul ca toţi cei interesaţi să conlucreze pentru producerea compostu­lui la scara necesităţilor. In al doilea rînd simpozionul a scos în evidență capacitatea colec­tivului condus de inginerul Munteanu de a lupta pentru descoperirea și introducerea noului, permanenta sa bătălie pentru a materializa impor­tantele sarcini stabilite de partid în vederea valorificării superioare a tuturor resurse­lor naturale de care dispu­nem. Şi pentru că vorbim de colectiv, trebuie să amintim aici contribuţia adusă la ma­terializarea tehnologiei de către tehnicianul Dumitru Ni­­coară, brigadierul Ion Mar­­tonfi, pădurarii Roman Con­stantin, Ilie şi Mircea Lotrea­­nu. Iar pentru că ne-am refe­rit la resursele naturale să a­­mintim că participanţilor la simpozion le-a fost prezentată şi o minihidrocentrală de con­cepţie proprie, care asigură e­­nergia electrică necesară ne­pun­­erii de la „Valea Plaiului“. Octavian RUSU Marginalii la un schimb de experienţă Pag. 3 Graţie eforturilor şi muncii neobosite a miilor de constructori de lo­cuinţe, in ultimii ani în toate localităţile judeţului au fost ridicate noi cvartale de blocuri, cu apartamente moderne şi confortabile şi cu întreaga reţea de dotări social-culturale şi edilitare, in imagine, geometrie pe verticală in cartierul sibian Hipodrom III Foto: Fr. M­SS La zi în construcţia de locuinţe (Urmare din pag I) are muncă patriotică, iar ate­lierele fabricii au dat sprijin la repararea utilajelor sau la ce a mai fost nevoie în şantier. Şi totuşi, lucrările au mers, timp de 2 ani, cu... încetini­torul. Ce spune constructorul? Să-l ascultăm pe Ioan Petroşanu, şef de lot la Şantierul de construcţii-montaj Blejoi (Pra­hova). „Am reuşit să predăm beneficiarului blocul 33 B. cu 15 apartamente, iar un al doi­lea bloc, 36 B. tot cu 15 apar­tamente, se găseşte în finisaj, urmînd ca în maximum o lu­nă de zile să-l predăm şi pe acesta. Principala cauză a în­­tîrzierilor este lipsa forţei de muncă calificată. Aveam ne­voie lunar de 45—50 oameni şi am avut, în medie, 20—25. Apoi, specialitatea noastră sînt construcţiile industriale, res­pectiv cuptoare pentru indus­tria sticlăriei, iar faptul că sîntem departe de centrul nos­­tru, ne-a îngreunat activitatea. Totuși, în acest an lucrurile s-au schimbat în bine. Din martie dispunem de cca 60 oa­meni. Dacă în primii doi ani am realizat lucrări doar în va­loare de 2,2 milioane lei, în 8 luni din acest an am reali­zat 3,5 milioane lei. Acum mai avem probleme cu montarea instalaţiilor sanitare, pentru care nu avem oameni califi­caţi şi din care cauză am în­­tîrziat cu finisările la blocul 36 B. De luni, însă, ne vor sosi de la Tîrnăveni , instala­tori. Pe ceea ce ne bazăm noi acum, mă refer la posibilită­ţile ce le avem sperăm că pî­­nă la sfîrşitul anului să ter­minăm si blocurile 31 B si 34 B“. Dar, să vedem si care era starea santierului marti, 13 septembrie a.c. într-adevăr, blocul 33 B este deja locuit la vecinul său, 36 B, înce­­pînd de la ultimul etaj, se fac ultimele lucrări interioare ca­re mai sînt încă destule: montarea instalaţiilor sanitare, de­pus parchetul şi zugrăvit apartamentele. La blocul 36 A, cu 28 de apartamente, se mon­tează panourile ultimului etaj. Aici lucrează specialişti de la I.C.M.J., care la 1 iunie s-au angajat că în trei luni vor ri­dica două blocuri. Insă abia prin 20 septembrie vor termi­na aici, urmînd ca imediat să înceapă montarea panourilor la celălalt bloc. 35, cu 10 a­­partamente acum aflat abia la ,,cota 0“. La ultimele două blocuri din plan. 31 B şi 34 B, se lucrează din plin la ar­marea pereţilor la parter şi, respectiv, montarea planşeului peste parter. Aşa stînd lucrurile, şi a­­dăugînd faptul că doar 42 de oameni erau în şantier, nu sîntem nici noi prea optimişti că în trei luni şi jumătate vor putea fi terminate toate lucră­rile. O soluţie există totuşi­ şantierul Blejoi să suplimen­teze numărul muncitorilor ca­lificaţi, iar aprovizionarea cu materiale să se facă corespun­zător. La nivelul comunei, du­pă cum ne-au asigurat prima­rul Nicolae Tarcea şi vicepre­şedintele Consiliului popular judeţean Cireşica Gîndilă, vor fi asigurate condiţii optime de cazare şi muncă constructori­lor. (în numărul viitor al zia­rului vom continua ancheta noastră la Mîrșa).

Next