Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1984 (Anul 36, nr. 8375-8452)

1984-07-01 / nr. 8375

II. 1984 e lui Alma- 9...10 .n&ni'li 11,15 top. opmior. teca do ruiatul. (color). :05 Al- 17,55 urundi. Film ipsodia maj jr rge E- ivelişi i pumen­­!e seri. (par­­) Co­­trăiesc „d­or). . 20.05 „Tatăl • ■ Pro­­curilor „Bu- Va­­al­dis- 21.50 1984 jurnal. 20.20 eco­­piii —­iereţea ’uterea Emi­­că şi Invă- 1 40. ldoric­­zi in 121,55 i-ştiin­­■jurnal E ’acea: sern. 14,3... Arta: 0; 12: 18,50; tului: oasă“ ; 18: pra­denţa: ele 10: nbrie: victo­­arele Pro­­s do­­rT. 14; tului: orele 20,30 te de 14,30. : „Ci­le 10; ipuşi răpuşi li, hcolul (In de loviră stabi­­tem­­vor de ■ des- Vint aderat pera­­or fi și 12 naxi­­gra- Anul XXXVI, nr. 8 375 TRIBUNA SIBIULUI La Păuca, pe ogoarele pline de rod, a început secerişul orzului (Urmare din pag. I)­ren — spune în continuare llie­ratea — se află la loc de faţă şi de aceea culturile a­­jung la maturitate cu 15—20 de zile mai devreme decit pe terenurile din jur. Ne stră­duim să facem lucrarea cit mai iute, pentru că tare mă tem că vremea nu s-a stabi­lizat încă şi aici urmează să însămînţăm primele culturi duble din acest an. Sîntem decişi să facem totul pentru a realiza producţii agricole mari şi a semna prin fapte adeziunea noastră ca tovară­şul Nicolae Ceauşescu să fie reales, la Congresul al XIII- lea, în înalta funcţie de se­cretar general al Partidului Comunist Român“. ... Soarele s-a înălţat pe cer preţ de 3 suliţe. Razele lui tot mai fierbinţi m­îngîiau spicele, în timp ce un vînt domol încărcat de miresmele cîmpului a început să le cla­tine. In marginea lanului „a semnat“ prezenţa presa de balotat (mecanizator Nicolae Goncea) şi plugul cu 3 trupiţe (tractorist Dionisie Văcar). Vaier David, inginerul şef al Unităţii, a frecat în palmă cîteva spice şi apoi a ridicat dreapta. Combinele au am­balat motoarele şi au intrat în lanul de orz. Rabatoarele au început să încline spicele spre masa de tăiere, melcul le prelua şi silea să meargă mai departe spre gurile flă­­mînde de rod proaspăt ale ba­tozelor. După combine a in­trat presa de balotat şi, după cîteva secunde, primul balot din producţia de paie de orz a anului 1984 a fost depus pe mirişte. Eu, cronicarul, am imorta­lizat ţie pelicula fotografică cîteva imagini şi apoi m-am grăbit să aştern aceste rîn­­duri prin care să dăm de veste ţării că sus, la Păuca, un grup de oameni vrednici dau glas de fapte chemărilor primului bărbat al ţării şi susţin prin muncă fără pre­get realegerea lui de către Congresul al Xlll-lea în func­ţia de secretar general al par­tidului. Imediat după seceriş paiele sunt balotate şi transportate de pe tarlale Paralel cu balotarea şi transportul paielor aici, la Păuca, plugurile au început arăturile pentru insămînţarea culturilor duble Foto: I. FLESCHIN Din activitatea consiliilor populare comunale PORUMBACU DE JOS. • Una din cele mai importante lucrări gospodăreşti ale anu­lui în curs — introducerea a­­pei potabile în Porumbacu de Jos şi în satul aparţinător Porumbacu de Sus — a fost terminată în aceste zile prin contribuţia in bani şi în mun­că a cetăţenilor. Următorul obiectiv — baia comunală, ca­re a şi fost atacat, urm­înd să fie pus în funcţiune înainte de apropiata sărbătoare de la 23 August. In preajma acelu­iaşi eveniment, în satul apar­ţinător Scoreiu, urmează să se introducă, de asemenea, apa potabilă în gospodăriile oamenilor. • Valoarea totală a lucrărilor de interes obștesc materializate în cadrul Legii 20/71 se ridică, pe primele 5 luni ale anului în curs, la pes­te 400 000, iar cea a muncii patriotice la 3 milioane lei, revenind cîte 700 lei/locuitor. Pînă la sfîrșitul anului, con­form hotărîrii celor 19 de­putaţi care compun consiliul popular, urmează să fie ma­terializate numeroase alte lu­crări care vor ridica valoarea muncii patriotice la peste 1500 lei pe locuitor. • Prin­­tr-o mobilizare exemplară la care şi-au adus o contribuţie notabilă deputaţii şi preşedin­ţii comitetelor de cetăţeni, pe hotarele C.A.P.-ului din satul centru de comună a fost în­cheiat erbicidatul porumbului (100 ha), rebilonatul cartofilor (120 ha) şi praşila a II-a (70 ha), praşila a II-a la porumb boabe (120 ha), praşila a II-a pe întreaga suprafaţă cultiva­tă cu sfeclă de zahăr. Este semnificativ că, atît în Porumbacu de Jos cît şi în satele aparţinătoare, la toate aceste lucrări de importanţă vitală pentru soarta recoltei s-a acţionat numai cu cele peste 370 atelaje proprietate personală a cetăţenilor. îmbărbătare mîinilor Muncitorul tratamentist Gheorghe Fleacă, de la I.P.A.S., a ieşit pe 31 mai la pensie, după 40 de ani de muncă neîntreruptă. In acest caiet de ani nu există nici măcar o zi in care cineva să fi întrebat „dar ce-i cu Fleacă de lipseşte?" Aşa cum se scurgeau implacabil zilele, aşa acest om — azi cu părul alb, scump la vor­bă, nedumerit aproape că se pot pune atîtea întrebări despre o felie de viaţă - a venit neîncetat la muncă, neoprindu-l vreodată nici boala, nici îndoiala, nici vreo zăpadă de înălţimea gardu­rilor, nici vreo problemă per­sonală. La drept vorbind, tocmai munca este cea mai profundă problemă persona­lă, ea aşezîndu-te în rîndul oamenilor, dindu-ţi înţele­gerea propriiilor rosturi. 40 de ani de muncă conţin 12 520 de zile lucrătoare, o cifră care la bordul unei ma­şini nu înseamnă mare lu­cru, dar care la „bardul" u­ — In­sem nări u­ nui om are greutatea unui destin, senin, dominat de sentimentul datoriei împlini­te, reprezentînd, în altă ex­presie, istoria vitalităţii unui muncitor harnic, care s-a gîndit mereu la mîine cu grija şi bucuria de a fi iarăşi printre tovarăşii săi de mun­că. Fiindcă s-a gîndit neînce­tat la mîine, muncitorul Gheorghe Fleacă n-a lipsit niciodată de la lucru, din preajma cuptoarelor încinse la sute de grade, unde, fiţi siguri, curg apele de pe om. Pînă cind a venit acest mîi­ne de neînţeles, care nu­­ a mai încăput şi pe el, din pricina celor 40 de ani de muncă, socotiţi de lege în­destulători. In mod sigur a­­ceastă zi nu e uşoară Şi, pentru a putea fi trecută, ortacii îl îmbrăţişează, îi o­­feră flori, îi dau idei ce i se par duminicale. Vei merge la pescuit, spune cineva. Proas­pătul pensionar se freacă pe tîmplă. Cum adică, să-mi petrec timpul stînd c-un băţ in mină? Nu, răspunde, am destul de lucru în grădină. Şi îşi priveşte mîinile, oare­cum explicîndu-le, cerîndu-le să fie liniştite, că doar nu vor rămîne ale nimănui. Ştefan MIHAI Pag. 3 Deplină satisfacţie, entuziastă aprobare pentru realegerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în înalta funcţie de secretar general al partidului (Urmare din pag. I) tom­ei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă şi Congresul al Xlll-lea al par­tidului“. Comitetul municipal Mediaş al P.C.R.: „Realegerea dum­neavoastră în înalta funcţie de secretar general al parti­dului constituie pentru noi toţi, alături de întreaga na­ţiune, garanţia sigură a ridi­cării scumpei noastre patrii pe cele mai înalte culmi de civilizaţie şi progres. Ne ex­primăm şi cu acest prilej, sentimentele de profundă re­cunoştinţă, stimă şi admiraţie pentru modul strălucit în ca­re conduceţi destinele parti­dului şi patriei, pentru con­tribuţia valoroasă la funda­mentarea politicii interne şi externe, pentru creşterea pres­tigiului României socialiste în lume şi ne angajăm în mo­dul cel mai ferm să ne adu­cem din plin contribuţia la înfăptuirea politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului nostru, la realizarea exemplară a tuturor sarcini­lor ce ne revin in lumina o­­rientărilor date de dumnea­voastră la recenta plenară a C.C. al P.C.R.“. Producţii suplimentare Colectivul de oameni ai muncii­ de la F.P.U.P.S. Si­biu, unitate de frunte a e­­conomiei judeţului, şi-a îndeplinit — după cum se ştie — cu mai bine de o lună în urmă sarcinile se­mestriale de plan. Intre timp, calculele de progno­ză au fost refăcute şi indi­că — pînă la finele se­mestrului — o producţie marfă suplimentară în va­loare de 7,4 milioane lei, concretizată în 76 tone uiti­­laje tehnologice pentru industria alimentară, o pro­ducţie marfă vîndută şi în­casată de peste 5,5 mili­oane lei şi o producţie ne­tă de circa 5 milioane lei. De reţinut şi faptul că, pe luna curentă, sarcinile de plan se vor îndeplini — conform previziunilor — în proporţie de 113 la sută la producţia marfă şi netă şi 107 la sută la pro­ducţia marfă vîndută şi încasată. Realizările de pînă acum atestă voinţa fermă a a­­cestui valoros colectiv de a întîmpina marile eveni­mente politice din viaţa partidului şi a ţării cu fap­te de muncă şi rezultate deosebite. Un nou cinematograf Luni, 2 iulie, se va deschi­de în municipiul Mediaş un nou cinematograf — „Cen­tral“. Prevăzut cu o capacita­te de 400 de locuri, cinema­tograful dispune de o dotare la nivelul cerinţelor actuale: trei aparate de proiecţie mo­derne şi o instalaţie de su­net stereo. Prin intrarea în funcţiune a celui de al pa­trulea cinematograf, munici­piul de pe Tîrnavă pune la dispoziţia iubitorilor celei de a şaptea arte peste 1 700 de locuri în săli, la care se a­­daugă posibilitatea vizionă­rii, în lunile de vară, a unor spectacole în aer liber în in­cinta unor lăcaşe de învăță­­mînt. Timpul probabil in luna iulie După cum ne comunică Institutul de meteorologie şi hidrologie, din punct de vedere climatologic, termic şi pluviometric valorile medii multianuale, în luna iulie, se repartizează pe teritoriul ţă­rii după cum urmează: în re­giunile de cîmpie temperatu­ra aerului va fi cuprinsă în­tre 20 şi 23 de grade, iar can­tităţile de precipitaţii între 40 şi 80 milimetri; în regiuni­le de deal şi în depresiunile intramontane temperatura aerului va fi cuprinsă între 16 şi 20 de grade, iar canti­tăţile de precipitaţii între 70 şi 110 milimetri; în regiunile de munte, temperatura aeru­lui va avea între 5 şi 16 gra­de, iar cantităţile de precipi­taţii vor fi cuprinse între 80 şi 160 de milimetri. Ca o caracteristică genera­lă, luna iulie din acest an va fi, din punct de vedere ter­mic, mai răcoroasă în Moldo­va, Maramureş, Transilvania, Crişana, Banat şi normal de caldă în rest. Cantităţile de precipitaţii vor fi normale cu depăşiri în Moldova, Mara­mureş, Transilvania, Crişana, Banat, Oltenia, iar în unele regiuni sub valorile normale. In prima jumătate a lunii va predomina o vreme în ge­neral instabilă, cu ploi îndeo­sebi sub formă de aversă în­soţite de descărcări electrice şi intensificări ale vîntului, frecvenţa lor fiind mai mare în vestul ţării şi în zonele de deal şi de munte, izolat, con­diţii de producere a grindinei. Temperaturile maxime se vor situa între 24 şi 30 de grade; valori mai ridicate, chiar pes­te 32 de grade, se prevăd că­tre mijlocul lunii. A doua jumătate a lunii se va caracteriza printr-o vre­me în general frumoasă. In primele zile ale acestui inter­val şi către sfîrşitul lunii, e­­xistă condiţii favorabile pro­ducerii averselor de ploaie în cursul după-amiezii, mai ales în zonele de deal şi de mun­te. Cele mai ridicate valori de temperatură vor depăşi, i­­zolat, 32 de grade, la înce­putul decadei a treia. (Agerpres) COSTICĂ PRESECAN In ziua de 30 iunie 1984 a încetat din viaţă Costică Pre­­secan. Născut la 18 februarie 1924, a lucrat ca muncitor ce­ferist, iar din anul 1960 a îndeplinit funcţii de răspundere în conducerea comunei Loamneş. în 1977 a fost ales secretar al comitetului de partid şi primar al comunei, Costică Presecan, şi-a îndeplinit cu cinste, devotament şi abnegaţie sarcinile încredinţate. Tovarăşii de muncă, toţi cei care l-au cunoscut, îi vor păstra o amintire neştearsă.

Next